DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bat1

bat1 (bátŭ) (mi) vb III shi II bãtui (bã-túĭ), bãteam (bã-teámŭ), bãtutã (bã-tú-tã), batiri/batire (bá-ti-ri) shi bãteari/bãteare (bã-teá-ri) –
1: agudescu (dipriunã cu bushlu, cu mãna, cu cioclu, etc. tsiva i pri cariva); asun (cloputlu, la poartã, etc.); dau unã bãteari (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.);
2: anãchisescu tu-unã alumtã; ãnvingu, azvingu, lj-u pot;
3: li scot gljindili sexuali (tri prãvdzã) tra s-u fac stearpã; scuchescu, ciucutescu, dzigãrescu;
4: nji sã ngroashi cheala di la mãnã (cãndu fac lucru greu cu mãna goalã) icã di la cicioari (cãndu imnu multu shi nu-nj si uidisescu ghini, pãputsãli); fac bãtãturi (la mãnã, cicior, etc.);
(expr:
1: mi bat di iuva = mi min di iuva, mi njishcu di iuva;
2: bat cãljurli = escu pit cãljuri, alag multu, cutriir prit multi locuri;
3: bat naljurea = zburãscu glãrinj, papardeli;
4: nj-bat caplu = minduescu, cilistãsescu, mi pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu multu tra s-aduchescu tsiva, sã-lj dau di cali a unui lucru;
5: nj-bati caplu cariva, mi bati la cap = nu mi-alasã isih, nj-dzãtsi (nj-caftã) dipriunã idyiul lucru;
6: nj-bati inima = inima-nj si minã, nj-ciucuteashti, canda-nj da cu cioclu, cã mi-aflu tu-unã mari singhinisi (sinhisi, imotsii), unã mari lãhtarã, etc.;
7: bat ocljilj = min peanili di oclji, agonja sh-di multi ori cu-arada;
8: bati grãndina = cadi grãndina, agudeashti loclu sh-aspardzi atseali tsi s-aflã pri el;
9: bati vimtul = ari vimtu, s-minã aera;
10: amarea bati tãlazi = amarea fatsi tãlazi, s-mutã tãlazi dit amari;
11: lj-bati prumuveara = lj-si duc tuti lucrili ambar;
12: s-ti batã Dumnidzãlu = s-ti pidipseascã (s-ti culãseascã, s-tsã u toarnã) Dumnidzãlu trã lucrili arali tsi nj-ai faptã;
13: bat laptili = cu bãtearea-a laptilui tu bãtin, scot umtul sh-lu fac laptili dalã;
14: lj-bãtu oara = lj-vinji oara;
15: cãnili bati = cãnili alatrã;
16: bat s-aflu = caftu s-aflu;
17: s-bat luchili (tu pãnticã) = nj-easti multã foami;
18: tini-l bats shi el sã ngrashi = tini vrei sã-lj ljai dit puteari shi el s-fatsi cama vãrtos, cama dishteptu, tu loc s-chearã, el amintã)
{ro: bate, suna, învinge, castra, face bătături}
{fr: battre, sonner, vaincre, chatrer, faire des cors, des callosités}
{en: beat, strike, ring (a door, a bell, etc.), vanquish, castrate, get calluses}
ex: u bãtea mãrata di featã; l-bãturã (lj-deadirã un shcop) aseara di-l featsirã pistili; Pisuderea cã nu s-bati (nu poati s-hibã azvimtu); cloputi di jali bãtea (asuna) prit surini; s-avdu cum bat (asunã) cloputli di la birbets; jilos cupiili (cloputli di la cupii) bat (asunã); bati (asunã) toaca-atsea di lemnu; cari sh-bati muljarea, ãsh bati caplu, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; bati (agudea-u, ciucutea-u) cheatra aestã cã easti ishitã; bati (agudea-l cu cioclu) herlu pãnã-i caldu (= zbor, dzãcã, pruverbu: fã-l un lucru cãndu lipseashti, unãshunã, nu lu-alasã tri ma nclo!); lji s-avea bãtutã mãnjli di teslã, di prioni; nu s-bãtea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bucurilji/bucurilje

bucurilji/bucurilje (bu-cu-rí-lji) sf bucurilji/bucurilje (bu-cu-rí-lji) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva tsi s-hãrseashti shi easti ifhãrãstisit di-un lucru vrut; harauã, hrauã, hroa, hãrãcupilji, vãsãlii, mãlinari
{ro: bucurie, plăcere}
{fr: joie, plaisir}
{en: joy, delight, pleasure, happiness}
ex: mor cu bucurilji (harauã)

§ bucur (bú-cur) (mi) vb I bucurai (bu-cu-ráĭ), bucuram (bu-cu-rámŭ), bucuratã (bu-cu-rá-tã), bucurari/bucurare (bu-cu-rá-ri) – aduchescu (fac pri altu s-aducheascã) unã mari harauã (bucurilji); mbucur, hãrsescu, hãrisescu, hãrãsescu, gudescu
{ro: bucura}
{fr: (se ré)jouir}
{en: rejoice}

§ bucurat (bu-cu-rátŭ) adg bucuratã (bu-cu-rá-tã), bucurats (bu-cu-rátsĭ), bucurati/bucurate (bu-cu-rá-ti) – tsi easti faptu s-aducheascã unã mari harauã; tsi easti hãrsit; mbucurat, hãrsit, hãrisit, hãrãsit, gudit
{ro: bucuros}
{fr: (ré)joui, enchanté}
{en: joyous}

§ bucurari/bucurare (bu-cu-rá-ri) sf bucurãri (bu-cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aducheashti unã mari harauã; mbucurari, hãrsiri, hãrisiri, hãrãsiri, gudiri
{ro: acţiunea de a (se) bucura}
{fr: action de (se ré)jouir}
{en: action of rejoicing}

§ mbucur (mbú-cur) (mi) vb I mbucurai (mbu-cu-ráĭ), mbucuram (mbu-cu-rámŭ), mbucuratã (mbu-cu-rá-tã), mbucurari/mbucurare (mbu-cu-rá-ri) – (unã cu bucur)
ex: oili arãea, si mbucura (s-hãrsea)

§ mbucurat (mbu-cu-rátŭ) adg mbucuratã (mbu-cu-rá-tã), mbucurats (mbu-cu-rátsĭ), mbucura-ti/mbucurate (mbu-cu-rá-ti) – (unã cu bucurat)

§ mbucura-ri/mbucurare (mbu-cu-rá-ri) sf mbucurãri (mbu-cu-rắrĭ) – (unã cu bucurari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtãrgar

cãtãrgar (cã-tãr-ghárŭ) adg cãtãrgarã (cã-tãr-ghá-rã), cãtãrgari (cã-tãr-ghárĭ), cãtãrgari/cãtãrgare (cã-tãr-ghá-ri) – tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; tihilai, andihristu, blãstimat, cumalindru, ponir, shiret, hitru
{ro: viclean, şiret, ticălos}
{fr: rusé, fripon, coquin}
{en: sly, rascal}
ex: aestu cãtãrgar (tihilai, ponir), dupã tsi biu, sãrglji cãpachea pristi gura di puts shi lu-alãsã aclo

§ cãtãrgãrilji/cãtãrgãrilje (cã-tãr-ghã-rí-lji) sf cãtãrgãrilj (cã-tãr-ghã-ríljĭ) – hãrli arali avuti di cãtãrgari; punirlichi, pispeatsã, dhol
{ro: viclenie, şiretenie, ticăloşie}
{fr: ruse, friponnerie, coquinerie}
{en: slyness, rascality}
ex: draclu, s-veadã, furi-cã-i cãtãrgãrilji aestã, ãlj dzãtsi nã minciunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtratsã

cãtratsã (cã-trá-tsã) sf cãtrãts (cã-trắtsĭ) – ugoadã (tihisiri) tsi adutsi-a omlui tsi u pati, mari dureari shi znjii trupeascã shi sufliteascã; taxirati, distihii, pacus, pacuz, lãeatsã, bilje, biljauã, biljai, bileauã, scangi, scanci, cangi, halã
{ro: nenorocire}
{fr: malheur}
{en: misfortune}
ex: pãtsãm unã cãtreatsã (taxirati)

§ cãtrãcearcu (cã-trã-cĭár-cu) adg cãtrãcearcã (cã-trã-cĭár-cã), cãtrãceartsi (cã-trã-cĭár-tsi), cãtrãceartsi/cãtrãceartse (cã-trã-cĭár-tsi) – tsi lu-ariseashti s-facã lucri uruti shi s-l-aducã a oaminjlor mãri cãtrãts; tsi ari hãri multu slabi (lãi, nibuni); arãu, slab, lai, tihilai, afishcu, ursuz, urut, cãni, pãngãn, vombir, etc.; (fig: tsi easti cu puteari; vãrtos, sãnãtos, etc.)
{ro: rău, răutăcios, crud}
{fr: mauvais, méchant, malin}
{en: bad, evil}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ceapcãn

ceapcãn (cĭap-cắnŭ) sm, sf, adg ceapcãnã (cĭap-cắ-nã), ceapcãnj (cĭap-cắnjĭ), ceapcãni/ceapcãne (cĭap-cắ-ni) – om tsi easti arãu, ponir, cumalindru, vagabondu, etc. shi nu pots s-lji fats besã; tsi easti birbantu sh-lu-ariseashti s-treacã unã banã aspartã sh-pãn-ghioasã
{ro: ceapcân, desfrânat}
{fr: vagabond, fripon, vaurien, débauché}
{en: tramp, rogue, rascal, debauched}
ex: nu mi-ariseashti, easti ceapcãn (om arãu)

§ ceapcãnlãchi/ceap-cãnlãche (cĭap-cãn-lắ-chi) sf ceapcãnlãchi (cĭap-cãn-lắchĭ) – hãrli tsi-l fac un om s-hibã ceapcãn; soea di purtari tsi u-ari un om ceapcãn; birbantlãchi
{ro: desfrânare, libertinaj}
{fr: débauche; friponnerie, malignité}
{en: debauchery, roguery}
ex: ceapcãn-lãchea (purtarea di ceapcãn) nu-adutsi numã bunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chirãtã

chirãtã (chi-rã-tắ) sm, sf, adg chirãtoanji/chirãtoanje (chi-rã-tŭá-nji), chirãtadz (chi-rã-tádzĭ), chirãtoanji/chirãtoanje (chi-rã-tŭá-nji) – tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; arãu, andihristu, tihilai, blãstimat, chiutandal, etepsãz, edepsãz, idipsãz, cumalindru, shiret, hitru, cãtãrgar, murlai
{ro: ticălos, viclean, şmecher, puşlama}
{fr: mauvais, misérable, rusé, fripon, coquin, chien cornu}
{en: mean, despicable, sly, rascal}
ex: cum s-nu hii, gri un chirãtã, bana-ts tutã, tsi altã featsish?; more! tsi lai sãndzi ari chirãtãlu!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cociuv

cociuv (có-cĭuvŭ) sm, sf cociuvã (có-cĭu-vã), cociuyi (có-cĭuyĭ), cociuvi/cociuve (có-cĭu-vi) – pulj njic di pãduri (cu dintana galbinã sh-peani lãi) tsi bati mushat; ma multi soi di pulj di pãduri tsi sh-u-aduc cu njerla; coshav, cojvu, njerlã, njirlã, nerlã, anjirlã, gãrãvelj, gãrvelj, grivelj; malin, mãlinj, mãlãnji
{ro: mierloi, mierlă}
{fr: merle mâle, merle}
{en: blackbird (male and female)}

§ coshav (có-shĭávŭ) sm, sf coshavã (có-shĭá-vã), coshavi (có-shĭávĭ), coshavi/coshave (có-shĭá-vi) – (unã cu cociuv)

§ cojvu (cój-vu) sm cojvi (cój-vi) – (unã cu cociuv)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

culeandzã

culeandzã (cu-leán-dzã) sf fãrã pl – lãngoari di prãvdzã tsi s-aspuni cu pronj shi cu umflarea-a dzinucljilor; culeatsã
{ro: boală de genunchi la animale}
{fr: maladie aux genoux des animaux; gonflement aux genoux}
{en: animal knee illness; knee swelling}

§ culeatsã1 (cu-leá-tsã) sf pl(?) – (unã cu culeandzã)

§ culin-dzos (cu-lin-dzósŭ) adg culindzoasã (cu-lin-dzŭá-sã), culindzosh (cu-lin-dzóshĭ), culindzoasi/culindzoase (cu-lin-dzŭá-si) – tsi easti lãndzit di culeandzã
{ro: bolnav de “culeandză”}
{fr: malade de “culeandzã”; maigrichon; malingre}
{en: sick of “culeandzã”}

§ culingios (cu-lin-gĭósŭ) adg culingioasã (cu-lin-gĭŭá-sã), culin-giosh (cu-lin-gĭóshĭ), culingioasi/culingioase (cu-lin-gĭŭá-si) – (unã cu culindzos)

§ culindzu (cu-lín-dzu) vb I culindzai (cu-lin-dzáĭ), culindzam (cu-lin-dzámŭ), culindzatã (cu-lin-dzá-tã), cu-lindzari/culindzare (cu-lin-dzá-ri) – lãndzidzãscu di culeandzã
{ro: (se) îmbolnăvi de “culeandză”}
{fr: devenir malade de “culean-dzã”}
{en: become sick of “culeandzã”}
ex: cãpãrli-nj culindzarã (lãndzidzãrã di culeandzã)

§ culindzat (cu-lin-dzátŭ) adg culin-dzatã (cu-lin-dzá-tã), culindzats (cu-lin-dzátsĭ), culindzati/cu-lindzate (cu-lin-dzá-ti) – tsi ari lãndzidzãtã di culeandzã
{ro: îmbolnăvit de “culeandză”}
{fr: devenu malade de “culeandzã”}
{en: who became sick of “culeandzã”}

§ culindzari/culindzare (cu-lin-dzá-ri) sf culindzãri (cu-lin-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã pravdzã lãndzidzashti di culeandzã
{ro: acţiunea de a (se) îmbolnăvi de “culeandză”}
{fr: action de devenir malade de “culeandzã”}
{en: action of becoming sick of “culeandzã”}

§ culindzãscu (cu-lin-dzắs-cu) vb IV culindzãi (cu-lin-dzắĭ), culindzam (cu-lin-dzámŭ), culindzãtã (cu-lin-dzắ-tã), culindzã-ri/culindzãre (cu-lin-dzắ-ri) – (unã cu culindzu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cumalindru

cumalindru (cu-ma-lín-dru) adg cumalindrã (cu-ma-lín-drã), cumalindri (cu-ma-lín-dri), cumalindri/cumalindre (cu-ma-lín-dri) – cari easti dishteptu shi pirã la minti tra s-poatã sã-sh facã lucrul cãt cama ghini; cari shtii cum s-lu-arãdã (cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) pri cariva (tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi lu-ari tu minti; shiret, shãret, hitru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj
{ro: şiret}
{fr: fin, ingénieux, malin}
{en: clever, cunning}
ex: viviritsa cama cumalindrã (cama ponirã) fu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

demun

demun (dhé-munŭ) sm demunj (dhé-munjĭ) – hiintsã dit pistea crishtinã cari easti ntrupusharea-a duhlui arãu (easti dushmanlu-al Dumnidzã, bãneadzã tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coadã, cu cupiti di pravdã, etc.); dyeavul, deaul, gheavol, drac, darac, gatsal, sãtãnã, shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; (fig:
1: demun sm, sf, adg = (i) ficiuric multu yiu, dishteptu, pirã, burdal, zburdãlipsit, etc. tsi nu lu-acatsã loclu iuva; (ii) ca demun, shiret, cumalindru)
{ro: diavol}
{fr: diable}
{en: devil}
ex: eshti un demun (drac, dyeavul) njic; easti un demun lai dit chisã

§ dimunilji/dimunilje (dhi-mu-ní-lji) sf dimunilji/dimunilje (dhi-mu-ní-lji) – lucrul adrat di-un dyea-vul; dimuneatsã, drãcurii, drãcurilji, dyeavulii
{ro: drăcie}
{fr: diablerie, malice}
{en: devilry, wickedness}
ex: nã featsi multi dimunilj (drãcurii, lãets)

§ dimuneatsã (dhi-mu-neá-tsã) sf dimunets (dhi-mu-nétsĭ) – (unã cu dimunilji)
ex: dimuneatsa-a (drãcurilja-a) lui nu u-ari vãrnu

§ dimunsescu (dhi-mun-sés-cu) (mi) vb IV dimunsii (dhi-mun-síĭ), dimunseam (dhi-mun-seámŭ), dimunsitãdimunsitã (dhi-mun-sí-tã), dimunsiri/dimunsire (dhi-mun-sí-ri) – mi-acatsã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); nãirescu, arcedz, ariciuescu, inãtusescu, drãcusescu, etc.
{ro: (se) îndrăci; (se) înfuria}
{fr: (s’)endiabler; (se) mettre en colère}
{en: infuriate, make (get) angry}
ex: s-dimunsi multu di cãndu-lj dzãsh aesti zboarã

§ dimunsit (dhi-mun-sítŭ) adg dimunsitã (dhi-mun-sí-tã), dimunsits (dhi-mun-sítsĭ), dimunsi-ti/dimunsite (dhi-mun-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã unã mari nãireatsã (amãnii, hulii, turbari, zalã, etc.); drãcusit, nãirit, arceat, ariciuit, inãtusit, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn