DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dirmani/dirmane

dirmani/dirmane (dir-má-ni) sf dirmãnj (dir-mắnjĭ) – atsea tsi s-da a unui lãndzit tra si s-vindicã di niputearea tsi u-ari; atseali tsi fatsi cariva tra s-ascapã di unã lãngoari; dãrmani, yitrii, vindicari, ileaci, ileagi, pãnadã; (fig: dirmani = (i) curbani, afierumã; (ii) prãpãdiri, sutrupsiri, afãnsiri, etc.)
{ro: remediu, leac}
{fr: remède, guérison}
{en: medicine, cure}
ex: nu avets dirmani (vindicari) maltu voi; aclotsi aflarã dirmani (vindicari, yitrii); nu-ari dãrmani (yitrii, vindicari) lãngoarea-aestã

§ dãrmani/dãrmane (dãr-má-ni) sf dãrmãnj (dãr-mắnjĭ) – (unã cu dirmani)
ex: s-fatsi dãrmani (fig: curbani, yitrii) trã voi; Dumnidzã s-facã dãrmani (s-aducã vindicari); s-fatsi dirmani (cãtãstrãpsiri) la noi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ganumã

ganumã (gá-nu-mã) sf ganumi/ganume (gá-nu-mi) – metal cu-unã hromã albã, ca-asimea, ufilisit la gunusirea di vasi di metal shi (cãndu easti amisticat cu alti metali) la fãtsearea di multi lucri ufilisitoari; cãlai
{ro: cositor}
{fr: étain}
{en: tin}
ex: tri nã veargã ganumã (di cãlai); un pãgur di ganumã

§ gãnusescu (gã-nu-sés-cu) vb IV gãnusii (gã-nu-síĭ), gãnuseam (gã-nu-seámŭ), gãnusitã (gã-nu-sí-tã), gãnusiri/gãnusire (gã-nu-sí-ri) – ashternu un petur di ganumã pristi fatsa di nuntru a unui vas di metal (bãcãri) tra s-nu-acatsã-arudzinã, s-nu s-spargã; dau cu smaltu unã oalã coaptã tu cireap, tra s-u fac ma mushatã sh-ma vãrtoasã; gunusescu, cãlãi-sescu;
(expr:
1: li gãnusii vasili = li pãtsãi, u-aspãreai huzmetea;
2: li gãnusescu di fricã = nj-easti multã fricã; lji umplu zmeanili; curlu-nj seaminã arov)
{ro: cositori, spoi; smălţui}
{fr: étamer, émailler}
{en: tin; enamel}
ex: gãnusea-lj (dã-lj-u cu cãlai) ghiumea; cu putsãnã platã nj-gunusi tuti vasili nbãcriti; sh-nãsã li gãnusi vasili
(expr: li pãtsã; lji s-aspãre huzmetea)

§ gãnusit (gã-nu-sítŭ) adg gãnusitã (gã-nu-sí-tã), gãnusits (gã-nu-sítsĭ), gãnusi-ti/gãnusite (gã-nu-sí-ti) – (vas) tsi-lj s-ari ashtirnutã tu fatsa di nuntru un petur di cãlai; gunusit, cãlãisit
{ro: cositorit, spoit; smălţuit}
{fr: étamé, émaillé}
{en: tinned; enameled}

§ gãnusi-ri/gãnusire (gã-nu-sí-ri) sf gãnusiri (gã-nu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gunuseashti un vas; gunusiri, cãlãisiri
{ro: acţiunea de a cositori, de a spoi; de a smălţui; cositorire, spoire, smălţuire}
{fr: action d’étamer, d’émailler; étamage}
{en: action of tinning; of enameling}

§ gunusescu (gu-nu-sés-cu) vb IV gunusii (gu-nu-síĭ), gunuseam (gu-nu-seámŭ), gunusitã (gu-nu-sí-tã), gunusiri/gu-nusire (gu-nu-sí-ri) – (unã cu gãnusescu)
ex: nu lj-ari gunusitã vasili ghini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

maltu

maltu (mál-tu) adv – mata, ninga, disturi, agiundzi, etc.
{ro: mai, destul}
{fr: plus, assez}
{en: plus, no more}
ex: tra s-nu imnã maltu (s-nu mata imnã, s-nu imnã ninga) napudishalui; maltu (disturi, agiundzi) aisti zboarã; nu avets dirmani maltu voi (nu mata avets dirmani/vindicari); nu-l vidzurã maltu (nu-l mata vidzurã); nu s-ashteardzi maltu (nu s-mata ashteardzi; agiumsi cãt s-ashtearsi); nu s-adunã maltu (nu s-mata adunã) cu alantsã; maltu (disturi) nj-deadish; di-anda fudzi, nu-l vidzui maltu (nu-l mata vidzui); nu voi maltu (nu mata voi; nu voi sh-altã); s-umplu scafa, nu pot s-aravdu maltu (nu mata pot s-aravdu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nimal

nimal (ni-málŭ) adv – ahãntu cãt lipseashti (trã un lucru tsi-avem ananghi, trã scupolu tsi lu-avem tu minti, etc.); agiundzi cãt easti; nãmal, namalo, nimalo, nemalo, malã, distur, disturi, distul, duri, agiundzi!
{ro: destul, suficient}
{fr: assez, suffisamment}
{en: enough}
ex: nimal (disturi) mãcai; nimal nji didesh; nu lj-easti nimal (nu lj-agiundzi); nimal (agiungu) ahãti lãets tsi-nj cãdzurã pri cap; gura nu dzãtsi: nimal!; au hranã di nimal (cãt lã lipseashti); s-aibã di nimal (cãt s-l-agiungã); aveari di nimal (distur); s-bagã nimal (disturi) sari tru mãcãri; cãntã sh-cuscrili nimal

§ nãmal (nã-málŭ) adv – (unã cu nimal)
ex: nãmal nj-easti (am nimal, nj-agiundzi); nu-lj fu nãmal (nu lj-agiundzi)

§ nimalo (ni-má-lo) adv – (unã cu nimal)
ex: ahãtã cãt i nimalo

§ namalo (na-má-lo) adv – (unã cu nimal)
ex: namalo (duri) tsã suntu zahmetsli; namalo maltu

§ nemalo (ne-má-lo) adv – (unã cu nimal)

§ malã3 (má-lã) adv (shi forma shcurtã mal di) – tsi aspuni cã numirlu di lucri easti mari; cari aspuni cã un lucru easti di mari mãrimi (lãrdzimi, lundzimi); multu, di primansus, baea, disturi, duri, nimal, nãmalã
{ro: mult, destul}
{fr: beaucoup, assez}
{en: much, a lot, plenty, enough}
ex: shidzu malã di (multã, baea) oarã; lj-adusi mal di (multã, baea) lãnã; nu tricu mal di (multu, baea) chiro; dats di-arshini mal di ori; malã-nj (multi-nj) deadi, mal di (multi) lucri; malã (nãmalã) di-anj tricurã; toarsi mal di lãnã; mal di (multi) mushutets

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scafã

scafã (scá-fã) sf scafi/scafe (scá-fi) – vas njic (fãrã coadã) faptu maxus trã beari apã (yin, arãchii, etc.) prit cari poati si s-veadã tsi s-aflã nuntru (di-aradã, ma nu totna); vas njic cu coadã (faptu di-aradã di fãrfuriu i metal) trã beari apã (lapti, cafei, etc.); putir, putiri, yilii, chelcã, chelcu, chelchi, chelci, cupã, cufii; filgeanã, filgeani, fligeani, filigeanã, ceashcã;
(expr:
1: scafã (putir) cu scamnu = scafã (putir) cu cicior;
2: nji s-umplu scafa = nj-agiundzi, nu mata pot s-aravdu;
3: beau sh-aestã scafã = va-l fac ninga sh-aestu lucru, va s-aravdu sh-aestã taxirati;
4: s-lu-aveai tu scafã = multu mushat)
{ro: pahar; ceaşcă}
{fr: gobelet, verre à boire; tasse}
{en: glass for drinking; cup}
ex: dã-nj nã scafã di-arãchii; un cãni cu ocljul ca di scafã; s-umplu scafa, nu pot s-aravdu maltu
(expr: bitisi, nu mata pot s-aravdu); biui shi scafa-aestã
(expr: va s-u-aravdu sh-aestã); un tinir si-lj beai tu scafã expr: multu mushat), ahãt mushat easti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã