DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arinde

arinde (a-rin-dé) sm arindedz (a-rin-dédzĭ) – hãlati tsi ari un i dauã cãtsuti astãsiti pi-unã cumatã di lemnu, cu cari omlu (ma-rangolu) aradi (arindiseashti) unã fatsã di scãndurã tra s-u facã ischi; rinde, rindeauã, strug, rucani, arucani
{ro: rindea}
{fr: rabot}
{en: (bench) plane}

§ rinde (rin-dé) sm rindedz (rin-dédzĭ) – (unã cu arinde)

§ rindeauã (rin-deá-ŭã) sf rindei (rin-déĭ) – (unã cu arinde)

§ arindisescu (a-rin-di-sés-cu) vb IV arindisii (a-rin-di-síĭ), arindiseam (a-rin-di-seámŭ), arindisitã (a-rin-di-sí-tã), arindisiri/arindisire (a-rin-di-sí-ri) – omlu (marangolu) tsi lucreadzã (da) cu-arindelu tra s-ischeadzã scãndurili; arãndisescu, arundisescu, struguescu, aruncãsescu, arucãnsescu
{ro: struji}
{fr: raboter}
{en: plane}

§ arindisit (a-rin-di-sítŭ) adg arindisitã (a-rin-di-sí-tã), arindisits (a-rin-di-sítsĭ), arindisiti/arindisite (a-rin-di-sí-ti) – (fatsã, lemnu, scãndurã) tsi easti datã (ischeatã) cu arindelu; arãndisit, arundisit, struguit, aruncãsit, arucãnsit
{ro: strujit}
{fr: raboté}
{en: planed}

§ arindisiri/arindisire (a-rin-di-sí-ri) sf arindisiri (a-rin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arindiseashti tsiva; arãndisiri, arundisiri, struguiri, aruncãsiri, arucãnsiri
{ro: acţiunea de a struji; strujire}
{fr: action de raboter}
{en: action of planing}

§ arãndisescu (a-rãn-di-sés-cu) vb IV arãndisii (a-rãn-di-síĭ), arãndiseam (a-rãn-di-seámŭ), arãndisitã (a-rãn-di-sí-tã), arãndisiri/arãndisire (a-rãn-di-sí-ri) – (unã cu arindisescu)

§ arãndisit (a-rãn-di-sítŭ) adg arãndisitã (a-rãn-di-sí-tã), arãndisits (a-rãn-di-sítsĭ), arãndisiti/arãndisite (a-rãn-di-sí-ti) – (unã cu arindisit)

§ arãndisiri/arãndisire (a-rãn-di-sí-ri) sf arãndisiri (a-rãn-di-sírĭ) – (unã cu arindisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arucani/arucane

arucani/arucane (a-ru-cá-ni) sf arucãnj (a-ru-cãnjĭ) – hãlati tsi ari un i dauã cãtsuti astãsiti pi-unã cumatã di lemnu, cu cari omlu (marangolu) aradi (strugueashti) unã fatsã di scãndurã tra s-u facã ischi; rucani, arinde, rinde, rindeauã, strug
{ro: rindea}
{fr: rabot}
{en: (bench) plane}

§ rucani/rucane (ru-cá-ni) sf rucãnj (ru-cãnjĭ) – (unã cu arucani)

§ arucanizmã (a-ru-cá-niz-mã) sf arucanizmati/arucanizmate (a-ru-ca-níz-ma-ti) – pulbirea di lemnu tsi-armãni dupã tsi s-lucreadzã lemnul cu prionea i arucanea
{ro: rumeguş}
{fr: sciure de bois}
{en: sawdust}
ex: arucanizmati di lemnu

§ arucãnsescu (a-ru-cãn-sés-cu) vb IV arucãnsii (a-ru-cãn-síĭ), arucãnseam (a-ru-cãn-seámŭ), arucãnsitã (a-ru-cãn-sí-tã), arucãnsiri/arucãnsire (a-ru-cãn-sí-ri) – omlu (marangolu) tsi lucreadzã (da) cu-arucanea tra s-ischeadzã scãndurili; aruncãnescu, arindisescu, arãndisescu, arundisescu, struguescu
{ro: struji}
{fr: raboter}
{en: plane}

§ arucãnsit (a-ru-cãn-sítŭ) adg arucãnsitã (a-ru-cãn-sí-tã), arucãnsits (a-ru-cãn-sítsĭ), arucãnsiti/arucãnsite (a-ru-cãn-sí-ti) – lemnul (scãndura) tsi easti datã cu-arucanea; aruncãsit, arindisit, arãndisit, arundisit, struguit
{ro: strujit}
{fr: raboté}
{en: planed}

§ arucãnsiri/arucãnsire (a-ru-cãn-sí-ri) sf arucãnsiri (a-ru-cãn-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucãnseashti tsiva; aruncãsiri, arindisiri, arãndisiri, arundisiri, struguiri
{ro: acţiunea de a struji; strujire}
{fr: action de raboter}
{en: action of planing}

§ aruncãsescu (a-run-cã-sés-cu) vb IV aruncãsii (a-run-cã-síĭ), aruncãseam (a-run-cã-seámŭ), aruncãsitã (a-run-cã-sí-tã), aruncãsiri/aruncãsire (a-run-cã-sí-ri) – (unã cu arucãnsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dugramagi

dugramagi (du-gra-ma-gí) sm dugramageadz (du-gra-ma-gĭádzĭ) – un tsi ari tehnea tra s-lucreadzã lemnul n casa-a omlui, s-facã momilã (dulãchi, stizmi di lemnu, crivãts, measi, scamni, etc.); marango, marengu, dulgher
{ro: tâmplar}
{fr: charpentier}
{en: carpenter}
ex: nu shidzu pi zbor (nu s-tsãnu di zbor) dugramagilu (marangolu)

§ dugramagilãchi/dugramagilãche (du-gra-ma-gi-lắ-chi) sf dugramagilãchi (du-gra-ma-gi-lắchĭ) – tehnea shi lucrul di dugramagi; lucrili fapti di dugramagi; loclu iu lucreadzã un dugramagi
{ro: tâmplărie}
{fr: menuiserie, atelier du menuisier, objets travaillés par un menuisier}
{en: carpentry}
ex: suntu hori cari bãneadzã mash cu dugramagilãchi

§ dugramagirii/dugra-magirie (du-gra-ma-gi-rí-i) sf dugramagilãchi (du-gra-ma-gi-ríĭ) – (unã cu dugramagilãchi)

§ dugrãmai/dugrãmae (du-grã-má-i) sf dugrãmãi (du-grã-mắĭ) – (unã cu dugramagilãchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

marango

marango (ma-ran-gó) sm marangadz (ma-ran-gádzĭ) – un tsi ari tehnea tra s-lucreadzã lemnul n casa-a omlui, s-facã momilã (dulãchi, stizmi di lemnu, crivãts, measi, scamni, etc.); marengu, dulgher, dugramagi
{ro: tâmplar}
{fr: menuisier}
{en: carpenter}

§ marengu (ma-rén-gu) sm marendzi (ma-rén-dzi) – (unã cu marango)
ex: cu mãnãcopa marendzilj adarã lemnul

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

strug

strug (strúgŭ) sn strudz (strúdzĭ) – hãlati tsi ari un i dauã cãtsuti astãsiti pi-unã cumatã di lemnu, cu cari marangolu aradi (strugueashti) unã fatsã di scãndurã tra s-u facã ischi; arinde, rinde, rindeauã, rucani, arucani
{ro: rindea}
{fr: rabot}
{en: (bench) plane}
ex: cu struglu si struguescu scãndurili

§ struguescu (stru-gu-ĭés-cu) vb IV struguii (stru-gu-íĭ), strugu-eam (stru-gu-ĭámŭ), struguitã (stru-gu-í-tã), struguiri/struguire (stru-gu-í-ri) – omlu (marangolu) tsi lucreadzã (da) cu struglu tra s-ischeadzã scãndurili; arindisescu, arãndisescu, arundisescu, aruncãsescu, arucãnsescu
{ro: struji (da cu rindeaua)}
{fr: rabo-ter}
{en: plane (wood)}
ex: nu li strugui ghini scãndurili

§ struguit (stru-gu-ítŭ) adg struguitã (stru-gu-í-tã), struguits (stru-gu-ítsĭ), struguiti/struguite (stru-gu-í-ti) – lemnul (scãndura) tsi easti datã cu struglu; arindisit, arãndisit, arundisit, aruncãsit, arucãnsit
{ro: strujit}
{fr: raboté}
{en: planed}

§ strugui-ri/struguire (stru-gu-í-ri) sf struguiri (stru-gu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si strugueashti tsiva; arindisiri, arãndisiri, arundisiri, aruncãsiri, arucãnsiri
{ro: acţiunea de a struji; strujire}
{fr: action de raboter}
{en: action of planing}

§ strugar (stru-gárú) sm strugari (stru-gárĭ) – omlu tsi lucreadzã leamnili (scãndurili, chiristelu) cu struglu
{ro: cel care strujeşte}
{fr: raboteur}
{en: planer}
ex: strugarlji nchisirã s-lucreadzã chiristelu ti casili-a lui

§ strugãrii/strugãrie (stru-gã-rí-i) sf strugãrii (stru-gã-ríĭ) – tehnea sh-lucrul tsi-l fac strugarlji
{ro: meseria (atelier) de strujit}
{fr: rabotage}
{en: planer profession or shop}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zgaibã2

zgaibã2 (zgáĭ-bã) sf zgaibi/zgaibe (zgáĭ-bi) – hãlati tsi sh-u-adutsi cu unã arucani (strug, rindeauã) cã ari unã soi di lipidã di cilichi (ca di cutsut) tu mesi, cu cari marangolu aradi (arucãnseashti) unã fatsã di scãndurã tra s-u facã ischi; zgoabã
{ro: cuţitoaie}
{fr: plane}
{en: plane}

§ zgoabã (zgŭá-bã) sf zgoabi/zgoabe (zgŭá-bi) – (unã cu zgaibã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã