DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

manã2

manã2 (má-nã) sf pl(?) –
1: soi di earbã-mushclju tsi creashti pri shcãmbi, tsi poati si s-mãcã sh-cari loat di vimtu poati si s-ducã diparti tu irnjii;
2: negurã, andarã, cãtãhnii, cãtãcnii, eamã;
3: lãngoari di grãni shi zãrzãvãts, iu unã soi di ciupernicã mãcã frãndzã shi lãludz tra s-alasã tu loclu a lor unã lugurii tsi sh-u-adutsi cu-unã cinushi lai, ca tãciunili
{ro: mană; pâclă; rugină de plante}
{fr: manne; brouillard; rouille des végétaux}
{en: manna; fog, mist; plant blight}
ex: singur Dumnidzã-lj hrãnea cu manã; tu cãmpu s-alãsã manã (andarã) shi arsi ayinjli; ari manã tu cãmpu; deadi manã sh-arsi tuti-ayinjli; sh-eara nvitsats s-mãcã manã n gurã

§ mãneadzã (mã-neá-dzã) (si) vb I unipirs mãnã (mã-nắ), mãna (mã-ná), mãnatã (mã-ná-tã), mãnari/mãnare (mã-ná-ri) – s-acoapirã cu (s-agudeashti cu, cadi, da) manã
{ro: acoperi cu mană, cădea mană}
{fr: couvrir par la manne, tomber la manne}
{en: cover by manna, be hit by manna}
ex: va s-mãneadzã (va s-acoapirã, va s-hibã aguditi) ayinjli cu mana (negura) aestã

§ mãnat2 (mã-nátŭ) adg mãnatã (mã-ná-tã), mãnats (mã-nátsĭ), mãnati/mãnate (mã-ná-ti) – acupirit di manã
{ro: acoperit de mană}
{fr: couvert par la manne}
{en: covered by manna, hit by manna}

§ mãnari2/mãnare (mã-ná-ri) sf mãnãri (mã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu mãneadzã
{ro: acţiunea de a acoperi cu mană, de a cădea mană}
{fr: action de couvrir par la manne, de tomber la manne}
{en: action of covering by manna, of being hit by manna}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

mumã

mumã (mú-mã) sf mumãnj (mu-mắnjĭ) –
1: numã tsi u da un om a muljariljei tsi lu-ari faptã; mamã, manã, maicã, imã, mã, dadã, dodã, eatã, atã;
2: maea di partea-a tatãlui; (fig:
1: mumã = (i) vrute, dashlu-a meu; (ii) ma mari, cap, cãp, cãpii; (iii) partea dit mesi; chentru; (iv) izvur; (v) thimelj; expr:
2: muma-a alghinjlor = alghina (ma mari) cari fatsi oauãli dit cari s-amintã alghinjli lucrãtoari; matca, vasilsa-a alghinjlor;
3: di mumã hiu faptu = escu multu gioni;
4: am apã di la mumã = am hãbãri siguri, cã-nj yin di la izvurlu-a lor, di la-atsel tsi li featsi, di-aclo iu s-featsirã; shtiu ghini;
5: bun ca muma; ca un sin di mumã = multu bun;
6: (dau) ti suflitlu-ali mumã = dau shi shtiu cã nu va s-u ljau nãpoi)
{ro: mamă}
{fr: mère}
{en: mother}
ex: cari-i muma tsi ficiori amintã sh-ficiori mãcã? (angucitoari: amarea shi arãurli); trei trec pri punti, unlu u veadi u calcã sh-treatsi, alantu u veadi sh-u treatsi fãr s-u calcã, sh-alantu nu u veadi ne u calcã sh-u treatsi (angucitoari: muma greauã cu ficiorlu mbratsã); di tatã nu-armãn ficiorlji oarfãnj, ma di mumã armãn; tu vahtea-atsea bãna mumã-mea (dadã-mea); ficiorlji suntu vruts di mumãnjli (dadãli) a lor; ma curundu hrãneashti nã mumã shapti ficiori, dicãt shapti ficiori nã mumã; fãrã mumã (dadã), ca pulj fãrã cloce; a mumãnjlor s-nu-aspunem; gioclu-aestu sh-ari mumã (fig: unã cãpii, un cap); nu-ts lipseashti cljin, ma ti hãrzãeashti mumã
(expr: ts-lipseashti thimeljlu); sharpili a ficiorlui eara di mumã faptu
(expr: eara multu gioni); pãn la muma-ali (fig: tu mesea-ali) Ivropi; muma di la gurã sh-tsãni trã ficiori

§ paramumã (pá-ra-mú-mã) sf paramumãnj (pá-ra-mu-mắnjĭ) – muljari tsi alãpteadzã la sin, niclu-a unei altã muljari (cã easti moartã, cã nu poati i nu va s-alãpteadzã, etc.); paramanã
{ro: doică}
{fr: nourrice}
{en: (wet)nurse}

§ mamã1 (má-mã) sf mami/mame (má-mi) shi mumãnj (mu-mắnjĭ) – (unã cu mumã)
ex: goada di mamã nu doari; tsi mamã, tsi tatã, tsi sãrindar nu-lj dzãsi?; cum s-hibã ficiorlji, nu-lj scoati mama di hilj; dupã mama, dupã tata, ficiorlu sh-feata

§ maicã (máĭ-cã) sf maitsi/maitse (máĭ-tsi) – (unã cu mumã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn