DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agiungu

agiungu (a-gĭún-gu) vb III shi II agiumshu (a-gĭúm-shĭu), agiundzeam (a-gĭun-dzeámŭ), agiumsã (a-gĭúm-sã) shi agiumtã (a-gĭúm-tã), agiundziri/agiundzire (a-gĭún-dzi-ri) shi agiundzeari/a-giundzeare (a-gĭun-dzeá-ri) – tu-aestã oarã yin sh-mi aflu tu-aestu loc; mi-aprochi di dinãpoi sh-mi-adun cu el; mi fac, ãnvets trã unã tehni; easti cãt lipseashti (nu lipseashti ma multu); pot s-mi tindu pãnã tu-un loc; escu isea cu cariva; amintu, azvingu; aprochi; (fig: (fructu) agiundzi = (fructu) s-coatsi, aseashti)
{ro: sosi, ajunge; atinge; deveni; egala; învinge; se coace; etc.}
{fr: arriver; rejoindre; devenir; égaler; vaincre; mûrir, etc.}
{en: arrive; join; become; equal; defeat; mature; etc.}
ex: ma nclo va s-agiundzi la pãlatea-a dzãnilor; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; dupã putsãnã oarã agiundzi (yini) luplu; agiumsi (s-dusi, vinji) cãravea; agiundzi cu mãna (poati s-da cu mãna, poati s-tindã mãna pãnã) pi pulitsã; agiungu cãti (nu lipsescu ma multu di) dauã oauã la un petur; ploaea nã agiumsi ti Stãviniri; cãndu agiungu xeanili (cãndu yini chirolu di vgari tu xeani); fudzea dupã frats s-lj-agiungã di dinãpoi; diunãoarã lu-agiumsim (lu-apruchem shi lu-adunãm) pri cali; va s-agiungã (va si s-facã, va sã nveatsã trã) yeatru; nu pot s-li-agiungu (s-li-azvingu) tuti; durnja pri iu agiundzea (pri iu acãtsa); lu-agiumsish (ti featsish isea cu el) tu giuneatsã; prunili agiumsirã (fig: s-coapsirã); mearili avea agiumtã (fig: avea asitã, s-avea coaptã); agiundzi! (duri, disturi)

§ agiumtu (a-gĭúm-tu) adg agiumtã (a-gĭúm-tã), agiumtsã (a-gĭúm-tsã), agiumti/agiumte (a-gĭúm-ti) – tsi ari vinjitã shi s-aflã iuva; tsi s-ari adunatã cu cariva; tsi ari amintatã; aprucheat, etc.; (fig: agiumtu = (i) asit, faptu, coptu; (ii) tsi (agiumsi di) ari aveari, seu, usãndzã; (iii) tihilai, cãni)
{ro: ajuns; atins; devenit; egalat; învins; copt; etc.}
{fr: arrivé; rejoint; devenu; égalé; vaincu; mûri, etc.}
{en: arrived; joined; equaled; defeated; matured; etc.}
ex: ea-lj numtarlji agiumtsã (vinjits) n hoarã; mori, lai agiumtã! (fig: cãtsauã, vombirã, tihilai, etc.); agiumtu (tsi s-ari faptã) amirã; peari agiumti (fig: asiti, coapti); mer agiumtu (fig: coptu); suntu oaminj agiumtsã (fig: cu usãndzã, cu aveari)

§ agiumsu (a-gĭúm-su) adg agiumsã (a-gĭúm-sã), agiumshi (a-gĭúm-shi), agiumsi/agiumse (a-gĭúm-si) – (unã cu agiumtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

andop

andop (an-dópŭ) (mi) vb I andupai (an-du-páĭ), andupam (an-du-pámŭ), andupatã (an-du-pá-tã), andupari/andupare (an-du-pá-ri) – lj-dau s-mãcã di primansus; lj-hig mãcarea prit gãrgãlan cu zorea cãndu nu va s-mata mãcã; mãc ma multu dicãt lipseashti (mi fac fushechi shi nchisescu s-mãc cu silã, di primansus pãnã nu pot s-mata mãc altã); nãfãtescu, anãfãtescu, fãnãtescu, fãnitescu, prãstãnescu, pristãnescu, pristãnisescu, pristinisescu, astup, ndes
{ro: îndopa}
{fr: gaver, gorger}
{en: cram, stuff, gorge}
ex: gioacã sh-mãcã, tuts si-andoapã

§ andupat (an-du-pátŭ) adg andupatã (an-du-pá-tã), andupats (an-du-pátsĭ), andupati/andupate (an-du-pá-ti) – tsi easti hrãnit di primansus; tsi-lj si hidzi mãcarea prit gãrgãlan; nãfãtit, anãfãtit, fãnãtit, fãnitit, prãstãnit, pristãnit, pristãnisit, pristinisit, astupat, ndisat
{ro: îndopat}
{fr: gavé, gorgé}
{en: crammed, stuffed, gorged}

§ andupari/andupare (an-du-pá-ri) sf andupãri (an-du-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti hrãnit cu zorea pãnã nu poati s-mata mãcã altutsiva; nãfãtiri, anãfãtiri, fãnãtiri, fãnitiri, prãstãniri, pristãniri, pristãnisiri, pristinisiri, astupari, ndisari
{ro: acţiunea de a îndopa; îndopare}
{fr: action de gaver, de gorger}
{en: action of cramming, of stuffing, of gorging}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

angusã

angusã (an-gú-sã) sf angusi/anguse (an-gú-si) – atsea tsi adu-cheashti omlu cãndu-lj yini agnos, greatsã; dorlu, zorea sh-durea-rea ahãndoasã tsi lu-aducheashti cariva tu suflit cãndu s-disparti trã multu chiro di-un insu vrut; stari sufliteascã di niisihii, di dor, di amãrami, di nvirinari, etc.; ãngusã, ngusã, stinuhurii, sicleti, cripari, vasan, aplucusiri, etc.
{ro: silă, mâhnire, greaţă, anxietate, suferinţă, opresiune}
{fr: angoisse, affadissement, nausée, anxiété, souffrance, oppression}
{en: anguish, distress, insipid, dull, nausea, anxiety, suffering, oppression}
ex: nj-yini-angusã (greatsã); trãsh tu-apiritã criparã di greatsã sh-angusã; angusã (sicleti) greauã s-ti batã; va s-hii tu angusã (sicleti, stinuhurii) mari; frati-su prindi sã s-aflã tu mari angusã; yin niori furtunj di-angusi (cripãri, vasani); nu putem s-lom anasã di-ahãtã angusã (apitrusiri, stinuhurii); s-dirinã di-ahãtã angusã (sicleti)

§ angusos (an-gu-sósŭ) adg angusoasã (an-gu-sŭá-sã), angusosh (an-gu-sóshĭ), angusoasi/angusoase (an-gu-sŭá-si) – (lucru) tsi-l fatsi pri-un om s-aducheascã angusã; atsea tsi-lj da a omlui unã stari sufliteascã di niisihii, di dor, di amãrami, di nvirinari, etc.
{ro: mâhnitor}
{fr: chagrinant, navrant}
{en: distressing}

§ ngusã (ngú-sã) sf ngusi/nguse (ngú-si) – (unã cu angusã)
ex: tuti s-lãirã di ngusã (stinuhurii, sicleti); ngusã (sicleti) nã yini; nj-yini ngusã (strimturã) mari; cãndu va s-hii tu ngusã (strimturã, zori) mari; cãndu-lj yini ngusã (dor mari) ti ficior, plãndzi; cu mari ngusã (pãreari arãu, dureari) nã dispãrtsãm

§ ngusos (ngu-sósŭ) adg ngusoasã (ngu-sŭá-sã), ngusosh (ngu-sóshĭ), ngusoasi/ngusoase (ngu-sŭá-si) – (unã cu angusos)
ex: eara unã earnã ngusoasã (tsi ti fãtsea s-acats ãngusã)

§ ãngusã (ãn-gú-sã) sf ãngusi/ãnguse (ãn-gú-si) – (unã cu angusã)
ex: di multã cripari, moasha featsi ãngusã

§ ãngusos (ãn-gu-sósŭ) adg ãngusoasã (ãn-gu-sŭá-sã), ãngusosh (ãn-gu-sóshĭ), ãngusoasi/ãngusoase (ãn-gu-sŭá-si) – (unã cu angusos)

§ angusedz (an-gu-sédzŭ) (mi) vb I angusai (an-gu-sáĭ), angusam (an-gu-sámŭ), angusatã (an-gu-sá-tã), angusari/angusare (an-gu-sá-ri) – mãc ma multu dicãt lipseashti shi-nj yini greatsã; mãc multu sh-mizi pot s-adilj di cãt am mãcatã; mãc di primansus sh-nu mata pot s-mãc altã; mi satur di mãcari; nj-yini greatsã (angusã); ngusedz, angusescu, satur, fãnãtescu, nãfãtescu, prãstãnescu, pristãnisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

artirsescu1

artirsescu1 (ar-tir-sés-cu) vb IV artirsii (ar-tir-síĭ), artirseam (ar-tir-seámŭ), artirsitã (ar-tir-sí-tã), artirsiri/artirsire (ar-tir-sí-ri) – am di primansus; dau di primansus
{ro: prisosi}
{fr: rester en plus, surabonder}
{en: to be in excess}
ex: artirsii calu (pãltii di primansus trã cal; icã alinai tinjia-a calui)

§ artirsit1 (ar-tir-sítŭ) adg artirsitã (ar-tir-sí-tã), artirsits (ar-tir-sítsĭ), artirsiti/artirsite (ar-tir-sí-ti) – tsi armasi di primansus
{ro: prisosit}
{fr: resté en plus}
{en: in excess}

§ artirsiri1/artirsire (ar-tir-sí-ri) sf artirsiri (ar-tir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu artirseashti tsiva; aveari di primansus
{ro: acţiunea de a prisosi; prisosire}
{fr: action de rester en plus}
{en: action of being in excess}

§ artirisescu1 (ar-ti-ri-sés-cu) vb IV artirisii (ar-ti-ri-síĭ), artiriseam (ar-ti-ri-seámŭ), artirisitã (ar-ti-ri-sí-tã), artirisiri/artirisire (ar-ti-ri-sí-ri) – (unã cu artirsescu1)
ex: ts-artiriseashti (ts-armãni di primansus), nu-l hãrgiueashti; Dumnidzã s-u-artiriseascã (s-u facã s-hibã di primansus, s-u facã ma multã); s-nj-artirisiri iulmai nj-fac sh-un chiurcu

§ artirisit1 (ar-ti-ri-sítŭ) adg artirisitã (ar-ti-ri-sí-tã), artirisits (ar-ti-ri-sítsĭ), artirisiti/artirisite (ar-ti-ri-sí-ti) – (unã cu artirsit1)

§ artirisiri1/artirisire (ar-ti-ri-sí-ri) sf artirisiri (ar-ti-ri-sírĭ) – (unã cu artirsiri1)

§ artirizmã (ar-tí-riz-mã) sf artirismi/artirizme (ar-tí-riz-mi) – lucru tsi-ari armasã di primansus
{ro: prisosinţă}
{fr: surabondance, profusion}
{en: excess}
ex: lj-deadi tutiputã cu artirizmã (di primansus)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

artirsescu2

artirsescu2 (ar-tir-sés-cu) vb IV artirsii (ar-tir-síĭ), artirseam (ar-tir-seámŭ), artirsitã (ar-tir-sí-tã), artirsiri/artirsire (ar-tir-sí-ri) – fac ma scumpu; crescu tinjia (pãhãlu) a unui lucru; scunchescu, scunghescu, atãrdisescu
{ro: scumpi}
{fr: hausser le prix, enchérir}
{en: increase price}
ex: yipturli li-artirsirã (li scunchirã); artirsii calu (alinai tinjia-a calui; icã pãltii di primansus trã cal)

§ artirsit2 (ar-tir-sítŭ) adg artirsitã (ar-tir-sí-tã), artirsits (ar-tir-sítsĭ), artir-siti/artirsite (ar-tir-sí-ti) – tsi s-ari scunchitã, scunchit, scunghit, atãrdisit
{ro: scumpit}
{fr: enchéri}
{en: increased price}

§ artirsiri2/artirsire (ar-tir-sí-ri) sf artirsiri (ar-tir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scuncheashti tsiva; scunchiri, scunghiri, atãrdisiri
{ro: scumpi; scumpire}
{fr: action d’enchérir}
{en: action of increasing price}

§ artirisescu2 (ar-ti-ri-sés-cu) vb IV artirisii (ar-ti-ri-síĭ), artiriseam (ar-ti-ri-seámŭ), artirisitã (ar-ti-ri-sí-tã), artirisiri/artirisire (ar-ti-ri-sí-ri) – (unã cu artirsescu2)

§ artirisit2 (ar-ti-ri-sítŭ) adg artirisitã (ar-ti-ri-sí-tã), artirisits (ar-ti-ri-sítsĭ), artirisiti/artirisite (ar-ti-ri-sí-ti) – (unã cu artirsit2)

§ artirisiri2/artirisire (ar-ti-ri-sí-ri) sf artirisiri (ar-ti-ri-sírĭ) – (unã cu artirsiri2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

baea

baea (ba-ĭá) adg, adv invar – tsi aspuni cã numirlu di lucri easti mari; cari aspuni cã un lucru easti di mari mãrimi (lãrdzimi, lundzimi); tsi easti di primansus; multu, chihtrã, malã di, bolcu, lungu, etc.
{ro: mult, foarte, mult timp}
{fr: beaucoup, trés, longtemps}
{en: much, very, for a long time}
ex: picurarlji s-nãrãirã baea (multu) pi Verlu-Shcrac; baea-lj (multu chiro-lj) mutrescu aclo iu yin armãnjlji di la cupii; sh-chir Nicola baea (multu, lungu) s-ca minduea; li mutrirã baea oarã (lungu chiro) cadurli; baea (multu chiro) sh-cu ngãtan, mutri sh-li numirã eapili; l-mutri baea (multu, vãrtos) murarlu sh-deapoea; s-lu-alasã arihati cã sh-ashi ari ca baea (malã di) bilei pi cap; mutrirã baea (multã) oarã dupã el, aclo iu s-dipãrta; avem noi ca baea (multã, lungã) cali pãnã Larisa

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

beau1

beau1 (beáŭ) vb II biui (bi-úĭ) shi bii (bíĭ), biam (bi-ĭámŭ) shi beam (beámŭ), biutã (bi-ú-tã) shi bitã (bí-tã), beari/beare (beá-ri) shi biri/bire (bí-ri) – fac s-treacã apã (cafei, yin, dzamã, etc.) prit gurã sh-prit gãrgãlan pãnã tu stumahi; sug, sorbu, tsucuescu;
(expr:
1: beau tutumi, tsigari, ciubuchi, etc. = trag tu plumunj fumlu di la tutumea tsi ardi tu tsigari, etc.;
2: beau = (i) beau yin i arãchii; (ii) fac ziafeti, uspets;
3: beau yitrii = ljau unã yitrii, u ngljit, cã escu lãndzit;
4: (loclu) bea = sudzi, tucheashti, mãcã, hunipseashti, etc.;
5: mi bea di yiu (un cãni, etc.) = mi dinjicã, dizvoacã, arupi, afãnseashti, etc.;
6: nj-beau sãndzili (di fricã) = lãhtãrsescu multu;
7: loclu bea apã = apa intrã tu loc, u sudzi loclu;
8: beau lãcrinj, nu apã = pat lucri greali, nipãtsãtili;
9: nã bea loclu = murim, nã hunipseashti loclu dupã moarti)
{ro: bea; suge}
{fr: boire; sucer}
{en: drink; suck}
ex: biui multu yin; beau unã scafã di yin; ma s-nu beau easti cama ghini; ploaea u biu
(expr: u supsi) loclu; lãcrinj bim (bium), nu apã
(expr: pãtsãm sh-trapsim multi); alãsãm caljlji s-bea apã; sh-noi va nã bea loclu
(expr: va murim, va nã hunipseascã, va nã tucheascã loclu); vrea mi bea
(expr: mi-arupã, mi dinjicã) cãnjlji; s-aurnji s-lu bea
(expr: dinjicã, dizvoacã) di yiu; sãndzili tut shi-l biu di fricã
(expr: lãhtãrsi multu); cara s-nu-ts bea sãndzili!
(expr: cara s-nu-ts hibã fricã, s-nu lãhtãrseshti); sh-bea ciubuchea cu arihati; noi nu bem (nu trãdzem) tsigarã

§ biut (bi-útŭ) adg biutã (bi-ú-tã), biuts (bi-útsĭ), biuti/biute (bi-ú-ti) – (apa, cafelu, yinlu, etc.) tsi easti tricut prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; (omlu) tsi ari tricutã apã (cafe, yin, etc.) prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; suptu, surghit, tsucuit
{ro: băut, supt}
{fr: bu, sucé}
{en: drank, sucked}
ex: apa fu biutã; calu easti biut (adãpat, lj-s-ari datã apã s-bea); mini hiu biut
(expr: mbitat); vinjirã biuts
(expr: mbitats, bicrii, dzadã, etc.) di la hani; eara ca biut niheamã di primansus

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bolcu

bolcu (ból-cu) adg bolcã (ból-cã), boltsi (ból-tsi), boltsi/boltse (ból-tsi) – tsi easti multu (mari), biricheti, cãtu-s-vrei, di primansus, etc.; bolic
{ro: abundent, în abundenţă}
{fr: abondant, en abondance}
{en: abondant}
ex: s-coatsi bolcã (multã, cãtã s-vrei) aua; vor s-aibã oarã bolcã (multã, cãt lã lipseashti); grãnili suntu boltsi (biricheti, bulãchi)

§ bolic (bó-licŭ) adg bolicã (bó-li-cã), bolits (bó-litsĭ), bolitsi/bolitse (bó-li-tsi) – (unã cu bolcu)
ex: vilendzã bunã sh-bolicã (mari, cãtã s-vrei)

§ bunluchi/bunluche (bun-lú-chi) sf bunluchi (bun-lúchĭ) – lucru tsi easti ma multu (ma mari) ca di-aradã (yiptu); numir mari di lucri (grãni); lucru tsi easti bolcu (multu, cãt s-vrei, di pistaneu, di primansus); bulãchi, biricheti, artirizmã
{ro: berechet, abundenţă}
{fr: abondance}
{en: abundance}
ex: easti bunluchi (bãluchi, biricheti) di grãn

§ bulãchi/bulãche (bu-lắ-chi) sf bulãchi (bu-lắchĭ) – (unã cu bunluchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãciulã

cãciulã (cã-cĭú-lã) sf cãciuli/cãciule (cã-cĭú-li) – luguria purtatã n cap di oaminj tra s-lu afireascã caplu di ploai, soari, arcoari, etc.; cãciuã, capelã, bãrbãrusã, barbarusã, fesi; (fig:
1: cãciulã = om, insu; expr:
2: u bag cãciula strãmbã = nu-am ananghi, hiu isih, nu mi mealã;
3: cu cãciula scoasã = am di tuti, hiu isih, nu-am vãrã ananghi, etc.;
4: nj-yini cãciula deavãrliga = cicãrdisii di minti, nj-pari-arãu, mi fac pishman;
5: tsi am sum cãciulã = tsi minduescu, ma multu peascumta, sh-nu u spun tra s-nu shtibã dunjaea;
6: lj-creashti cãciula = avutsashti, lj-creashti tinjia, s-mãreashti, s-fuduleashti, s-tsãni pirifan, nu lu ncapi loclu, etc.;
7: scoati cãciula s-mi-agudeshti = him doilji unã soi;
8: nu voi si shtiu di iu lj-easti cãciula = nu mi mealã di iu yini, shi nu dau simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi;
9: scoati cãciula s-mi-agudeshti! = tini, tsi mi cãtigurseshti, nu eshti ma bun!;
10: ca-atsel cu musca pri cãciulã = aduchescu cã mini lu-am stepsul (shi-nj si pari cã am unã muscã pri cãciulã!); ca-atsel cu musca pri nari;
11: nji s-arupsi cãciula = amintai di primansus, hiu aplucusit di ghinets, haraua nj-easti fãrã misurã di mari)
{ro: căciulă, pălărie, fes}
{fr: bonnet, chapeau, fez}
{en: hat, fez}
ex: bagã-ts cãciula n cap; cãrvãnarlji shi uearlji poartã cãciulã albã (fes albu) fãrã fundã, pulitslji poartã aroshi cu fundã; va plãtits cãti unã lirã di cãciulã (fig: di om); dupã cap sh-cãciula; bãna nãs cu cãciula scoasã
(expr: bãna isih, fãrã ghideri); mãcai cu cãciula scoasã
(expr: fãrã s-am ananghi di tsiva); u dutsea cu cãciula scoasã
(expr: bãna isih, fãrã s-aibã ananghi di tsiva); bagã-u cãciula strãmbã
(expr: stai isih sh-nu tradzi gailelu, s-nu tsã hibã fricã di tsiva); necã voi sã shtiu di iu tsã easti cãciula
(expr: nu mi mealã di iu yinj)

§ cãciuã (cã-cĭú-ŭã) sf cãciuã (cã-cĭú-ŭã) shi cãciuli/cãciule (cã-cĭú-li) – (unã cu cãciulã)
ex: lj-yini cãciua divarliga (lj-yini mintea divarliga, cicãrdiseashti di minti); li tsãni ascumti sum cãciuã
(expr: li tsãni ascumti minduirli dit caplu-a lui, nu shtim tsi mindueashti)

§ cãciulicã (cã-cĭu-lí-cã) sf cãciulitsi/cãciulitse (cã-cĭu-lí-tsi) – cãciulã njicã ti ficiurits; cãciulitsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn