DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adilj2

adilj2 (a-díljĭŭ) vb I adiljai (a-di-ljĭáĭ), adiljam (a-di-ljĭámŭ), adiljatã (a-di-ljĭá-tã), adiljari/adiljare (a-di-ljĭá-ri) – diznjerdu, hãidipsescu, zdrudescu, hãrsescu
{ro: mângâia}
{fr: caresser}
{en: caress}
ex: cu ficiorlji cuvinta sh-lj-adilja (sh-lji diznjirda)

§ adiljat2 (a-di-ljĭátŭ) adg adiljatã (a-di-ljĭá-tã), adiljats (a-di-ljĭátsĭ), adiljati/adiljate (a-di-ljĭá-ti) – diznjirdat, hãidipsit, zdrudit, hãrsit
{ro: mângâiat}
{fr: caressé}
{en: caressed}

§ adiljari2/adiljare (a-di-ljĭá-ri) sf adiljeri (a-di-ljĭérĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu diznjardã; diznjirdari, hãidipsiri, zdrudiri, hãrsiri
{ro: acţiunea de a mângâia; mângâiere}
{fr: action de caresser}
{en: action of caressing}

§ adiljari4/adiljare (a-di-ljĭá-ri) sf adiljeri (a-di-ljĭérĭ) – cãnachi, diznjirdari, diznjerdu, diznjirdãciuni, hadyi, hãidipsiri, zdrudiri, hãrsiri
{ro: mângâiere}
{fr: caresse}
{en: caress}
ex: ti ncurunã cu njilã shi cu adiljari (diznjirdari)

§ adiljos (a-di-ljĭósŭ) adg adiljoasã (a-di-ljĭŭá-sã), adiljosh (a-di-ljĭóshĭ), adiljoasi/adiljoase (a-di-ljĭŭá-si) – tsi easti dultsi sh-cu multi simtsãminti di vreari; tsi-l curmã lishor njila cãndu veadi tsiva; dolj, dultsi, diznjirdãtor, hãidipsitor, cãnãchipsitor, zdruditor, njilãos
{ro: duios}
{fr: tendre, doux, sensible, miséricordieux}
{en: tender, sweet, sensitive}
ex: u mutrea adiljos (dultsi, cu vreari) sh-cu mari dor; ahãt adiljoasã (dultsi) eara daileana; featili-s adiljoasi (hãidipsitoari); mutrita adiljoasã (diznjirdãtoari) ali lunã; atsel mult adiljos (njilãos) shi vrut cãtrã noi; Dumnidzale, vãrtos adiljoase (mult-njilãoase)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bun1

bun1 (búnŭ) adg bunã (bú-nã), bunj (búnjĭ), buni/bune (bú-ni) – tsi ari hãri cãftati shi vruti di lumi; (om) cari nu fatsi arãu; (om) cari fatsi bunets tu lumi, (om) cari agiutã lumea cãndu ari ananghi, etc.; bunac;
(expr:
1: bunlu-a bunjlor, (om) bun ca pãnea-atsea calda; bun, zahari; bun, si-l badz pri-aranã; bun, cum nu-ari faptã altu fisea; etc. = (om) multu bun; om di nai ma bunjlji;
2: nj-easti bun = mi-ariseashti;
3: u-aflu bunã = u-aflu cã easti ghini (cã undzeashti, cã-lj si cadi, cã-lj hãrzeashti, etc.);
4: cusurin bun = prot cusurin, cusurin ver;
5: bunjlji a hoarãljei = oaminjlji di frãmti a hoarãljei; mãrlji a hoarãljei;
6: bunã-vã oara; bunã-vã dzua = zbor cu cari s-ghinueashti lumea cãndu s-adunã i s-disparti;
7: di bun, ma bun = cu cãt treatsi chirolu, cu-ahãt ma bun s-fatsi;
8: Multu Bune! = Dumnidzale!;
9: easti tu (cu) bunili; ari bunili = veadi bana mash cu bunets sh-va si s-poartã ghini cu tutã dunjaea)
{ro: bun}
{fr: bon}
{en: good}
ex: di bunili (di lucrili buni) tuti lj-deadi Dumnidzã; n casã ari tuti bunili (tuti lucrili buni di cari ari ananghi); easti bun ca pãnea-atsea caldã
(expr: easti multu bun); nj-easti cusurin bun
(expr: prot cusurin); nj-easti bunã
(expr: mi-ariseashti) cafeea cu lapti; nu tsi-u bunã
(expr: nu ti-ariseashti); adzã easti cu bunili
(expr: adzã li veadi tuti cu inima mplinã di harauã, easti ifhãrãstisit di banã, u va lumea sh-va s-facã mash bunets)

§ nibun (ni-búnŭ) adg nibunã (ni-bú-nã), nibunj (ni-búnjĭ), nibuni/nibune (ni-bú-ni) – tsi nu easti bun; tsi nu-ari hãri cãftati di lumi; (om) cari nu fatsi bunets la lumi (om arãu ca, bunãoarã, om cari nu-agiutã lumea cãndu ari ananghi, cari fatsi arãu, etc.); tsi easti-arãu; tsi easti glar;
(expr: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni)
{ro: rău, prost}
{fr: mauvais, niais}
{en: bad, stupid}
ex: nibuni (slabi, arali) zãcoani; s-lã lja atseali nibunili (slabili, aralili) mbodhur; carnea azã easti nibunã (nu easti bunã, easti aspartã, aludzãtã)

§ bun2 (búnŭ) sn buni/bune (bú-ni) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã bun; harea tsi pãrãstiseashti un lucru tsi nu easti arãu, slab; ghineatsã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrãntanã2

cãrãntanã2 (cã-rãn-tá-nã) sf cãrãntãnj (cã-rãn-tắnjĭ) – parã tsi nu-ahãrzeashti mari lucru; parã di bãcãri cu njicã tinjii; mitilic, gãlãgan, mangãrã, mãngãrã, mãngãr, mãngãri, gãrmari, angãrmari, ngãrmari, gãzetã
{ro: gologan, monedă de aramă}
{fr: monnaie de cuivre}
{en: copper coin}
ex: scoasi cãrãntana (mitiliclu) dit pungã-lj shi lj-u deadi; caplu-ts nu fatsi nitsi unã cãrãntanã; lj-da nã cãrãntanã sh-unã cãrvealji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtsit1

cãtsit1 (cã-tsíthŭ) sn cãtsiti/cãtsite (cã-tsí-thi) – parã veclju nturtsescu, di-aradã di metal cu tinjii njicã; cãrãntanã, mitilic, gãlãgan, mangãrã, mãngãrã, mãngãr, mãngãri, angãrmar, ngãrmar, gãrmar, gãzetã, mitilic
{ro: monedă de 20 de bani}
{fr: monnaie de 20 sous}
{en: old Turkish coin of small value}
ex: cu cãti un cãtsit (parã) nhiptu tu meari

§ catsid (cá-tsidh) sm pl(?) – (unã cu cãtsit1)

§ cãrclic (cãr-clícŭ) sm cãrclits (cãr-clítsĭ) – parã veclju nturtsescu (tsi-ahãrzeashti cãt dauã cãtsiti)
{ro: monedă de 40 de bani}
{fr: monnaie de 40 sous}
{en: old Turkish money}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ceacmac

ceacmac (cĭac-mácŭ) sm ceacmats (cĭac-mátsĭ) – parã tsi nu-ahãrzeashti mari lucru; parã cu njicã tinjii (di-aradã di bãcãri); mitilic, gãlãgan, cãrãntanã, mangãrã, mãngãrã, mãngãr, mãngãri, angãrmari, ngãrmari, gãrmari, gãzetã, etc.
{ro: gologan, monedă de aramă}
{fr: monnaie de cuivre}
{en: copper coin}
ex: ded shasi ceacmats (paradz di bãcãri) pi ucã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

crescu

crescu (crés-cu) vb III shi II criscui (cris-cúĭ), crishteam (crish-teámŭ), criscutã (cris-cú-tã), creashtiri/creashtire (creásh-ti-ri) shi crishteari/crishteare (crish-teá-ri) – cu tritsearea-a chirolui, mi fac ma mari, dzuã dupã dzuã; (hiintsã, lucru i parti di-a lor) s-amintã sh-cu chirolu s-fatsi ma mari; mãrescu (nmultsãscu, adavgu tu) numirlu di lucri (oaminj, oi, pulj, paradz, etc.) dit unã multimi; fac fumealji sh-lj-am frundida pãnã s-fatsi mari; mi-amintu sh-bãnedz tu-un loc; seamin planti (ponj) sh-lã am frundida pãnã s-fac mãri sh-lã adun birichetea; (arãulu) s-umflã cu apã; (aloatlu) s-umflã shi s-fatsi ma mari dupã tsi-lj s-adavgã maeaua; (ficiorlu) s-fatsi ma mari tu boi; acrescu, fac ma mari, nmultsãscu, adavgu, mi umflu;
(expr:
1: crescu nã palmã (di harauã), nj-creashti inima di harauã = mi hãrsescu multu;
2: creashtits measa = sculats measa, misalea;
3: li crescu (atseali tsi dzãc) = mi-alavdu, li umflu, li fac ma mãri di cum suntu, lã bag coarni (coadi), etc.)
{ro: creşte, dospi (pâinea), etc.}
{fr: croître; grossir; élever (des enfants), etc.}
{en: grow, increase, etc.}
ex: n pãduri faptu fui, sh-tut ãn pãduri criscui; frãndzili di pri el crescu (s-fac ma mãri) di trei ori ãn dzuã; multu-analtsã crescu tuts; lj-crescu (fatsi) nãshti coarni, ca di bou; s-creshti (s-ti fats) mari!; criscu (s-featsi mari), di nu mata-l cunoscu; s-creascã pri leamni sh-pri chetri; pri iu treatsi pãngãnlu, earbã nu creashti; ficiorlu diznjirdat, crishtea ca floarea; arãulu criscu (s-umflã); lu-avea criscutã (lj-avu frundida pãnã s-featsi mari), nãsã shtii cum; nu-lj criscut ghini ficiorlji; ti hrãnii sh-ti criscui; multu li creashti
(expr: s-alavdã, s-fuduleashti)

§ criscut (cris-cútŭ) adg criscutã (cris-cú-tã), criscuts (cris-cútsĭ), criscuti/criscute (cris-cú-ti) – tsi s-ari mãritã (nmultsãtã, adãvgatã, umflatã, etc.)
{ro: crescut, dospit, etc.}
{fr: crû; grossi; élevé (des enfants), etc.}
{en: grown, increased, etc.}
ex: cãnj criscuts la oi; aloatlu easti criscut; ficior ghini criscut

§ creashtiri/creashtire (creásh-ti-ri) sf creashtiri (creásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva creashti (mãreashti, s-adavgã, etc.); (fig: creashtiri = prãxili shi nvitsãturli (buni) cu cari easti criscut di pãrintsã un njic)
{ro: acţiunea de a creşte, de a dospi (pâinea); creştere; educaţie, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãlãgan

gãlãgan (gã-lã-gánŭ) sm gãlãganj (gã-lã-gánjĭ) – parã tsi nu-ahãrzeashti mari lucru; parã di bãcãri cu njicã tinjii; mitilic, gãlãgan, cãrãntanã, mangãrã, mãngãrã, mãngãri, mãngãr, ngãrmar, angãrmari, gãrmari, gãzetã, cãtsit
{ro: gologan}
{fr: sou, monnaie de petite valeur}
{en: coin of small value}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãzetã

gãzetã (gã-zé-tã) sf pl(?) – parã di-aradã tsi nu-ahãrzeashti multu; parã di bãcãri cu njicã tinjii; mitilic, gãlãgan, cãrãntanã, mangãrã, mãngãrã, mãngãri, mãngãr, ngãrmar, gãrmar, cãtsit
{ro: gologan}
{fr: sou, monnaie de petite valeur}
{en: coin of small value}
ex: el nu-avea nitsi gãzetã (nitsiun mitilic, nitsiun parã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gugilescu

gugilescu (gu-gi-lés-cu) vb IV gugilii (gu-gi-líĭ), gugileam (gu-gi-leámŭ), gugilitã (gu-gi-lí-tã), gugiliri/gugilire (gu-gi-lí-ri) – lj-aspun (ma multu a unui njic, bãrbat i nveastã vrutã) multã vreari shi-lj fac multi di mirãchili tsi li ari (cã suntu i nu suntu fapti cu minti); u min mãna (pusputescu) lishor pristi truplu-a unei hiintsã (njic i mari, bãrbat i muljari, om i pravdã, etc.) multi ori cu zboarã di vreari i bãsheri; gãlinisescu, cãnãchipsescu, diznjerdu, hãidipsescu, pushputescu, zdrudescu, hãrãsescu, hãrisescu, hãrsescu
{ro: mângâia}
{fr: câliner, se dorloter}
{en: caress, fondle}
ex: ãlj da di nã parti, ãlj da di-alantã, u gugileashti, pãnã-lj shutsã mintea

§ gugilit (gu-gi-lítŭ) adg gugilitã (gu-gi-lí-tã), gugilits (gu-gi-lítsĭ), gugiliti/gugilite (gu-gi-lí-ti) – tsi easti diznjirdat cu mãna i zboarãli dzãsi; gãlinisit, diznjirdat, cãnãchipsit, cãnãchearcu, hãidipsit, hadyearcu, pushputit, zdrudit, hãrãsit, hãrisit, hãrsit
{ro: mângâiat}
{fr: câliné, dorloté}
{en: caressed, fondled}

§ gugiliri/gugilire (gu-gi-lí-ri) sf gugiliri (gu-gi-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-gugileashti tsiva i cariva; pushputirea cu mãna; zboarãli dzãsi i faptili cu cari s-gãliniseashti i easti hãrsit cariva; gãlinisiri, cãnãchipsiri, hãidipsiri, diznjirdari, pushputiri, zdrudiri, hãrãsiri, hãrisiri, hãrsiri; cãnachi, diznjirdãciuni, hadyi
{ro: acţiunea de a mângâia; mângâiere}
{fr: action de câliner, de se dorloter}
{en: action of caressing, of fondling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã