|
|
dimându
RO:recomanda, v … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:33280>2014-05-14 22:31:04.152765 »
mandulinã
mandulinã (man-du-lí-nã) sf – vedz tu mandulin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mandulinmandulin
mandulin (man-du-línŭ) sn mandulini/manduline (man-du-lí-ni) – hãlati muzicalã tsi ari optu teljuri (dauã cãti dauã teljuri cu idyea boatsi deadun) teasi pri unã soi di cutii di lemnu tsi-asunã cãndu un i ma multi teljuri treamburã di-agudirea tsi lã si fatsi cu unã cumatã njicã di plasticã i cu dzeadzitli; mandulinã
{ro: mandolină}
{fr: mandoline}
{en: mandolin}
ex: ca dit telj di mandulin
§ mandulinã (man-du-lí-nã) sf mandulini/manduline (man-du-lí-ni) – (unã cu mandulin)
abel
abel (a-bélŭ) sn abeali/abeale (a-beá-li) – cheatrã njicã, albã shi duzi (buimatcã) tsi s-aflã di-aradã la mardzinea di-arãu; cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di ficiurits i feati njits (“cu bealili”) cu tsintsi chitritseali; adul, bel, cutumag, gurgulj, chitritseauã, shombur, shomburã
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc copilăresc cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}
ex: cum ti agiots tini cu abealili; cu abealili s-agioacã mash featili
§ bel1 (bélŭ) sn beali/beale (beá-li) – (unã cu abel)
ex: featili s-agioacã cu bealili; oulu di cathã easti cãt un bel; altsã cu beali (chitritseali); stealili trimura nsus ca beali (chitritseali) di yeamandu
§ adul (a-dhúlŭ) sn aduli/adule (a-dhú-li) – cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di njits cu tsintsi chitritseali; abel
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc de copii cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}
ahmac
ahmac (ah-mácŭ) adg ahmacã (ah-má-cã), ahmats (ah-mátsĭ), ahmatsi/ahmatse (ah-má-tsi) – (om) lipsit di minti, fãrã giudicatã, tu zbor i fapti; (om) tsi nu para-aducheashti lishor shi nu easti bun la nvitsãturã; anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prost}
{fr: niais, sot}
{en: fool}
§ ahmãclichi/ahmãcliche (ah-mã-clí-chi) sf ahmãclichi (ah-mã-clíchĭ) – atsea (harea) tsi u-ari un glar di easti fãrã minti, fãrã giudicatã; lipsã di minti sh-di giudicatã; glãrimi, glãreatsã, glãrilji, glarumarã, hazumarã, anoisii, chirturã, hutsami, lishurami
{ro: prostie}
{fr: niaiserie, sottise}
{en: foolishness}
ex: s-dusi cu ahmãclichea (ca un ahmac, ca un glar)
§ ahmãclã-chi/ahmãclãche (ah-mã-clắ-chi) sf ahmãclãchi (ah-mã-clắchĭ) – (unã cu ahmãclichi)
alas
alas (a-lásŭ) (mi) vb I alãsai (a-lã-sáĭ), alãsam (a-lã-sámŭ), alãsatã (a-lã-sá-tã), alãsari/alãsare (a-lã-sá-ri) – dau izini icã sãlãghescu un lucru i hiintsã s-facã tsi va; trag mãna di la un lucru; dau cali; las, sãlghescu, apãrãtsescu;
(expr:
1: lj-alas zbor = ãlj dzãc, ãlj dimãndu;
2: lj-alas sãnãtati = fug, mi dispartu di el/ea shi-lj or sãnãtati;
3: mi-alas pri tini = tsã fac besã, mi ndoapir pi tini cã va-nj lu-adari un lucru;
4: alas preasinj = nchisescu s-mãc mash mãcãri di preasinj;
5: u-alas greauã (cu njic, cu sartsinã) = u fac s-acatsã njic; u fac s-cadã (s-armãnã) greauã, cu njic;
6: nj-alas mu-ljarea (nveasta, nicuchira, bãrbatlu) = mi dispartu di muljari (bãrbat); mi-alas (di muljarea i bãrbatlu cu cari mi am ncurunatã); mi discurun, mi dizmãrit, mi dizmãrtu;
7: nj-alas lucrulu = (i) nu-nj mutrescu lucrul cum lipseashti (tra si s-ducã-ambar); (ii) nj-dau paretisea di la lucrul tsi-l fac;
8: mi-alasã tu laspi = mi-apãrã-tseashti; mi-alasã s-mi dizmeastic singur dit mintitura tu cari mi aflu)
{ro: lăsa, renunţa}
{fr: laisser, renoncer}
{en: let, renounce}
ex: alasã-l sh-nu-l cãrtea; alasã-l s-yinã s-nj-agiutã; ni lo, ni alãsã; mi-alãsai (trapshu mãna) di beari; furlji lu-alãsarã (l-sãlghirã) sclavlu; ma nu lu-alasã (nu-l sãlãgheashti, nu-lj da cali) s-fugã; lu-alãsai sh-nu voi s-lu ved; lai Suliman, alasã-ti (tradzi mãna); nãs alãsã sãnãtati
(expr: s-dispãrtsã, fudzi, nchisi calea; cãndu s-disparti, easti adetea ca omlu sã sh-alasã sãnãtati a muljari-sai); nj-alãsai lucrul trã tini (mi-apãrãtsii lucrul, nj-ded paretisea; icã expr: nu para am vrundida-a lucrului tra s-njargã-ambar)
§ alãsat (a-lã-sátŭ) adg alãsatã (a-lã-sá-tã), alãsats (a-lã-sátsĭ), alãsati/alãsate (a-lã-sá-ti) –
1: tsi-lj si deadi izini s-facã tsiva; lucru ti cari omlu ari traptã mãna;
2: tsi nu para s-fatsi mucaeti s-facã tsiva dip; (om) tsi alasã lucrili s-li facã ma nclo (i vãrãoarã); lãsat, sãlghit, apãrã-tsit
{ro: lăsat, renunţat, nehotărât, neglijent}
{fr: laissé, aban-donné, renoncé; négligent}
{en: let, renounced; negligent, careless}
ex: bãshatã shi alãsatã (niloatã; s-dzãtsi trã unã nveastã tsi u-alasã grambolu ninti di ncurunari, di loari); easti un om alãsat (tsi nu para s-fatsi mucaeti s-adarã tsiva sh-cari, dzuã dupã dzuã, alasã fãtsearea-a lucrilor trã altãoarã)
anoit
anoit (a-nó-itŭ) sm, sf, adg anoitã (a-nó-i-tã), anoits (a-nó-itsĭ), anoiti/anoite (a-nó-i-ti) – om lipsit di minti sh-fãrã giudicatã tu zbor i tu fapti; ahmac, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prostănac}
{fr: sot, nigaud, stupid}
{en: stupid, fool}
§ anoisii/anoisie (a-no-i-sí-i) sf anoisii (a-no-i-síĭ) – lipsã di minti sh-di giudicatã; zbor i faptu cari aspuni starea tu cari s-aflã un om lipsit di minti sh-di giudicatã; glãrimi, glãreatsã, glãrilji, glarumarã, hazumarã, ahmãclichi, hutsami, chirturã
{ro: prostie}
{fr: bêtise, sottise, stupidité}
{en: stupidity, foolishness}
brilantu
brilantu (bri-lán-tu) sn brilanti/brilante (bri-lán-ti) – nai ma scumpa cheatrã dit lumi (cari, dupã tsi easti scoasã dit loc, lucratã sh-tãljatã mushat, s-aspuni ca un crustal) tsi nyiliceashti ca soarli shi easti ufilisitã la fãtsearea di neali shi di-alti giuvairi; yeamandã, yeamandu, yeamandi, dyeamandi, diamandu, diamandã, diamantu
{ro: diamant}
{fr: diamant}
{en: diamond}
ex: lutsea ca brilantul (yeamanda); pri scamnul di brilanti, chitrarlu tora shadi
buiurdii/buiurdie
buiurdii/buiurdie (bu-ĭur-dí-i) sf buiurdii (bu-ĭur-díĭ) – dimãndarea tsi-lj si fatsi a unui tra s-adarã tsiva (cã va i cã nu va); dimãndu, dimãndari, dimãndãciuni, dimãndatã, cumandã, urdin, ordin, ordinii, pãrãnghilii, timbihi, timbii, emri, endolii, diatagmã, diitãyii
{ro: ordin}
{fr: ordre}
{en: ordin}
caftu
caftu (cáf-tu) (mi) vb I cãftai (cãf-táĭ), cãftam (cãf-támŭ), cãftatã (cãf-tá-tã), cãftari/cãftare (cãf-tá-ri) –
1: mutrescu tra s-aflu tsiva i pri cariva; alag tra s-dau di cariva;
2: tser (dimãndu) un lucru di la cariva (cã am ananghi i cã voi s-lu am);
3: fac tsi lipseashti tra s-aflu cãtse lucrili suntu ashi cum s-tihiseashti s-hibã; mutrescu, alag, pusputescu, ahulescu, tser, dimãndu, etc.;
(expr:
1: lj-caftu mintea = voi sã shtiu tsi mindueashti, tsi pãreari ari, tsi urnimii pot s-am di la el;
2: l-caftu di biduclji, di purits = l-mutrescu tra s-ved ma s-aibã biduclji, purits;
3: l-caftu n cap = mutrescu s-ved ma s-aibã biduclji n cap, s-lj-acats shi s-lji vatãm;
4: u caftu (feata) = u caftu (feata) ti nveastã;
5: mi caftu (la yeatru) = mi duc la un yeatru s-mi mutreascã, s-mi veadã, s-nji spunã tsi lãngoari am shi tsi lipseashti s-fac tra s-mi vindic;
6: l-caftu cu tsãruhi di her = alag tut loclu tra s-lu aflu;
7: sh-caftã gura = lu-ariseashti s-mãcã)
{ro: căuta; cere; cerceta}
{fr: chercher; demander; faire de recher-ches; soigner}
{en: seek, search (for); ask (for); do research}
ex: tsi va s-caftsã (va fats rigeai, va tseri) di la Dumnidzã, spuni-nj sh-a njia; caftu (tser) pãni cã nj-u foami; caftã-l (mutrea s-lu aflji) cã s-ascumsi; tsi cãftash (tsi vreai s-ai), aflash; tsi caftsã (tsi mutreshti s-aflji, tsi vrei s-fats) aoatsi, hilj?; caftã (mutreashti) s-fugã peascumta din hoarã; caftã (mutreashti, va, duchimãseashti) s-lu nsoarã; va s-fugã dit casa-a lui, sã-sh caftã (s-mutreascã tra s-aflã) altu loc; sh-u bãgã tu minti si-sh caftã (s-mutreascã tra si sh-aflã) tihea; lj-caftu mintea
(expr: voi s-ved tsi mindueashti, tsi pãreri ari); doilji s-caftã (sh-arucã ocljilj si s-aflã) cu mutrita; feata tsi u caftu mini
(expr: tsi u caftu ti nveastã) nu mi va; dutsi s-u caftã feata di la pãrintsã; sh-u bãgã s-caftã (s-aflã tra si nsoarã cu) nã veduã; mi dush la amirãlu, si-lj caftu hilj-sa nveastã; di la mini tsi cãftats? (tsi vrets? tsi-nj dimãndats?); caftã-mi putsãn ãn cap
(expr: mutrea-mi n cap ti biduclji); s-cãftã la tuts yeatsãrlji (du-si s-lu veadã tuts yeatsãrlji ti lãngoarea tsi ari); mi caftã
(expr: mi mutrescu di niputeari) multu ghini lãlãnjlji; mi cãftai
(expr: mi dush la yeatru s-mi mutreascã) shapti mesh
§ cãftat (cãf-tátŭ) adg cãftatã (cãf-tá-tã), cãftats (cãf-tátsĭ), cãftati/cãftate (cãf-tá-ti) –
cirshescu
cirshescu (cir-shĭés-cu) vb IV cirshii (cir-shíĭ), cirsham (cir-shĭámŭ), cirshitã (cir-shí-tã), cirshiri/cirshire (cir-shí-ri) – caftu cu multã ngricari tra sã-nj si da tsiva; tser (dimãndu, caftu) un lucru di la cariva; guzgunipsescu ta s-aflu tsiva, tu-un loc cu multi lucri; caftu, sã-nj si da tsiva geaba; caftu, tser
{ro: cerşi, cere, căuta}
{fr: chercher assidûment; mendier, fouiller}
{en: seek diligently, beg}
ex: cirshashti trã (caftã cu multã ngricari, moari dupã) unã scafã di yin; las si zghilea shi sh-cirsha trã (shi s-cãfta, s-tsirea ca un tsiritor) nã mãshcãturã di pãni; tsi cirsheshti (guzgunipseshti) aclo?
§ cirshit (cir-shítŭ) adg cirshitã (cir-shí-tã), cirshits (cir-shítsĭ), cirshiti/cirshite (cir-shí-ti) – (lucru) tsi easti cãftat cu multã ngricari; cari tseari un lucru di la cariva; cari guzgunipseashti tu-un loc cu multi lucri; (lucru) cãftat di un tsiritor (sã-lj si da geaba); cãftat, tsirut
{ro: cerut, cerşit, căutat}
{fr: cherché assidûment, fouillé, mendié}
{en: sought diligently, begged}
§ cirshi-ri/cirshire (cir-shí-ri) sf cirshiri (cir-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cirshashti; cãftari, tsireari, tseariri
{ro: acţiunea de a cere, de a cerşi, de a căuta}
{fr: action de chercher assidûment, de fouiller, de mendier}
{en: action of seeking diligently, of begging}
ciulja
ciulja (ciú-ljĭa) invar – (om) lipsit di minti shi fãrã giudicatã (tu zbor i fapti); tsi nu para aducheashti ghini tsi-lj si dzãtsi; ageamit, ahmac, anoit, cshura, dabolja, chirut, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prostănac}
{fr: naïf, sot, nigaud}
{en: naïve, fool}
ex: sh-easti dip ciulja (hazo, tivichel, glar)
coardã2
coardã2 (cŭár-dã) sf cordzã (cór-dzã) – sirma (hoarda) di la unã avyiulii (chitarã, mandulinã, buzuchi, etc.) cari, cãndu sta teasã (ncurdatã) shi easti chipinatã (fricatã, aguditã, etc.) scoati unã boatsi dultsi sh-mushatã ca di cãntic; sirma (cioara sãnãtoasã) di la un duxar cari, teasã cu dinami, ari putearea s-aminã sãdzeata (sãita) diparti tra s-agudeascã dushmanlu i avinaticlu;
(expr: coardi-coardi lji si dutsi; l-talji coardi, coardi = inima-lj treamburã di fricã i di vreari)
{ro: coardă (de vioară, de arc, etc.)}
{fr: corde de violon, d’arc, etc.}
{en: string (of violin, bow, etc.)}
ex: cordzã di lirã; cãndu vru sh-ghiftul s-gioacã, s-arupsi coarda di-avyiulii
§ hoardã2 (hŭár-dã) sf hordzã (hór-dzã) – (unã cu coardã2)
§ ncurdedz (ncur-dédzŭ) (mi) vb I ncurdai (ncur-dáĭ), ncurdam (ncur-dámŭ), ncurdatã (ncur-dá-tã), ncurdari/ncurdare (ncur-dá-ri) – lundzescu (tindu) sh-u-alas si sta ma lungã unã coardã (sirmã, cioarã, etc.); tindu coarda di la unã avyiulii (chitarã, etc.) cãndu u curdusescu, tra s-poatã si scoatã (cãndu easti teasã sh-chipinatã, fricatã, aguditã, etc.) unã boatsi dultsi sh-mushatã la scara tsi u voi; tindu coarda-a duxarlui tra s-hibã etimã trã aminarea-a sãitãljei (fig: mi ncurdedz = (i) nj-tindu mushcljilj dit truplu ntreg tra s-pot s-fac un copus greu; nj-bag mintea multu tra s-mutrescu, s-avdu i s-fac tsiva shi s-aduchescu ghini tsi s-fatsi; (ii) mi fac (armãn) corcan sh-fãrã tra s-pot s-mi min multu (limnusescu, mãrmurisescu, etc.) di-arcoari, fricã, etc.)
{ro: încorda (coardă, corpul); înţepeni}
{fr: tendre; pétrifier}
{en: stretch (string of violin, bow, etc.); petrify}
ex: ncurdã ghini sirmili di la avyiulii (curdusi ghini avyiulia) ninti ca si s-ducã la numtã; lji si ncurdarã (teasirã, streasirã) vinili di la gushi di copuslu tsi featsi
§ ncurdat (ncur-dátŭ) adg ncurdatã (ncur-dá-tã), ncurdats (ncur-dátsĭ), ncurdati/ncurdate (ncur-dá-ti) – tsi easti sh-armãni tes
{ro: încordat (coardă, corpul), înţepenit}
{fr: tendu, pétrifié}
{en: stretched, strained, petrified}
§ ncurdari/ncurdare (ncur-dá-ri) sf ncurdãri (ncur-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncurdeadzã unã coardã
cumandu, cumandã
RO:ordin; organizare
EN:order, command; management
FR:ordre; direction
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
cumãndusescu
RO:a comanda
EN:to lead, to direct
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
dimãndu
RO:a transmite, a cere
EN:
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015