DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

am1

am1 (ámŭ) vb II avui (a-vúĭ), aveam (a-veámŭ), avutã (a-vú-tã), aveari/aveare (a-veá-ri) – (tsãn tsiva tsi) easti a meu;
(expr:
1: am, ari, etc. = escu, hiu, mi aflu, easti, s-aflã, etc.;
2: am arshini = nj-easti-arshini, mi-arushinedz;
3: am njilã = hiu njilos, mi curmã njila;
4: am arcoari = nj-easti-arcoari;
5: am inimã, curai = nu nj-easti fricã;
6: lu am tru inimã = l-voi multu;
7: lu-am tru nãri = nu-l voi;
8: lu-am tr-arcari = nu-l voi, lu cãtãfronjisescu;
9: lu am tru minti, tru oclju = mi minduescu la el;
10: nj-am menga, mintea, cãshtiga = bag oarã;
11: nu mi-ari loclu = nu-am isihii, ashteptu cu nearãvdari; nu mi tsãni loclu;
12: nj-u am = lugursescu, pistipsescu;
13: avem zbor = nã aduchim;
14: lj-am unã = lu-agudescu, lj-dau unã, lj-amin unã;
15: (am ahãti di) nu-am iu s-li bag = am multi;
16: muljarea ari ficior = muljarea amintã ficior; etc., etc., etc.)
{ro: avea, poseda}
{fr: avoir, posséder}
{en: have, own}
ex: io am oclji, voi avets ureclji; elj au semnu tu frãmti; ari
(expr: s-aflã) leamni tu pãduri; ari
(expr: easti, tricu) un mes di cãndu muri; nu lu-ari loclu
(expr: nu-ari isihii, nu-l tsãni loclu); ashi avem zbor
(expr: n-aduchim); lj-ari unã
(expr: ãlj da unã, lu-agudeashti) cu cioclu; foc lj-ari nãoarã
(expr: lj-aminã unãoarã cu tufechea); mbitatlu sh-u-ari
(expr: pistipseashti) cã nãs i amirã; chirutlu sh-u-ari
(expr: lugurseashti) cã altu ca nãs nu ari; sh-u-avurã
(expr: pistipsirã) cã suntu hicati; tsi-u ai
(expr: lugurseai) cã aduchea tsiva di banã?; tsi oarã-avem
(expr: tsi oarã easti), Nicola?; ma nu-ari
(expr: nu tricurã) trei minuti; estan nu ari
(expr: nu s-aflã) oi multi tu muntsã; nu s-ari avutã (nu-ari faptã, nu-ari criscutã) ahãtã earbã; aoa lj-ari
(expr: easti s-lj-acatsã), aclo lj-ari, lj-agiumsi; tsi om ari
(expr: easti, s-aflã) la shoput?; shtits cã ari
(expr: suntu, s-aflã) stihii aoatsi?; trã tse nu ari
(expr: nu suntu, nu es, nu s-fac) ghiftsã furi?; avea
(expr: eara, s-afla) tru-un loc un preftu; nu lu-avea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bugat

bugat (bu-gátŭ) adg bugatã (bu-gá-tã), bugats (bu-gátsĭ), bugati/bugate (bu-gá-ti) – tsi ari multã aveari (avutsami, tutiputã); mbugat, ãmbugat, avut, arhundu, arhundã, zinghin, tsinghin, nicuchir
{ro: bogat}
{fr: riche}
{en: rich}
ex: si s-facã bugats (avuts)

§ mbugat (mbu-gátŭ) adg mbugatã (mbu-gá-tã), mbugats (mbu-gátsĭ), mbugati/mbugate (mbu-gá-ti) – (unã cu bugat)
ex: cãtse la oarfánj shi nu la mbugats?; s-asparsi mushata shi mbugata hoarã armãneascã Gramusti

§ ãmbugat (ãm-bu-gátŭ) adg ãmbugatã (ãm-bu-gá-tã), ãmbugats (ãm-bu-gátsĭ), ãmbuga-ti/ãmbugate (ãm-bu-gá-ti) – (unã cu bugat)

§ bugãtsãlji/bu-gãtsãlje (bu-gã-tsắ-lji) sf bugãtsãlj (bu-gã-tsắljĭ) – lucrili (casã, loc, paradz, tutiputã, etc.) tsi li ari cariva (un om, unã fumealji, un cãsãbã, etc.); bugutsãlji, aveari, avutsãlji, avutsami, maltã, yishteari, tutiputã, periusii
{ro: avere}
{fr: richesse, opulence}
{en: wealth}
ex: bugãtsãlji (aveari) n tser

§ bugutsãlji/bugutsãlje (bu-gu-tsắ-lji) sf bugutsãlj (bu-gu-tsắljĭ) – (unã cu bugãtsãlji)

§ mbugãtsãlji/mbugãtsãlje (bu-gã-tsắ-lji) sf mbugãtsãlj (mbu-gã-tsắljĭ) – (unã cu bugãtsãlji)

§ mbugutsãlji/mbugutsãlje (mbu-gu-tsắ-lji) sf mbugutsãlj (mbu-gu-tsắljĭ) – (unã cu bugãtsãlji)

§ bugãtlãcã (bu-gãt-lắ-cã) sf bucãtlãts(?) (bu-cã-tlắtsĭ) – (unã cu bugãtsãlji)

§ mbugãtsãscu (mbu-gã-tsắs-cu) (mi) vb IV mbugãtsãi (mbu-gã-tsắĭ), mbugãtsam (mbu-gã-tsámŭ), mbugãtsãtã (mbu-gã-tsắ-tã), mbugãtsãri/mbugãtsãre (mbu-gã-tsắ-ri) – agiungu avut; mi fac avut; ãnj creashti avearea; mbugãtsescu, avutsãscu
{ro: îmbogăţi}
{fr: s’enrichir}
{en: grow rich}
ex: si ti mbugãtsascã (avutsascã) Dumnidzã; nu va sã si mbugãtsascã (s-avutsascã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciup1

ciup1 (cĭúpŭ) sm ciuchi (cĭúchĭ) – hirili shcurti di cãnipã tsi-armãn dupã lucrarea-a ljei; stupã;
(expr:
1: om (gioni) di ciuchi = om tsi nu-ahãrzeashti multu, tsi nu-adunã ghideri, tsi nu lu-arãseashti lucrul;
2: ai ciuchi tu ureclji = nu-avdzã, eshti surdu, cuf)
{ro: câlţi}
{fr: étoupe}
{en: loose hemp}
ex: atsea cama marea turtsea ciuchi (stuchi); lj-lipsescu ciuchi trã mãltari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curasani/curasane

curasani/curasane (cu-ra-sá-ni) sf curasãnj (cu-ra-sắnjĭ) – chi-rimidã chisatã sh-amisticatã cu azvesti tra si s-facã ca unã soi di cimentu cu cari s-azvistusescu stizmili di casã; mãltari
{ro: ten-cuială}
{fr: brique pilée et melangée à la chaux et au sable pour en faire une sorte de ciment}
{en: crushed brick mixed with lime to make a kind of ciment to plaster the room walls}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lapti/lapte

lapti/lapte (láp-ti) sn lãpturi (lắp-turĭ) shi sm lãptsã (lắp-tsã) – luguria albã (muljiturã) tsi easi dit sinlu (tsãtsa) a unei muljari (icã udzirlu a unei pravdã) tsi ari amintatã un njic di putsãn chiro;
(expr:
1: dinti di lapti = un di protslji dintsã tsi-lj scoati njiclu, ndoi mesh dupã tsi s-amintã, sh-cari-lj cad dupã ndoi anj, ca tu loclu-a lor s-lji creascã altsã dintsã tsi va lj-armãnã trã tutã bana;
2: misur cu lapti = misurlu tsi nu easti ghini coptu sh-ari ninga dzamã tu gãrnutsã ca laptili;
3: lapti di-azvesti = muljitura tsi s-fatsi cu cheatra albã (cãlcherea) di-azvesti amisticatã cu apã, sh-cu cari s-buisea casili aoa sh-un chiro;
4: lapti di pulj; lapti di aidoni = lucri tsi nu-ari iuva tu lumi, tsi nu pot si s-facã, ca adutsearea di lapti di pulj, bunãoarã;
5: laptsã di pescu (mash pluralu) = muljitura albã sh-ca gilatinoasã tsi u-alasã cu simintsa-a lor peshtsãlj mascuri tu apã, ti peshtsãlj feamini;
6: lapti bãtut = lapti tsi-lj si scoasi umtul cu bãtearea; dalã;
7: lapti acru = lapti tsi s-acri;
8: lapti di foali = lapti gras di vearã, hertu sh-tsãnut ãn foali tsi s-mãcã multi ori dupã Crãciun;
9: lapti dinjicat = lapti tu cari s-aflã pãni dinjicatã;
10: lapti sh-njari suntu = duc unã banã cu multã vreari sh-cu di tuti;
11: tsi u vrei, cã vaca ts-umpli cãldarea di lapti, sh-tu soni-lj da cu clotsa = tsi u vrei cã un tsã va bunlu, macã tu soni lucrili es arãu;
12: cari s-upãreashti tu lapti suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi si s-afireascã, ma nu s-afiri, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: lapte}
{fr: lait}
{en: milk}
ex: nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angu-citoari: plosca); laptili s-virsã, s-adunã cu shilji; muldzi lapti shi nu scoati sãndzi; cu ficiorlji s-nu mãts lapti, cã ti pruscuchescu; lapti di pulj s-cãftai di la nãs, sh-lapti di pulj aflai
(expr: ahãntu ti va cã va s-facã ti tini itsido, va s-ts-aducã pãnã sh-lapti di pulj, lucru tsi nu s-aflã iuva!); lj-dinjicarã nã cuvatã di lapti
(expr: dinjicarã nã cuvatã di pãni sh-u bãgarã tu lapti) shi ficiorlu u bitisi tuoarã; avem acasã lapti dultsi, lapti acru, lapti gros, sh-lapti-astãljat; cheali cu lapti acru (pungã ma mari adratã di cheali di noatinj, birbets, oi stearpi tsi armãnjlji u poartã mplinã cu lapti acru i dalã); laptili di buvulitsã easti cama gros; dada adrã lapti cu ariz ti prãndzu

§ lãptar (lãp-tárŭ) sm lãptari (lãp-tárĭ) – omlu tsi poartã, lucreadzã icã vindi laptili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

laspi/laspe

laspi/laspe (lás-pi) sf lãschi (lắs-chi) – loclu amisticat cu apã, moali, cari s-alicheashti lishor di lucri (pãputsã); ameastic di tsarã cu baligã, apã shi palji tra s-facã unã soi di mãltari cu cari, tu chirolu veclju, s-aundzea n casã loclu di mpadi i stizma; muzgã, mãzgã, tinã, bãtãchi;
(expr:
1: cad tu lãschi = fac alatus;
2: multsã vor di ploai s-fugã shi tu lãschi s-afundã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va s-fugã di-unã lãeatsã sh-da di-unã lãeatsã ma mari)
{ro: noroi}
{fr: boue, crotte, fange, crépi}
{en: mud, mire, dung}
ex: dupã ploai s-fac multi lãschi; dzãsi la doi oaminj a lui sã-l scoatã dit lãschi; lu-alãsã tu lãschi; mizi tricum di lãschi; lj-deadi mãltari cu laspi; alichi guvili cu laspi

§ lãspusescu (lãs-pu-sés-cu) (mi) vb IV lãspusii (lãs-pu-síĭ), lãspuseam (lãs-pu-seámŭ), lãspusitã (lãs-pu-sí-tã), lãspusiri/lãspusire (lãs-pu-sí-ri) – umplu di lãschi; dau stizma (udãlu, pizuljlu, etc.) cu mãltari di laspi; mãzgãlescu, ntinedz
{ro: întina, înnoroi}
{fr: crotter, se souiller}
{en: dirty with mud; rough-cast (wall)}
ex: lãspusim pizuljli

§ lãspusit (lãs-pu-sítŭ) adg lãspusitã (lãs-pu-sí-tã), lãspusits (lãs-pu-sítsĭ), lãspusi-ti/lãspusite (lãs-pu-sí-ti) – tsi easti mplin di lãschi; tsi easti dat cu lãschi; mãzgãlit, ntinat
{ro: întinat, înnoroit}
{fr: crotté, souillé}
{en: dirtied with mud; rough-casted (wall)}
ex: caljlji suntu lãspusits (mplinj di lãschi) pãnã di pãnticã

§ lãspusi-ri/lãspusire (lãs-pu-sí-ri) sf lãspusiri (lãs-pu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-lãspuseashti cariva i tsiva; mãzgãliri, ntinari
{ro: acţiunea de a întina, de a înnoroi; întinare, înnoroire}
{fr: action de crotter, de se souiller}
{en: action of dirtying with mud; of rough-casting (wall)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

malã1

malã1 (má-lã) sf fãrã pl – lucri tsi suntu tr-acumpãrari i trã vindeari di oaminjlji tsi fac emburlichi; lucrili tsi li ari cariva trã vindeari tu ducheani (mãgãzii i mpãzari); prãmãtii, pãrmãtii, suvati, sãvati
{ro: marfă}
{fr: marchandise}
{en: goods, merchandise}
ex: vindea ea scumpa-lj malã (tutiputã) cu fãrã di-amintatic

§ maltã (mál-tã) sf pl(?) – avearea (lucri, casã, loc, paradz, tutiputã, etc.) tsi u ari cariva (un om, unã fumealji, un cãsãbã, etc.); malã, aveari, avutsãlji, avutsami, mbugãtsãlji, mbugutsãlji, bugãtsãlji, bugutsãlji, yishteari, tutiputã, periusii
{ro: avere, avuţie}
{fr: richesse, fortune}
{en: wealth}
ex: aflã maltã (aveari) sh-di la tatã-su

§ malã2 (má-lã) sf fãrã pl – (unã cu maltã)
ex: esh, moi, mala (yishtearea) a duvletiljei, esh, lunã, cã deadi soarili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãltari/mãltare

mãltari/mãltare (mãl-tá-ri) sf mãltãri (mãl-tắrĭ) – luguria (faptã dit un ameastic di azvesti, arinã, cimentu, etc. cu apã) cari s-ashtearni (s-azvistuseashti) ca un petur pri stizmi sh-tãvani (tra s-li facã ischi shi s-li apãrã di agudituri); curasani
{ro: tencuială}
{fr: plâtre, enduit, crépi}
{en: plaster}
ex: ninca nu-lj deadi mãltari a udãlui

§ mistrii/mistrie (mis-trí-i) sf mistrii (mis-tríĭ) – hãlatea cu cari masturlu tindi mãltarea (cimentul, curasanea, etc.) pi stizmã
{ro: mistrie}
{fr: truelle}
{en: trowel}
ex: mistria easti hãlatea-a masturlui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã