DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãstoacã1

arãstoacã1 (a-rãs-tŭá-cã) sf arãstots (a-rãs-tótsĭ) – loc ngãrdit (multi ori cu-alumãchi shi verdzi) tu cari s-aflã di-aradã oili tra s-hibã mulsi; poarta di la-aestu loc pri iu trec oili ta s-hibã mulsi; arustoacã, strungã, strãgã, arugã, cutar, tsarcu, coardã, mandrã;
(expr: ãl bag tu arãstoacã = lu nvets, l-mãlãxescu)
{ro: strungă}
{fr: endroit où l’on trait les brebis}
{en: place where sheep are milked}
ex: l-bãgãm tu arãstoacã
(expr: lu nvitsãm, lu mãlãxim)

§ arustoacã1 (a-rus-tŭá-cã) sf arustots (a-rus-tótsĭ) – (unã cu arãstoacã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãrdenji/bãrdenje

bãrdenji/bãrdenje (bãr-dé-nji) sf bãrdenji/bãrdenje (bãr-dé-nji) – numã datã la ma multi planti tsi crescu agri, di-aradã tu vulodz, pãduri, pãshunj, etc. icã tu grãdinj, cu truplu piros shi lilici galbini, adunati la nãscãnti planti tu schicuri, di multi ori ufilisiti tu fãtsearea di yitrii; burdenji;
(expr: casã di bãrdenji = casã di oaminj oarfãnj, ftohi, harvalã)
{ro: plantă de câmp; lumânărică?, gălbinele?}
{fr: plante champêtre; bardane, mandragore?}
{en: field plant; mandragora?}

§ burdenji/burdenje (bur-dé-nji) sf burdenji/burdenje (bur-dé-nji) – (unã cu bãrdenji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coardã4

coardã4 (cŭár-dã) sf cordzã (cór-dzã) – loc ngãrdit (multi ori cu alumãchi i verdzi) tu cari s-tsãn prãvdzãli (oili); cutar, tsarcu, mandrã
{ro: ţarc}
{fr: enclos, parc à moutons}
{en: pen, fold, sheep fold}
ex: s-bãgãm oili tu coardã (cutar); cati foc pruda nã coardã (tsarcu); nã intrã luplu tu coardã (cutar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cupii/cupie

cupii/cupie (cu-pí-i) sf – multimi di prãvdzã, imiri i agri (oi, vãts, tserghi, pulj, etc.) tsi s-aflã shi bãneadzã deadun; turmã, surii, suro
{ro: turmă}
{fr: troupeau}
{en: herd}
ex: cupii di oi, tritsea ca-arãuri albi; yin, agiung sh-cupiili; agiumsi paradislu mandrã, mplin di luchi, cupii fãrã cãnj; tu cati cupii s-aflã sh-niscãntsã tsachi; dusirã cupiili (turmili di oi) nhima; tu muntsãlj a noshtri pascu multi cupii di oi sh-di cãpri; muntili di Gramusti alghea di multili cupii di oi tsi-l pãshtea; vidzu cã giumitati di cupii eara moartã; cãtsauã di cupii sh-niveastã di soi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cutar

cutar (cu-tárŭ) sn cutari/cutare (cu-tá-ri) – loc ngãrdit (multi ori cu-alumãchi shi verdzi) tu cari s-tsãn di-aradã oili; coardã, tsarcu, strungã, mandrã, arãstoacã; (fig: unã soi di cãlivã cu stizmili adrati di tsarã shi verdzi i alumãchi)
{ro: ţarc, strungă}
{fr: enclos, bercail; parc à moutons; chaumière}
{en: pen, fold, sheep fold}
ex: bagã oili tu cutar; putridzã sh-a tãu cutar; trãsh la patruli cutari; aoa, tu cutar (fig: cãlivã) va s-bem numta

§ cotar (có-tarŭ) sn cotari/cotare (có-ta-ri) – (unã cu cutar)

§ cutãrets (cu-tã-rétsŭ) sn cutãreatsã (cu-tã-reá-tsã) shi cutãrets (cu-tã-rétsĭ) – un cutar njic
{ro: ţarc mic}
{fr: petit parc à moutons}
{en: small sheep fold}
ex: njeljlji cari tut zghearã n cutãrets

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

disagã

disagã (di-sá-gã) sf disãdz (di-sắdzĭ) – tastru tsi ari dauã pãrtsã (oclji, ureclji di disagã), trã bãgari lucri, sh-tra si s-poartã ma lishor dinanumirea (pri shaua di pri cal); tisagã, bisagã; multimea di lucri tsi intrã tu-unã disagã mplinã;
(expr:
1: oclju (ureaclji) di disagã = unã di dauãli pãrtsã a disagãljei iu s-bagã lucri;
2: om cu disaga di gushi = tsiritor, tsiritonj, tsãrãpãn, tsãrãpãni, dicunjar, proseac, pitaci, zicljar;
3: yini cu disaga mplinã = adutsi multi sh-di tuti)
{ro: desagă}
{fr: besace}
{en: double bag}
ex: tu un oclju di disagã am ordzu; disãdz greali di flurii; yinea cu disãdzli nanumirea

§ tisagã (ti-sá-gã) sf tisãdz (ti-sắdzĭ) – (unã cu disagã)
ex: nj-deadi nã tisagã; cicioarili, tu-unã tisagã di cinushi li tsãnea, s-nu lji ngljatsã; dupã tsi lo nã tisagã cu pãni, lj-u deadi cãtrã la mandrã; cicioarili, un tr-un oclju di tisagã, alantu tu-alantu oclju di tisagã; vinji cu tisaga di gushi
(expr: ca un tsiritor)

§ bisagã (bi-sá-gã) sf bisãdz (bi-sắdzĭ) – (unã cu disagã)
ex: arucã bisãdzli pi blãncul a calui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Grãtsii

Grãtsii (Grã-tsí-i) sf fãrã pl – crat tsi sã ntindi tu partea dit Not (Sud) shi Datã a Ivropiljei, tu cari s-aflã sh-giumitatea dit Notlu-a Machiduniiljei; Gãrtsii
{ro: Grecia}
{fr: Grèce}
{en: Greece}

§ Gãrtsii (Gãr-tsí-i) sf fãrã pl – (unã cu Grãtsii)

§ grec (grécŭ) sm, sf greacã (greá-cã) grets (grétsĭ), greatsi/greatse (greá-tsi) – om tsi s-amintã, bãneadzã icã yini dit Grãtsii shi easti di sãndzili-a miletilei di-aclo; om tsi bãneadzã deadun cu-armãnjlji dit Machi-dunii shi easti di sãndzili shi miletea-a atsilor tsi bãneadzã tu Grãtsii; elin;
(expr: greclu u-ari stricãtoarea-aruptã = easti om tsi s-aspari lishor, tsi easti cu fricã)
{ro: grec}
{fr: grec}
{en: Greek}
ex: veadi greclu sh-tutã greaca; cripã armãnlu, strigã greaca; tu-armãni shi tu greatsi; tsintsi armãnj unã pãzari, dzatsi grets, unã gumarã; greclu-i lemnu putrid; vidzush dhicunjar? dzã-lj grec!; gumarlu tu gumarangati shi greclu tu grãdinã xeanã; greclu sh-arhundu, alj va mputã; ts-arãtsi curlu ca grec

§ gricami/gricame (gri-cá-mi) sf fãrã pl – multimi di grets; tuts gretslji di pri loc
{ro: număr de greci}
{fr: nombre de grecs; l’ensemble des grecs}
{en: number of Greeks; all Greks together}
ex: mandrã di turtsã shi gricami

§ gricuman (gri-cu-mánŭ) sm, sf, adg gricumanã (gri-cu-má-nã), gricumanj (gri-cu-mánjĭ), gricumani/gricumane (gri-cu-má-ni) – armãn tsi sh-alãsã pistea (limba) shi dzãtsi cã nu easti armãn ma grec
{ro: aromân care spune că este grec}
{fr: aroumain qui est partisan phanatique des grecs}
{en: Aromanian who believes that he is Greek}
ex: easti hilja-a unui gricuman

§ grãtsescu (grã-tsés-cu) adg grãtseascã (grã-tseás-cã), grãtseshtsã (grã-tsésh-tsã), grãtseshti/grãtseshte (grã-tsésh-ti) – tsi ari s-facã cu gretslji; di grets; gãrtsescu; gãrcu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lup

lup (lúpŭ) sm, sf lupoanji/lupoanje (lu-pŭá-nji) shi lupã (lú-pã), luchi (lúchĭ), lupoanji/lupoanje (lu-pŭá-nji) shi lupi/lupe (lú-pi) – prici carnivorã (tsi bãneadzã cu carni) di pãduri tsi sh-u-adutsi cu cãnili (lungu di vãrã metru sh-giumitati, cu guna murnã, zverca largã, caplu mari, cu mutsca shi urecljili chipitoasi);
(expr:
1: lup veclju = om aush sh-arãu; om tsi-ari aushitã dupã tsi featsi multu-arãu;
2: ca luplu tu sireauã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva fatsi-arãu a soiljei, a farãljei a lui;
3: la luplu albu = vãrãoarã, cã nu-ari lup cu perlu albu;
4: va creapã luplu = lucru tsi pari cã nu poati si s-facã, tsi easti greu si s-facã, tsi s-fatsi multu arar;
5: li mãcã luplu = dusirã, s-featsirã afan;
6: s-lu mãcã luplu = si s-facã afan; s-fugã di-aoa; si s-ducã la drats; s-lu lja neclu;
7: mãc (ngljit) ca luplu = mãc multu, agonja shi mãcarea s-fatsi afanã dinãcali, cã u ngljit neamisticatã dit gurã;
8: nj-intrã luplu tru matsã; nj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-si bat luchilji nuntru (tu pãnticã); etc. = nj-si featsi unã foami mari; hiu multu agiun; nj-gurleadzã matsili di foami;
9: tsi lup ari (di-aurlã) = tsi drac lj-intrã (di-aurlã);
10: lu-acats luplu di ureclji = mi aflu tu-unã catastasi greauã mplinã di piriclji, iu pot s-pat nipãtsãtili;
11: cãdzui tu gura-a luplui; cãdzui tu gurã di lup = (i) mi aflu tu-unã catastasi multu greauã di iu nu va pot s-ascap lishor; (ii) dusi, chirui;
12: fudz di luchi shi dai di ursi = vrei s-ascachi di-un lucru slab sh-cadz tu-un lucru sh-cama slab;
13: u scosh dit gura-a luplui = feci un lucru tsi eara greu trã fãtseari;
14: ascap ca dit gurã di lup = mizi putui s-ascap dit unã catastasi multu greauã;
15: fug di nãs ca (draclu) di per di lup = fug ca di drac, fug unãshunã, lãhtãrsit, agonja, tra s-nu poatã s-mi-acatsã;
16: bag per di lup = nj-feci curai, mi nvãrtushai, nu-nj mata easti fricã;
17: lup (nviscut) tu cheali di oai = om ponir, mãlãgar shi cumalindru tsi s-fatsi cã easti bun tra s-poatã s-lu-arãdã pri cariva; cari spuni buni ma fatsi i mindueashti mash slabi;
18: luplu perlu sh-mutã, nu shi nvetslu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va si sã spunã cã easti bun ma mintea u-ari mash la lãets;
19: zburãshti di lup sh-luplu easti la ushi; luplu trets ãn gurã na-l sh-luplu la ushi = atsea tsi s-fatsi cãndu zburãshti di cariva sh-el s-alãnceashti aniorihta;
20: lai mandrã mplinã di luchi = un loc iu atselj tsi-aveaglji tsiva, furã catiun cum poati;
21: adutsea luplu la gramati sh-el dzãtsea: “loarã cior (oili)” = zbor tsi s-dzãtsi trã atselj tsi nu suntu faptsã trã nvitsãturã;
22: ca luplu n pãzari = zbor tsi s-dzãtsi trã un om arãu cari s-dutsi tu-unã parei di oaminj bunj;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mandrã

mandrã (mán-drã) sf mãndzrã (mắn-dzrã) – loc ngãrdit (multi ori cu-alumãchi shi verdzi) adrat maxus trã arnarea-a cupiilor di oi i di cãpri (di-aradã dit meslu-a Brumarlui pãnã tu-April); cutar, coardã, tsarcu, strungã, arãstoacã;
(expr:
1: aflã mandrã nicãlcatã = cãdzu pri mari tihi;
2: mandrã mplinã di luchi = loc avigljat ma di iu furã tuts)
{ro: ţarc, strungă făcută special pentru timpul de iarnă}
{fr: enclos, bercail; parc à moutons; terrain propre à l’hivernage des troupeaux de moutons et de chèvres}
{en: pen, fold, sheep fold; special place where sheep and goats are kept during the winter months}
ex: avem mandra diparti di casã; la mandrã sh-la cãshari el, nu la yitrãtsili; va-nj aguneshti oili dit mandrã?

§ mãndrãnjauã (mãn-drã-njĭá-ŭã) sf mãndrãnjei (mãn-drã-njĭéĭ) – locurli (mandra) iu s-tsãn oili earna tu-arniu; cãshlã di earnã
{ro: câşlă de iarnă}
{fr: quartier d’hiver pour garder les moutons pendant l’hiver}
{en: place to keep the sheep during the winter days}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã