DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãsãveti/cãsãvete

cãsãveti/cãsãvete (cã-sã-vé-ti) sf cãsãvets (cã-sã-vétsĭ) – casa-veti, mãndãlãchi, ghideri, chideri, chimi, gãfã, virin, nvirinari, cri-pari, mãrinari, cãrtiri, etc.
{ro: supărare, grije, necazuri}
{fr: chagrin; souci}
{en: grief, trouble, worry}
ex: intrai tu cãsãveti (ghideri); lãets shi cãsãvets (cripãri)

§ casaveti/casavete (ca-sa-vé-ti) sf casavets (ca-sa-vétsĭ) – (unã cu cãsãveti)
ex: dzua tutã altã casaveti (ananghi, ghideri) nu ari ma s-adarã shi s-disdarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtãlahtu

cãtãlahtu (cã-tã-láh-tu) sn cãtãlahti/cãtãlahte (cã-tã-láh-ti) – hãlati (di lemnu, her, cilechi, etc.) tsi easti bãgatã nãpoea-a ushiljei tra s-u tsãnã ncljisã shi s-nu poatã s-hibã dishcljisã di nafoarã; cãpãlahtu, lostru, lostur, lotru, mandal, dzangrã, zangrã, sirtu
{ro: zăvor}
{fr: verrou, barre de fermeture}
{en: door latch, bolt}
ex: bagã cãtãlahtul la ushi

§ cãpãlahtu (cã-pã-láh-tu) sn cãpãlahti/cãpãlahte (cã-pã-láh-ti) – (unã cu cãtãlahtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

clapã1

clapã1 (clá-pã) sf clapi/clape (clá-pi) – hãlati tsi ncljidi tsiva; veargã di lemnu (metal) tsi easti bãgatã nãpoea-a ushiljei tra s-u tsãnã ncljisã shi s-nu poatã s-hibã dishcljisã di nafoarã; singir gros shi vãrtos cu cari s-leagã cicioarli i mãnjli a sclayilor tra s-nu-ascapã shi s-fugã; cãtãlahtu, lostru, mandal, dzangrã, sirtu, brangã, singiri, etc.; cljapã; (fig: clapã = tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva)
{ro: încuietoare, tijă metalică, zăvor, cătuşe, cursă}
{fr: tringle; loquet; sabot; menottes; piège}
{en: latch, bolt, handcuffs}
ex: un dzeadit da tu clapã (lostru), usha cãrtsãneashti, s-dishcljidi; doi lai gionj, spindzuradz di clapi (brãndzã); s-cadã tu clapa (fig: latslu, bata, princa, cãpanea) a noastrã

§ cljapã (clĭá-pã) sf cljapi/cljape (clĭá-pi) – (unã cu clapã1)
ex: macarim si-ts badz cljapã (ncljitoari, singiri) di gushi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzangrã

dzangrã (dzán-grã) sf dzãngri/dzãngre (dzắn-gri) – hãlati (cãrlig i cumatã di lemnu, her, cilechi, etc.) tsi easti bãgatã nãpoea-a ushiljei tra s-u tsãnã ncljisã shi s-nu poatã s-hibã dishcljisã di nafoarã; zangrã, lostru, lostur, lotru, mandal, cãpãlahtu, cãtãlahtu, sirtu
{ro: zăvor}
{fr: verrou, barre de fermeture}
{en: door latch, bolt, hook}
ex: s-culcã cãndu apirã, s-dishteaptã di ntunearicã (angucitoari: dzangra); dzua sta ascumtu n muri, sh-noaptea nã veaglji di furi (angucitoari: dzangra); un gioni, noaptea easi, dzua s-ascundi (angucitoari: dzangra); usha nu-ari dzangrã (lostru, sirtu)

§ zangrã (zán-grã) sf zãngri/zãngre (zắn-gri) – (unã cu dzangrã)
ex: mutã zangra di la ushi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

el

el (ĭélŭ) pr pirs III ea1 (ĭá), elj (ĭéljĭ), eali/eale (ĭá-li) (numinativ shi acuzativ; acuzativlu poati s-aibã shi zborlu “pri” nãinti ma, di-aradã, s-avdi fãrã el) – grai tsi lja loclu a numãljei a atsilui (a atsiljei, a atsilor) trã cari easti zborlu; nãs, is, dis, dãs; (formili shcurti) ãl, ul, lu, u, ãlj, lji, lj, li, l; (fig: el = nicuchirlu)
{ro: el, ea, ei, ele}
{fr: il, elle, ils, elles}
{en: he, she, they}
ex: el (nãs) dzãtsea ashi; el (nãs) s-toarnã acasã; ea (nãsã) umpli gãleata cu apã; elj (nãsh) tundu oilji; eali (nãsi) frimintã aloatlu; tradzi el (nãs) s-moarã; mpiltescu pãrpodz trã el (fig: trã bãrbatlu-a meu)

§ l1 (-lŭ shi lŭ-) pr pirs III u1, lj1 (-ljĭ, ljĭ-), li1 (-li) – (singular shi plural, masculin shi fiminin, numinativ; formili shcurti di la pronuma pirsunalã “el”) – (unã cu el)
ex: cum easti-l (cum easti el) tora; araftul easti-l (araftul easti el) acasã?; aclo iu easti-l (iu easti el); stãtu cum sh-eara-l (cum sh-eara el); bãrbatlu eara-l (eara el) avinari; s-hibã-l (s-hibã el) yiu; s-nu-l hibã (hibã el) aclo; ma mari el va hibã-l (ma mari el va hibã el); dit groapã di-iu va hibã-l (di-iu va hibã el); foclu iu l-easti (iu easti el)?; iu easti-l (iu easti el)?; iu easti-u (iu easti ea)?; hilji-ta easti-u (easti ea) aoa; puljlji atselj iu suntu-lj (iu suntu elj)?; di cãndu eara-lj (eara elj) cu Enoch; ca domnji eara-lj (eara elj) prit casã-lã (lã = pr pos a lor; prit casa-a lor); tuts eara-lj (elj tuts eara) unã; hãshcili iu-li suntu (-li suntu = iu suntu eali)?

§ ãl (ắlŭ) shi ul (úlŭ) shi lu (lú) shi l2 (-lŭ, lŭ-) pr pirs III u2, ãlj2 (ắljĭ) shi ilj2 (íljĭ) shi lji2 (ljí) shi lj2 (-ljĭ, ljĭ-), li2 (lí) (singular shi plural, masculin shi fiminin, acuzativ; formili shcurti tsi s-adavgã la pronuma pirsunalã “tini”, multi ori tra s-lji nvãrtushadzã noima) – pri el
{ro: pe el, pe ea, pe ei, pe ele, ăl, o, îi, le}
{fr: il, elle, ils, elles; le, la, les, etc.}
{en: he, she, they}
ex: ea ãl (ãl = pri el) dusi acasã; ea-l (l = ãl, ul, li, pri el) dusi n hoarã; va s-dimãndu ca s-ul (ul = pri el) dau; ul (ul = pri el) culcã tu ashtirnut; shi na-ts-ul (ul = pri el) Mitri dziniri; ningã foc nji lu-adutsea (lu = pri el), ningã pirã nj-ul liga (ul = pri el); dats-lu nafoarã (lu = pri el) di-aoa; vidzush-lu (lu = pri el) tsi featsi?; ea lu (lu = pri el) ntreabã tra sã-lj (-lj, dativ = a lui) dzãcã; el lu (lu = pri el) acãtsarã; ea nu u vidzurã (u =pri ea); u featsirã (u = pri ea) si s-ducã acasã; u vrei i nu u vrei?; ca foarticã u minã; lja-u sh-talj-u, loats-u sh-tãljats-u; vidzush-u?; u vidzãndalui; ca vimtu ndreptu u loa pri mealuri; ma, tsi u vrei?; elj lj-avinai (lj = pri elj); eali nu li aflã (li = pri eali); pãdurli li (li = pri eali, pãdurli) arsirã; ea-l dipuni tãmbãrãlu (-l = pri el, tãmbãrãlu); ma dipuni-l (-l = pri el); lji-lj lu deadirã (lu = pri el; lji-lj = a lui, dativ); lji-lj lu pitricurã tserbul (lu = pri el, tserbul; lji-lj = a lui, dativ); vãtãmãndalui-lu (lu = pri el, dushmanlu), ascãpã cu bana; iu lu ari (lu = pri el)?; mãtsinats-u (u = pri ea) la noi; vidzãndalui-u (u = pri ea) ahãntã gioanã; maea lji ncljisi ocljilj (pr pirs, acuzativlu lji = pri elj, ocljilj; icã pr pirs, dativlu, a lui); adapã-lj la arãu (-lj = pri elj); paplu li teasi (li = pri eali) pri measã; talji-li cumãts (li =pri eali)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fisi/fise

fisi/fise (fí-si) sf fãrã pl – lumea di deavãrliga-a noastrã ashi cum u-ari faptã Dumnidzã (cu tuti lucrili, yiitãtsli shi ledzli astãsiti di el); hãrli, cusurli shi mintea-a unui om ashi cum easti aspusã dit purtarea, zboarãli shi faptili-a lui; naturã, haractir, hiri, veti, heari, vovlã, hui; (fig: (i) fisi = oaminj dit idyea fumealji (pãrintsã, ficiori, feati, lãlãnj, teti, cusurinj, etc.); fumealji, cãrdu, soi; (ii) mãdularlu (tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-nãinti a truplui di bãrbat) tsi lu-aleadzi di muljari (sh-prit cari bãrbatlu arucã simintsa tu truplu-a muljariljei tra si s-facã njitslji); putsã, pulã, coadã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi)
{ro: natură, caracter}
{fr: nature, caractère}
{en: nature, character}
ex: linãvos cum nu-ari faptã fisea (natura); bun cum nu-ari faptu altu fisea (natura); ahtari lj-easti fisea (hirea, hatactirlu); tuts cãts earam adunats earam fisi (fig: soi); tsã si veadi fisea (fig: putsa)

§ fisica (fi-si-cá) adv – cu hãrili dati di fisi; ashi cum s-aflã adrat di fisi; (ashi cum easti) di-aradã
{ro: natural}
{fr: naturellement}
{en: naturally}
ex: fisica (di-aradã) ashi lipsea s-hibã

§ fisico1 (fi-si-có) sm fisicadz (fi-si-cádzĭ) – (unã cu fisi)
ex: ashi nj-easti fisicolu (fisea, haractirlu)

§ fisico2 (fi-si-có) adg (fãrã fiminin), fisicadz (fi-si-cádzĭ) – tsi ari s-facã cu fisea
{ro: natural}
{fr: naturel}
{en: natural}
ex: lucru fisico

§ fisichii/fisichie (fi-si-chí-i) sf fisichii (fi-si-chíĭ) – multimea di lucri tsi au s-facã cu fisea (hãrli, haractirlu, vidzuta, etc. a lucrilor); vidzuta di nafoarã a unui om; carti tu cari suntu ngrãpsiti ledzli a fisãljei (hãri, haractir, vidzutã, etc. tsi au s-facã cu fisea)
{ro: fizică}
{fr: physique}
{en: physics}
ex: putsãnã fisichii (nomuri di-a fisãljei) si nveatsã tu sculia grãtseascã; mi bãgã tu fisichii (mi bãgã si nvets fisichia)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãlati/hãlate

hãlati/hãlate (hã-lá-ti) sf hãlãts (hã-lắtsĭ) –
1: unã irgãlii cari-agiutã la fãtsearea-a unui lucru; hãleati, irgãlii, ipirgu;
2: parti dit truplu a omlui (ca ocljul, stumahea, ciciorlu, etc.); mãdular; (fig: hãlati = mãdularlu tsi s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-nãinti a truplui di bãrbat, tsi lu-aleadzi di muljari; fisi, putsã, pulã, coadã, mandal, nanciu, noaci, noadã, ciulicã, sochi)
{ro: instrument, unealtă; organ din corpul omenesc}
{fr: instrument, outil; membre, organe du corps humain}
{en: instrument, tool; organ of human body}
ex: nj-chirui hãlatea cu cari lucram; hãlãtsli di arari (irgãliili cu cari s-lucreadzã agrili) a lucrãtorlor; turlii di turlii di hãlãts (ipiryi, irgãlii); videarea-a aishtor hãlãts (irgãlii) di pidimadz; Dumãnica shi ndreadzi hãlãtsli tra s-hibã etim Luni trã lucru; lj-ascumsi tuti hãlãtsli di piscar; shi tuti hãlãtsli (mãdularili) di trup putridzãscu

§ hãleati/hãleate (hã-leá-ti) sf hãlets (hã-létsĭ) – (unã cu hãlati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lostru1

lostru1 (lós-tru) sn loastri/loastre (lŭás-tri) – hãlati (unã cumatã di lemnu, her, cilechi, etc. lungã shi suptsãri) tsi easti bãgatã nãpoea-a ushiljei tra s-u tsãnã ncljisã shi s-nu poatã s-hibã dishcljisã di nafoarã; lostur, lotru, mandal, cãpãlahtu, cãtãlahtu, dzangrã, zangrã, sirtu
{ro: ivăr, zăvor}
{fr: barre de fermeture, sorte de loquet en bois fixé derrière et en haut de la porte}
{en: sort of wooden door latch}
ex: dzua aspindzurat, noaptea tu guvã (angucitoari: lostrul)

§ lostur1 (lós-turŭ) sn losturi (lós-turĭ) – (unã cu lostru1)
ex: s-culcã cãndu apirã, s-dishteaptã di ntunearicã (angucitoari: losturlu); dzua sta ascumtu n muri, sh-noaptea nã veaglji di furi (angucitoari: losturlu); un gioni, noaptea easi, dzua s-ascundi (angucitoari: losturlu); doi frats, cu-un brãn ligats (angucitoari: poarta cu losturlu); usha eara ncljisã sh-cu losturlu; lj-bãgai losturlu la poartã

§ lotru (ló-thru) sn loatri/loatre (lŭá-thri) – (unã cu lostru1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãndãlãchi/mãndãlãche

mãndãlãchi/mãndãlãche (mãn-dã-lắ-chi) sf mãndãlãchi (mãn-dã-lắchĭ) – cãsãveti, casaveti, ghideri, chideri, chimi, gãfã, virin, nvirinari, cripari, mãrinari, cãrtiri, etc.
{ro: supărare, necazuri}
{fr: chagrin; ennui}
{en: grief, trouble, worry}
ex: mãndãlãchi putsãnã s-tsã facã (putsãni cripãri s-ts-aducã) ficiorlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã