DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ciun1

ciun1 (cĭúnŭ) sn ciuni/ciune (cĭú-ni) –
1: lemnu lungu shi suptsãri; ciumagã, ciumag, giumac, afingi, pulean, teg, shcop, tingãli, mãciucã;
2: lemnul suptsãri (cin) di la arãzboilu di tsãseari, pri cari s-adunã ustura (urdzãtura); (fig:
1: ciun = cicior; expr:
2: tindu ciunili = fug, nj-ljau cicioarili dinanumirea, alag multu agonja)
{ro: ciomag; fuştei, picior}
{fr: perche, bâton; réglette ou baguette en bois qu’on emploie aux métiers a tisser; ronce; deux faisceaux de roseaux liés ensemble qu’on emploie à la nage; jambe}
{en: stick, rod; wooden rod used in weaving; leg}
ex: ligã nã mãntilã di un ciun (lemnu, ciumag) lungu; dã-lj cu parlu, dã-lj cu ciunlu; ciunili (leamnili di la tsãseari) tut el s-li tragã; multu lundzi li-ari ciunili (fig: cicioarili); nitsi nu videa iu cãlca, acshitsi li tindea ciunili (ahãntu agonja alãga)

§ cin (cínŭ) sn cini/cine (cí-ni) – shcop suptsãri ufilisit la arãzboilu di tsãseari; ciun
{ro: fuştei}
{fr: baguette en bois qu’on emploie aux métiers a tisser}
{en: wooden rod used in weaving}

§ nciun (ncĭúnŭ) vb I nciunai (ncĭu-náĭ), nciunam (ncĭu-námŭ), nciunatã (ncĭu-ná-tã), nciuna-ri/nciunare (ncĭu-ná-ri) – adun ustura (urdzãtura) pi ciunlu di-arãzboi;
(expr:
1: nciun tsiva = ljau tsiva tsi nu easti a meu, fãrã shtirea icã vrearea-a domnu-sui; fur, spãstrescu, ahulescu, ciulescu, etc.;
2: mi nciun = nj-ljau cicioarili dinanumirea, tindu ciunili, fug, alag multu agonja, mi fur, li spãstrescu, li cãlescu, li ciulescu, etc.)
{ro: strânge urzătura pr sulul de la război}
{fr: monter la chaîne sur l’ensouple}
{en: wrap the warp around the loom roller}
ex: nica nu shtii sã nciunã pãndza (s-adunã ustura pri ciun)

§ nciunat2 (ncĭu-nátŭ) adg nciunatã (ncĭu-ná-tã), nciunats (ncĭu-nátsĭ), nciunati/nciunate (ncĭu-ná-ti) – (ustura) tsi easti adunatã pi ciun; (ciunlu) cu ustura adunatã
{ro: (urzitoarea) care este rulată pe sul}
{fr: (chaîne) qui est monté sur l’ensouple}
{en: (the warp) that is wrapped around the loom roller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

firigei

firigei (fi-ri-gé-i) sf firigei (fi-ri-géĭ) – stranj di pisuprã purtat di turcali cãndu isha nafoarã din casã; firige
{ro: feregea, mantilă purtată deasupra de turcoaice}
{fr: vêtement de dessus que portaient autrefois les dames turques en ville}
{en: overcoat worn outside the house by Turkish women}
ex: pri-aoa sh-pri-aclo sh-crishtinili poartã firigei

§ firige (fi-ri-gé) sm firigeadz (fi-ri-gĭádzĭ) – (unã cu firigei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãndilã

mãndilã (mãn-dí-lã) sf mãndili/mãndile (mãn-dí-li) shi mãndilj (mãn-díljĭ) –
1: cumatã di pãndzã tsi s-tsãni nduplicatã tu gepi (di bãrbats) i tu ceantã (di muljeri) sh-cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa, sh-suflã narea, etc.; distimeli, destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, shimii, shamii, civrei, ciuvre, cimber, peaticã;
2: cumatã di pãndzã (multi ori chindisitã) cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha sh-cãtivãroasã poati si sh-ashteargã fatsa, narea, mãnjli, etc.; baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, bãrbulj, schepi;
3: tsãsãturã (pãndzã) suptsãri (prit cari s-veadi sh-prit cari treatsi lunjina) cu cari nveasta noauã sh-acoapirã fatsa; mãntilã, zãvon, zvon, sãvon, vel, velã, ciumberi; (fig: mãndilã = sihãrichi (unã mãndilã) tsi s-da a atsilui tsi-adutsi protlu unã hãbari bunã sh-multu ashtiptatã ca, bunãoarã, amintari di njic, isozmatã, etc.; expr:
2: mãndilã di nari (nãri) = mãndilã cu cari omlu sh-shteardzi narea;
3: mãndilã di gushi, di cap = mãndilã tsi sh-u bagã muljerli di gushi i sh-acoapirã cu ea perlu din cap)
{ro: batistă; năframă}
{fr: mouchoir; fichu (pour la tête); récompense (en mouchoir) donnée au porteur d’une bonne nouvelle}
{en: handkerchief; headscarf, small shawl}
ex: scoasi din gepi unã mãndilã (distimeli) albã; soacra gioacã dipriunã, pisti-anumiri cu mãndilj (baltsuri); trãdzea corlu sh-anvãrtea mãndila (shamia, baltsul) n vimt; gionj cu mãndilj (shamii) ãn cap ligats; loash mãndila (fig: sihãrichea), cari aspusish?

§ mãntilã (mãn-tí-lã) sf mãntili/mãntile (mãn-tí-li) shi mãntilj (mãn-tíljĭ) – (unã cu mãndilã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã