DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afundu1

afundu1 (a-fún-du) sn afunduri (a-fún-durĭ) – partea di nghios sh-di nuntru a unui vas (arãu, groapã, etc.); partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari lucrul poati si sta cãndu easti bãgat i anãltsat); ahãndami, ahãndusimi;
(expr:
1: lj-dau di fundu = ãlj dau di cali a lucrului; lj-aflu ceareea a lucrului; u-aduchescu ghini huzmetea;
2: sac fãrã fundu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mãcã multu, tsi easti multu spatal, tsi easti multu afundos, tsi nu pari s-aibã fundu, etc.)
{ro: fund, profunzime}
{fr: fond; profondeur}
{en: bottom, depth}

§ fundu (fún-du) sn funduri (fún-durĭ) – (unã cu afundu1)
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); ca cheatra tu fundu (tu partea di nghios, tu-ahãndami) cãdea; lo pocilu cu zorea shi-l bea pãn tu fundu (di nu-armasi tsiva tu el); gãleata, tu fundu eara aumtã cu cãtrani; pri amãrli fãrã fundu
(expr: multu afundos, tsi pari s-nu-aibã fundu); mutrii tu fundul di cãzani; agiumsirã tru fundul a pishtireauãljei; avea cãtrã tu fundul di grãdinã un mer; fundul a baltãljei nu s-ari-aflatã; agiumsi njiclu pãn tu fundul di puts; tu fundul a chisãljei va s-intri, s-easti cã mãts carni Vinjirea; mistiryiul a lor fãrã fundu; lj-deadi di fundu
(expr: ãlj ded di cali)

§ afundu2 (a-fún-du) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afundari/afundare (a-fun-dá-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; mpingu doplu tu gusha-a unei shishi tra s-u-astup; l-fac un lucru s-hibã cu fundul cama nghios; afun-dedz, afundusescu, fundusescu, adãntsescu, ahundusescu, ahãn-dusescu, hãndãcusescu, hãusescu, vutsescu, dipun, hãmblusescu, hlãmbusescu, uselescu
{ro: cufunda, scufunda}
{fr: enfoncer, plonger}
{en: sink, plunge into}
ex: di trei ori s-afundã (dusi tu fundul a apãljei) shi di trei ori ishi pisti apã; s-afundã prit brãtsiri; ãn loc s-mi-ascapã, mi-afunda cama multu; fudz di-aoa i va ti-afundu tu arãu

§ afundedz (a-fun-dédzŭ) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afunda-ri/afundare (a-fun-dá-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundat (a-fun-dátŭ) adg afundatã (a-fun-dá-tã), afundats (a-fun-dátsĭ), afunda-ti/afundate (a-fun-dá-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; afundusit, fundusit, ahundusit, ahãndusit, hãndãcusit, adãntsit, hãusit, vutsit, dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, uselit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ahãndos1

ahãndos1 (a-hãn-dósŭ) adg ahãndoasã (a-hãn-dŭá-sã), ahãndosh (a-hãn-dóshĭ), ahãndoasi/ahãndoase (a-hãn-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; adãncu, aduncos, ahãndos, afundos, afunducos
(expr:
1: zbor ahãndos = zbor greu, tsi ari multã noimã shi mintiminilji tu el;
2: minti ahãndoasã = giudicatã bunã, mintimenã, tsi li mindueashti lucrili ghini;
3: somnu ahãndos = somnu greu, ahãndos, ca di moarti;
4: lumi ahundoasã = lumi tsi nu-ari vãrã aradã, tsi easti alocuta)
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: agiumsirã ningã un puts ahãndos; lu-aruca fãrã njilã tu un trap ahãndos; atsea pishtireauã, eara lungã, largã, ahãndoasã shi multu ntunicoasã; arãulu din hoarã easti ahãndos; ear la minti, ahãndoasã
(expr: tsi ari giudicatã bunã, cari li mindueashti ghini lucrili)

§ ahundos (a-hun-dósŭ) adg ahun-doasã (a-hun-dŭá-sã), ahundosh (a-hun-dóshĭ), ahundoasi/ahun-doase (a-hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)
ex: putslu eara ahun-dos; ahundoasã ca nã hauã; lumi mintitã, ahundoasã
(expr: fãrã nitsiunã aradã)

§ hãndos1 (hãn-dósŭ) adg hãndoasã (hãn-dŭá-sã), hãndosh (hãn-dóshĭ), hãndoasi/hãndoase (hãn-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

§ hundos (hun-dósŭ) adg hundoasã (hun-dŭá-sã), hundosh (hun-dóshĭ), hundoasi/hundoase (hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

§ ahãndami/ahãndame (a-hãn-dá-mi) sf pl(?) – harea tsi u ari un lucru cari easti ahãndos; ahãndusimi
{ro: adâncime}
{fr: profondeur}
{en: depth}

§ ahãndusimi/ahãn-dusime (a-hãn-du-sí-mi) sf ahãndusinj (a-hãn-du-sínjĭ) – (unã cu ahãndami)

§ ahãndos2 (a-hãn-dósŭ) adv – ahanda, ahãnda, afunda, andãca, adãnca, adanca
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}
ex: greashti ahãndos

§ ahãnda (a-hãn-dá) adv – (unã cu ahãndos2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anghinari/anghinare

anghinari/anghinare (an-ghi-ná-ri) sf anghinãri (an-ghi-nắrĭ) – plantã cu truplu suptsãri shi ndreptu, cu frãndzãli ca verdzã-albi pi partea di dinãpoi, cu mardzina dintsatã ca di prioni, cu lãludzli aroshi-viniti nviliti cu-unã ca soi di ljushpi cãrnoasi tsi s-mãcã; chinarã
{ro: anghinară}
{fr: artichaut}
{en: artichoke}

§ chinarã (chi-ná-rã) sf chinãri (chi-nắrĭ) – (unã cu anghinari)
ex: un ficior di pi cãmarã, cu cãmeasha di chinarã (anghinarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aravdu

aravdu (a-ráv-du) (mi) vb I arãvdai (a-rãv-dáĭ), arãvdam (a-rãv-dámŭ), arãvdatã (a-rãv-dá-tã), arãvdari/arãvdare (a-rãv-dá-ri) – dixescu cripãrli tsi-nj cad pri cap (taxirãtsli, niputerli, durerli, vasanli, etc.) fãrã s-mi plãngu i s-cãtigursescu pri cariva; mi tsãn sh-armãn ashi cum hiu (aclo iu hiu) trã multu chiro (fãrã s-mi-alãxescu, fãrã s-mi-aspargu); nu mi-alas azvimtu di niputeari (cripãri, dushmanj, etc.); ravdu, trag, tsãn, vãsãnipsescu, mundu-escu, mi pidipsescu, apufirsescu; dãnãsescu, dinãsescu, di-nisescu, dãnisescu, dãnsescu, dãinsescu, dindisescu, dãndãsescu, vãstãxescu
{ro: răbda; îndura, suporta, suferi; dura, rezista}
{fr: patienter; supporter, souffrir; durer, résister}
{en: be patient; endure, suffer; last, resist}
ex: aravdã (tsãni, dãnãsea) nica niheamã; nu cama pot s-aravdu (s-tsãn, s-dãnãsescu); lu-arãvdai (trapshu cu el) shasi mesh di dzãli; cari aravdã amintã; aravdã shi tats macã s-vrei s-bãnedz; nu lj-arãvdã (tsãnu) inima; aestã jali s-nu u-aravdzã (s-nu u tradz, portsã); aravdã (s-pidipseashti, tradzi) ca un cãni; nu pot s-aravdu (s-mi pidipsescu; icã s-dãnãsescu) ahãt; aravdã (tsãni, dãnãseashti) multã zãmani; stranjili arãvdarã (tsãnurã, dãnãsirã, nu s-arupsirã) multsã anj; nu-nj pari cã chealea-aestã poati s-aravdã (s-tsãnã) ahãtã griutati

§ arãvdat (a-rãv-dátŭ) adg arãvdatã (a-rãv-dá-tã), arãvdats (a-rãv-dátsĭ), arãvdati/arãvdate (a-rãv-dá-ti) – tsi ari dixitã cripãrli tsi-lj cãdzurã pri cap; tsi ari armasã ashi cum easti trã multu chiro (fãrã si s-alãxeascã, fãrã si s-aspargã); cari nu s-alasã azvimtu di niputeari; rãvdat, traptu, tsãnut, vãsãnipsit, munduit, pidipsit, apufirsit; dãnãsit, dinãsit, dinisit, dãnisit, dãnsit, dãinsit, dindisit, dãndãsit, vãstãxit
{ro: răbdat; suportat, suferit; durat, rezistat}
{fr: patienté; supporté, souffert; duré, résisté}
{en: who has been patient; endured, suffered; lasted, resisted}

§ arãvdari/arãvdare (a-rãv-dá-ri) sf arãvdãri (a-rãv-dắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aravdã tsiva;
2: atsea hari tsi u-ari atsel tsi poati s-aravdã multi; ipumunii, arãvdãciuni, rãvdari, trãdzeari, tsãneari, vãsãnipsiri, munduiri, pidipsiri, apufirsiri; dãnãsiri, dinãsiri, dinisiri, dãnisiri, dãnsiri, dãinsiri, dindisiri, dãndãsiri, vãstãxiri
{ro: acţiunea de a răbda; de a îndura, de a suporta, de a suferi; de a dura, de a rezista; răbdare; suportare, suferire; durare, rezistare; suferinţă, rezistenţă}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

armenã

armenã (ar-mé-nã) sf armenj (ar-ménjĭ) shi armeni/armene (ar-mé-ni) – unã soi di agru-earbã njicã, tsi creashti pristi tut loclu, tu grãdinj, uboari, cãmpuri, mardzinjli di cãljuri, mealurli di arãuri, etc., cu trup shcurtu sh-disfaptu, frãndzã njits, lilici njits, albi pi mardzinã shi galbini tu mesi tsi anjurzescu mushat sh-cu cari, cãndu suntu adunati shi uscati, lumea fatsi unã ceai nostimã tu beari shi bunã ti stumahi; hamomilã, lilici albã
{ro: muşeţel}
{fr: camomille}
{en: camomile}
ex: armena (hamomila) zilipsitã di-a lãndzitslor isnafi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ayeazmã

ayeazmã (a-yĭáz-mã) sf fãrã pl – unã soi di earbã tsi bãneadzã multsã anj, tsi da unã-anjurizmã ahoryea sh-mushatã, cu frãndzãli tsi au cuditsa shcurtã sh-mardzina dintsatã, cu schicuri di lilici aroshi-viniti tsi crescu tu chipita di-alumãchi, sh-cu-a curi frãndzã uscati s-fatsi unã ceai bunã trã stumahi, mãcãruri, biuturi sh-dultsenj
{ro: izmă}
{fr: menthe}
{en: mint}
ex: ayeazma ari unã-anjurizmã mushatã

§ ayeazmu (a-yĭáz-mu) sm ayeazmadz (a-yĭaz-mádzĭ) – (unã cu ayeazmã)

§ yeazmã (yĭez-mã) sf fãrã pl – (unã cu ayeazmã)

§ gheazmã (ghĭáz-mã) sf fãrã pl – (unã cu ayeazmã)
ex: ari adetea s-bagã tu fauã cãti putsãnã gheazmã

§ yizmã (yíz-mã) sf fãrã pl – (unã cu ayeazmã)
ex: anjurizma di yizmã u vor multsã tu mãcari; lj-featsi nuheamã ceai di yizmã cã-l mushca pãntica

§ yeazmu (yĭáz-mu) sm yeazmadz (yĭaz-mádzĭ) – (unã cu ayeazmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãltotsã

bãltotsã (bãl-tó-tsã) sf bãltotsi/bãltotse (bãl-tó-tsi) – agru-lilici mushatã, mari sh-aroshi tsi creashti veara pri cãmpu, pãshuni, mardzina di cãljuri, etc. (ma easti sh-criscutã tu grãdinã), (i) trã mushatili lilici aroshi tsi fatsi, (ii) trã multili simintsã, njits sh-lãi tsi s-aflã ncljisi tu multili gechi (odi) dit fructul a ljei stronghil, cu coaja uscatã (cari s-bagã tu dultsenj shi s-mãcã), shi (iii) scutearea-a afioniljei dit laptili uscat tsi-l da bubuchea nicoaptã a liliciljei di pirpirunã cãndu easti aruptã (yitria tsi u lja oaminjlji tra s-isihãseascã, s-doarmã, etc.); simintsa faptã di-aestã lilici; bãltsotã, mac, pirpirunã, pãpãrunã, mãlãcuchi
{ro: mac}
{fr: pavot}
{en: poppy}

§ bãltsotã (bãl-tsó-tã) sf bãltsoti/bãltsote (bãl-tsó-ti) – (unã cu bãltotsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

boz

boz (bózŭ) sm boji (bójĭ) – arburi njic (tsi poati s-agiungã pãnã la 2m analtu), tsi creashti agru tu cãmpu, pãshuni, mardzina di cãljuri, cu anjurizmã urãtã, cu arapuni di lilici albi sh-di fructi (neshti gãrnutsã njits, anyilicioasi, aroshi i lãi-cãtrani); iboz, boz, vuj, vuji, vuz
{ro: boz}
{fr: hièble}
{en: elder tree}
ex: frica pizuljili cu frãndzã di iboj

§ iboz (i-bózŭ) sm iboji (i-bójĭ) – (unã cu boz)
ex: milani di iboz; biui ceai di iboz ti tusi

§ iboj (i-bójŭ) sn iboaji/iboaje (i-bŭá-ji) – (unã cu boz)

§ vuj (vújŭ) sm vuji (vújĭ) – (unã cu boz)

§ vuji/vuje (vú-ji) sf vuji (vú-ji) – (unã cu boz)

§ vuz (vúzŭ) sm vuji (vújĭ)(?) – (unã cu boz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

budzã

budzã (bú-dzã) sf budzã (bú-dzã) – dauãli pãrtsã cãrnoasi di la mardzinea di nsus sh-di la-atsea di nghios tsi ncljid gura shi acoapirã dintsãlj; buzã;
(expr:
1: budzã di-arãu = mardzini di-arãu;
2: budzã di-amari = mardzini di-amari;
3: budzã di budzã = di la unã mardzini la-alantã;
4: cu budzãli cripati = nvirinat, cripat, nfãrmãcat;
5: dipun budzãli; strãmbu budzãli = nu-nj pari ghini di tsi s-fatsi, mi cãrteashti, nu mi-ariseashti, spindzur nãrli;
6: nj-arãdi budza = mi hãrsescu, mi-arãseashti, hiu hãrios;
7: nj-alingu budzãli = mutrescu cu orixi sh-mi-arãseashti tsi va mãc (va ved, va-nj si da, va ljau, etc.);
8: arãd cu budzãli; arãd pri sum budzã = sumarãd, hamuarãd;
9: nji s-uscarã budzãli (di seati) = nj-easti multã seati, cripai di seati;
10: ãnj mushcu budzãli = mi fac pishman, nj-pari-arãu di-atseali tsi feci;
11: dau cu budzãli; bag budzãli = dau di cariva, ahulescu, bash;
12: hiu pi budza-a groapãljei = hiu pi moarti, nu-am multu chiro s-mata bãnedz)
{ro: buză}
{fr: lévre}
{en: lip}
ex: ari budzã aruvirsati; s-nu nj-arãdã budza sh-a njia?
(expr: s-nu mi hãrsescu sh-mini?); l-vãtãmarã budza
(expr: mardzina) di-amari; Duna eara budzã cu budzã
(expr: virsatã, di la unã mardzini la-alantã); fãrmac! budzã cripatã
(expr: multu nvirinat); ca mãni va sh-mushcã budzãli
(expr: va-lj parã-arãu, va s-facã pishman)

§ buzã1 (bú-zã) sf buzã (bú-zã) – (unã cu budzã)
ex: cãndu-nj bag mãna tu spuzã (cinushi), Shun-da u acats di buzã (angucitoari: turta); nji s-aruvirsarã buzãli; agiumsi pãnã la buza
(expr: mardzina) a putslui; eara pi buza-a groapãljei
(expr: eara pi moarti), ma ascãpã sh-tora; nj-umplu scafa pãnã tu buzã

§ budzos (bu-dzósŭ) adg budzoasã (bu-dzŭá-sã), budzosh (bu-dzóshĭ), budzoasi/budzoase (bu-dzŭá-si) – tsi easti cu budzãli groasi, mãri; budzar, budzat, mbudzat
{ro: buzat}
{fr: lippu}
{en: thick-lipped}
ex: budzoshlji arachi

§ budzar (bu-dzárŭ) adg budzarã (bu-dzá-rã), budzari (bu-dzárĭ), budzari/budzare (bu-dzá-ri) – (unã cu budzos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn