Dictsiunar

made (ma-dé) sm madedz (ma-dédzĭ) – furnjia trã cari un lucru s-ari faptã; atsea tsi si spuni cã easti itia (dealihea i minciunoasã) cã un lucru s-ari faptã; mãdei, furnjii, afurnjii, acãtsãturã, ascãlnãturã, itii, mãhãnã, sibepi, sibeti, simbeti;
(expr: tr-ahãt made = tr-ahãt lucru, trã dip tsiva)
{ro: cauză, motiv}
{fr: cause, motif}
{en: reason, pretext}
ex: aestu vã easti tut mãdelu (tutã itia)?; tr-ahãt made
(expr: tr-ahãt lucru, trã dip tsiva) tsã mãts inima?

§ mãdei/mãdee (mã-dé-i) sf mãdei (mã-déĭ) – (unã cu made)
ex: trã tsi mãdei (itii) ludzlji ãlj vãtãmarã?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

mademi/mademe

mademi/mademe (ma-dé-mi) sf madenj (ma-dé-njĭ) – adunãturã (grãmadã, grumur, suro, etc.) di lucri (cãrbunj, cãlcheri, shcãmbi, chetsrã tsi au her, amalamã, asimi, etc. tu eali), tsi s-aflã sum loc (di iu omlu li scoati cã ari ananghi di eali); madeni
{ro: mină}
{fr: mine}
{en: mine}
ex: acumpãrarã unã mademi di scuteari cheatrã; aestã tsi aflash tini easti unã mademi

§ madeni/madene (ma-dé-ni) sf madenj (ma-dé-njĭ) – (unã cu mademi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

madeni/madene

madeni/madene (ma-dé-ni) sf – vedz tu mademi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: mademi

abat

abat (a-bátŭ) (mi) vb III shi II abãtui (a-bã-túĭ), abãteam (a-bã-teámŭ), abãtutã (a-bã-tú-tã), abatiri/abatire (a-bá-ti-ri) shi abãtea-ri/abãteare (a-bã-teá-ri) – mi duc pi-unã altã cali (idei, purtari, etc.) dicãt atsea pri cari nidzeam ninti (di-aradã); mi dau di-unã parti; mi dipãrtedz di-unã cali (idei, purtari, etc.); fac loc (cali); pãrãmirsescu, pãrmãrãsescu, pãrmãsescu, curmu
{ro: abate, da la o parte, face loc}
{fr: (se) rabattre, (s’)écarter, faire place, dévier}
{en: make place, distance himself, divert, deviate}
ex: picurarlu abati (li dutsi altã parti) oili; picurarlu s-abãtu (dusi, s-dipãrtã) cama nclo

§ abãtut (a-bã-tútŭ) adg abãtutã (a-bã-tú-tã), abãtuts (a-bã-tútsĭ), abãtuti/abãtute (a-bã-tú-ti) – cari s-ari dusã pi-unã altã cali (dicãt atsea di-aradã); tsi s-ari (tsi easti) datã di-unã parti; tsi ari faptã loc (cali); tsi s-ari dipãrtatã; pãrãmirsit, pãrmãrãsit, pãrmãsit, curmat
{ro: dat la o parte, abătut}
{fr: rabattu, écarté, dévié}
{en: made place, distanced himself, diverted, deviated}

§ abatiri/abatire (a-bá-ti-ri) sf abatiri (a-bá-tirĭ) – atsea tsi ari faptã atsel cari s-ari abãtutã; pãrãmirsiri, pãrmãrãsiri, pãrmãsiri, curmari
{ro: acţiunea de a abate, de a da la o parte, de a face loc; abatere}
{fr: action de (se) rabattre, de (s’)écarter, de dévier}
{en: action of making place, of distancing himself, of diverting, of deviating}

§ abãteari/abãteare (a-bã-teá-ri) sf abãteri (a-bã-térĭ) – (unã cu abatiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

acru

acru (á-cru) adg acrã (á-crã), acri (á-cri), acri/acre (á-cri) – tsi ari unã nustimadã ca di limoni, di puscã, etc.; acrearcu;
(expr:
1: apã acrã = apã dit loc cu sãruri, tsi easti bunã, cãndu s-bea, trã sãnãtati;
2: lapti acru = lapti bãtut; lapti tsi s-ari acritã;
3: acri-macri (ácri-má-cri) = agioc di cilimeanj)
{ro: acru}
{fr: aigre}
{en: sour}
ex: laptili easti acru; prunili da voahã acrã

§ acrescu1 (a-crés-cu) (mi) vb IV acrii (a-críĭ), acream (a-creámŭ), acritã (a-crí-tã), acriri/acrire (a-crí-ri) – acredz, fac un lucru s-aibã unã nustimadã acrã;
(expr: li acrescu cu cariva = mi cãrtescu cu cariva, nu mata him oaspits bunj)
{ro: acri}
{fr: aigrir, devenir aigre}
{en: sour, become sour}
ex: acri ciorba cu puscã; li acrii cu nãs
(expr: nu mata li am buni cu el)

§ acrit (a-crítŭ) adg acritã (a-crí-tã), acrits (a-crítsĭ), acriti/acrite (a-crí-ti) – tsi s-featsi acru
{ro: acrit}
{fr: aigri}
{en: made sour}
ex: yin acrit, om acrit

§ acriri/acrire (a-crí-ri) sf acriri (a-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acreashti tsiva
{ro: acţiunea de a (se) acri; acrire}
{fr: action d’aigrir}
{en: action of making something sour}

§ disacrescu (di-sa-crés-cu) (mi) vb IV disacrii (di-sa-críĭ), disacream (di-sa-creámŭ), disacritã (di-sa-crí-tã), disacriri/disacrire (di-sa-crí-ri) – l-fac un lucru s-aibã unã nustimadã ma putsãn acrã
{ro: face mai puţin acru}
{fr: faire quelque chose moins aigre}
{en: make something to be less sour}
ex: u disacrii cu putsãnã apã

§ disacrit (di-sa-crítŭ) adg disacritã (di-sa-crí-tã), disacrits (di-sa-crítsĭ), disacriti/disacrite (di-sa-crí-ti) – tsi easti faptu s-hibã ma putsãn acru

{ro: făcut să fie mai puţin acru}
{fr: fait quelque chose moins aigre}
{en: made something to be less sour}

§ disacriri/disacrire (di-sa-crí-ri) sf disacriri (di-sa-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si disacreashti un lucru
{ro: acţiunea de a face mai puţin acru}
{fr: action de faire quelque chose moins aigre}
{en: action of making something to be less sour}

§ acredz (a-crédzŭ) (mi) vb I acrai (a-cráĭ), acram (a-crámŭ), acratã (a-crá-tã), acrari/acrare (a-crá-ri) – (unã cu acrescu1)

§ acrat (a-crátŭ) adg acratã (a-crá-tã), acrats (a-crátsĭ), acrati/acrate (a-crá-ti) – (unã cu acrit)

§ acrari/acrare (a-crá-ri) sf acrãri (a-crắrĭ) – (unã cu acriri)

§ acrimi/acrime (a-crí-mi) sf acrinj (a-crínjĭ) –
1: lucru acru; harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã acru;
2: tumati i purni hearti shi stricurati tra s-tsãnã multu chiro, cu cari s-acreadzã mãcãrli earna; anãcrimi, acriturã, acrãturã
{ro: acrime, acreală; bulion}
{fr: aigreur; verjus}
{en: sourness; verjuice}
ex: acreadzã ghela cu acrimi; yeatrul lj-deadi izini s-mãcã scrimi; acrinjli nu li voi; nu mãcã acrinj di-aesti cã va ti lja heavra

§ acriturã (a-cri-tú-rã) sf acrituri (a-cri-túrĭ) – lucru acru; mãcari acrã; harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã acru; acrimi, anãcrimi, thãrãpelj
{ro: acreală, acritură}
{fr: aigreur, chose aigre, plat aigre}
{en: sourness, sour meal}
ex: mãcã multã acriturã

§ acrã-turã (a-crã-tú-rã) sf acrãturi (a-crã-túrĭ) – (unã cu acriturã)

§ acrearcu (a-creár-cu) adg acrearcã (a-creár-cã), acreartsã (a-creár-tsã), acreartsi/acreartse (a-creár-tsi) –
1: acru;
2: om acru, ursuz, lai
{ro: acru; om rău}
{fr: aigre; homme aigre; irascible, méchant}
{en: sour; bad man}
ex: hii acrearcu

§ acrishor (a-cri-shĭórŭ) adg acrishoarã (a-cri-shĭŭá-rã), acrishori (a-cri-shĭórĭ), acrishoari/acrishoare (a-cri-shĭŭá-ri) – tsi ari unã nustimadã tsi da (ma nu multu) ca pri acrã
{ro: acrişor}
{fr: aigrelet}
{en: sourish}
ex: merlu-aestu easti niheamã acrishor (da ca pri acru)

§ acrish (a-críshĭŭ) sn acrishuri (a-crí-shĭŭrĭ) – acrimi tsi yini dit stumahi tu gurã; anãcrici, puscãiturã, bruzgãiturã, cãurã
{ro: acreală, aciditate stomahală}
{fr: aigreur, acidité}
{en: heartburn}

§ anãcrescu (a-nã-crés-cu) (mi) vb IV anãcrii (a-nã-críĭ), anãcream (a-nã-creámŭ), anãcritã (a-nã-crí-tã), anãcriri/anãcrire (a-nã-crí-ri) – (cã nu n-aduchim trã un lucru) alãxim zboarã greali shi cu unã boatsi apreasã; lu ncaci pri cariva di itia cã nu-ari faptã ashi cum minduescu mini cã easti ghini; ncaci, ancaci, ãncaci, aur-lu, vãryescu, filunichisescu, ntsertu, tãcãnsescu, hulescu, huledz
{ro: certa, admonesta, dojeni}
{fr: gronder, réprimander}
{en: scold, quarrel with, reprove}
ex: li-anãcrescu (li vãryescu, li ncaci) lãili soacri

§ anãcrit (a-nã-crítŭ) adg anãcritã (a-nã-crí-tã), anãcrits (a-nã-crítsĭ), anãcriti/anãcriti (a-nã-crí-ti) – tsi-lj si zburashti cu zboarã greali shi cu unã boatsi apreasã di itia cã nu-ari faptã ashi cum mindueashti un cã easti ghini; ancãceat, ncãceat, ãncãceat, aurlat, vãryit, filunichisit, ntsirtat, tãcãnsit, hulit, hulidzat
{ro: certat, admonestat, dojenit}
{fr: grondé, réprimandé}
{en: scolded, quarrelled with, reproved}

§ anãcriri/anãcrire (a-nã-crí-ri) sf anãcriri (a-nã-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-alãxescu zboarã greali icã atumtsea cãndu cariva easti ncãceat; ancãceari, ncãceari, ãncãceari, aurlari, vãryiri, filunichisiri, ntsirtari, tãcãnsiri, huliri, hulidzari
{ro: acţiunea de a certa, de a dojeni; certare, admonestare, dojenire}
{fr: action de gronder, de réprimander}
{en: action of scolding, of quarrelling with, of reproving}

§ anãcrimi/anãcrime (a-nã-crí-mi) sf anãcrinj (a-nã-crinjĭ) – (unã cu acrimi)

§ anãcrici (a-nã-crícĭŭ) sn anãcriciuri (a-nã-crí-cĭúrĭ) – (unã cu acrish)
ex: njurizmã greauã, anãcrici yiu mi lo di nãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

adar

adar (a-dárŭ) (mi) vb I adrai (a-dráĭ) shi adãrai (a-dã-ráĭ), adram (a-drámŭ) shi adãram (a-dã-rámŭ), adratã (a-drá-tã) shi adãratã (a-dã-rá-tã), adrari/adrare (a-drá-ri) shi adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) – fac;
(expr:
1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, cum ts-u-ai chefea?;
2: mi-adar = mi ndreg, mi-armãtusescu, mi stulsescu;
3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i arãchii multã sh-mi mbitai;
4: lj-adar groapa = l-vatãm;
5: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “adar” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) adar pãzari = pãzãripsescu; (ii) adar mãyi = mãyipsescu; (iii) adar aveari = avutsãscu; (iv) adar lucri = lucredz; etc.)
{ro: face, construi}
{fr: faire, arranger, construire}
{en: do, make, construct}
ex: adrai (anãltsai) nã casã; adãrarã (featsirã) fãntãnj multi; cã-i lucru tsi s-adarã (s-fatsi); tsi-adari
(expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum lj-u trets?; adarã-lj groapa
(expr: fã-lj groapa, vatãmã-l); cum s-adãrã
(expr: sã ndreapsi, s-armãtusi)?; cã tu sirmi ti adari
(expr: ti-armãtusish); adarã-nj-ti
(expr: armãtusea-ti, stulsea-ti, bagã-ts ucnã pri fatsã), lea doamna-a mea, cã yini gionli shi-nj ti lja; s-adrã
(expr: sã ndreapsi) trã la numtã; s-adrã
(expr: s-armãtusi) tu hrisãhi; lalãl a meu adrã casi nali; dusi si s-adarã
(expr: si sã ndreagã); u adãrarã
(expr: u stulsirã, ndreapsirã) cu veri, biligits shi sãrguci; cum lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); lj-adrarã capitili
(expr: si mbitarã)

§ adrat (a-drátŭ) adg adratã (a-drá-tã), adrats (a-drátsĭ), adrati/adrate (a-drá-ti) – faptu
{ro: făcut, construit}
{fr: fait, arrangé, construit}
{en: done, made, constructed}
ex: ursa adratã (faptã) ca moashi; vinji adrat
(expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu canda-adratã
(expr: ndreaptã, ncundiljatã, buisitã)

§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)

ex: un cãrlig lungu di cornu adãrat; adãratã cu mãnushitsili a ljei; niveasti shi feati adãrati
(expr: ndreapti mushat, ncundiljati)

§ adrari/adrare (a-drá-ri) sf adrãri (a-drãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adarã tsiva; fãtseari
{ro: acţiunea de a face, de a construi; facere, construire}
{fr: action de faire, d’arranger, de construire}
{en: action of doing, of making, of constructing}
ex: adrarea-a ligucearlor

§ adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) sf adãrãri (a-dã-rãrĭ) – (unã cu adrari)
ex: multã adãrari
(expr: ndridzeari) sh-fatsi

§ neadrat (nea-drátŭ) adg neadratã (nea-drá-tã), neadrats (nea-drátsĭ), neadrati/neadrate (nea-drá-ti) – tsi nu easti adrat; nifaptu;
(expr: lemnu neadrat = lemnu nipilichisit, niciuplit)
{ro: nefăcut}
{fr: qui n’est pas fait}
{en: not done}
ex: lemnul neadrat easti eftin

§ neadãrat (nea-dã-rátŭ) adg neadãratã (nea-dã-rá-tã), neadãrats (nea-dã-rátsĭ), neadãrati/neadãrate (nea-dã-rá-ti) – (unã cu neadrat)

§ neadurat (nea-du-rátŭ) adg neaduratã (nea-du-rá-tã), neadurats (nea-du-rátsĭ), neadurati/neadurate (nea-du-rá-ti) – (unã cu neadrat)
ex: eara lemnu neadurat (nilucrat)

§ neadra-ri/neadrare (nea-drá-ri) sf neadrãri (nea-drãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-adarã tsiva; nifãtseari
{ro: acţiunea de a nu face}
{fr: action de ne pas faire}
{en: action of not doing}

§ neadãra-ri/neadãrare (nea-dã-rá-ri) sf neadãrãri (nea-dã-rãrĭ) – (unã cu neadrari)

§ adãrãturã (a-dã-rã-tu-rã) sf adãrãturi (a-dã-rã-turĭ) – lucru adrat, anãltsat; lucrãturã, adãrãmintu, binai
{ro: lucrătură, clădire, operă}
{fr: bâtisse, manoeuvre, façon}
{en: building, wor-king}

§ adãrãmintu (a-dã-rã-mín-tu) sn adãrãminti/adãrãminte (a-dã-rã-min-ti) – binã, binai, acareti, casã; lucru adrat
{ro: lucrare, operă, imobil, clădire}
{fr: immeuble, edifice, oeuvre}
{en: building, work}

§ adrãmintu (a-drã-mín-tu) sn adrãmin-ti/adrãminte (a-drã-mín-ti) – (unã cu adãrãmintu)
ex: un adrã-mintu di stranji

§ apuadar (a-pŭa-dárŭ) vb I apuadrai (a-pŭa-dráĭ), apuadram (a-pŭa-drámŭ), apuadratã (a-pŭa-drá-tã), apua-drari/apuadrare (a-pŭa-drá-ri) – bitisescu di-adrari un lucru caritsido
{ro: termina un lucru oarecare}
{fr: finir de faire une chose quelconque}
{en: finish doing something undefined}
ex: carishti tsi va apuadarã

§ apuadrat (a-pŭa-drátŭ) adg apuadratã (a-pŭa-drá-tã), apuadrats (a-pŭa-drátsĭ), apuadrati/apuadrate (a-pŭa-drá-ti) – tsi ari bitisitã di-adrari un lucru caritsido
{ro: terminat un lucru oarecare}
{fr: fini de faire une chose quel-conque}
{en: finished doing something undefined}

§ apuadra-ri/apuadrare (a-pŭa-drá-ri) sf apuadrãri (a-pŭa-drãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu apuadari un lucru
{ro: acţiunea de a termina un lucru oarecare}
{fr: action de finir de faire une chose quelconque}
{en: action of finishing doing something undefined}

§ dizdar (diz-dárŭ) (mi) vb I dizdãrai (diz-dã-ráĭ), dizdãram (diz-dã-rámŭ), dizdãratã (diz-dã-rá-tã), dizdãrari/dizdãrare (diz-dã-rá-ri) – li fac lucrili s-hibã ashi cum eara ninti di-adrarea-a lor; scot luguriili (giuvairli, stranjili mushati, stuliili, etc.) tsi li portu sh-cu cari mi ndreg tra s-aspun ma mushat; disfac
{ro: (se) dezgăti}
{fr: (se) déparer}
{en: strip the ornaments; spoil the beauty}
ex: tutã dzua altã casaveti nu-ari ma s-adarã (sã ndreadzi) shi s-dizdarã (shi-sh scoatã lucrili cu cari sã ndreadzi)

§ dizdãrat (diz-dã-rátŭ) adg dizdãratã (diz-dã-rá-tã), dizdãrats (diz-dã-rátsĭ), dizdãrati/dizdãrate (diz-dã-rá-ti) – tsi fu faptu s-hibã ashi cum eara lucrul ninti di-adrarea-a lui; tsi sh-ari scoasã luguriili cu cari sã ndreapsi omlu s-aspunã ma mushat; disfaptu
{ro: dezgătit}
{fr: déparé}
{en: who has stripped its ornaments; has spoiled its beauty}

§ dizdãra-ri/dizdãrare (diz-dã-rá-ri) sf dizdãrãri (diz-dã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dizdarã; disfãtseari
{ro: acţiunea de a (se) dezgăti}
{fr: action de (se) déparer}
{en: action of stripping the ornaments; of spoiling the beauty}

§ priadar (pri-a-dárŭ shi prea-dárŭ) (mi) vb I priadrai (pri-a-dráĭ shi prea-dráĭ), priadram (pri-a-drámŭ shi prea-drámŭ), priadratã (pri-a-drá-tã shi prea-drá-tã), priadrari/priadrare (pri-a-drá-ri shi prea-drá-ri) – l-fac diznou un lucru; l-fac s-hibã cum eara ninti
{ro: reface}
{fr: refaire}
{en: redo, remake}

§ priadrat (pri-a-drátŭ shi prea-drátŭ) adg pri-adratã (pri-a-drá-tã shi prea-drá-tã), priadrats (pri-a-drátsĭ shi prea-drátsĭ), priadrati/priadrate (pri-a-drá-ti shi prea-drá-ti) – faptu diznou
{ro: refăcut}
{fr: refait}
{en: redone, remade}

§ priadra-ri/priadrare (pri-a-drá-ri shi prea-drá-ri) sf priadrãri (pri-a-drắrĭ shi prea-drắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-priadarã tsiva
{ro: acţiunea de a reface}
{fr: action de refaire}
{en: action of redoing, of remaking}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

ageamit

ageamit (a-gĭa-mítŭ) adg ageamitã (a-gĭa-mí-tã), ageamits (a-gĭa-mítsĭ), ageamiti/ageamite (a-gĭa-mí-ti) – tsi nu shtii s-lu facã ghini un lucru (cã nu-ari nvitsatã ninga s-lu facã cum lipseashti); njic sh-cu mintea nicoaptã; agimit, ageamiu, ageami, ninvitsat
{ro: ageamiu, începător}
{fr: novice, naif}
{en: apprentice, naïve}
ex: nicriscutã shi ageamitã (ninvitsatã); easti nica ageamit (njic, nu shtii multi); eara ageamit (cu mintea nicoaptã), nu shtia cum s-u ndreagã; eshti ageamitã, metsi cã perlu tsi sã featsi fuljor

§ agimit (a-gi-mítŭ) adg agimitã (a-gi-mí-tã), agimits (a-gi-mítsĭ), agimiti/agimite (a-gi-mí-ti) – (unã cu ageamit)
ex: muljarea agimitã

§ ageamiu (a-gĭa-míŭ) adg ageamii/ageamie (a-gĭa-mí-i), ageamii (a-gĭa-míĭ), ageamii (a-gĭa-míĭ) – (unã cu ageamit)
ex: ageamia featã plãndzi

§ ageami1 (a-gĭa-mí) adg ageamii/ageamie (a-gĭa-mí-i), ageamii (a-gĭa-míĭ), ageamii (a-gĭa-míĭ) – (unã cu ageamit)
ex: ficior ageami (tinir, ninvitsat); cal ageami (agru, ninvitsat)

§ agimitescu (a-gi-mi-tés-cu) adg agimiteascã (a-gi-mi-teás-cã), agimiteshtsã (a-gi-mi-tésh-tsã), agimiteshti (a-gi-mi-tésh-ti) – faptu ca di-un ageamit
{ro: de ageamit}
{fr: fait par un novice}
{en: as made by an apprentice or somebody naïve}
ex: lucru agimitescu (ca faptu di-ageamit)

§ ageamilãchi/agea-milãche (a-gĭa-mi-lắ-chi) sf ageamilãchi (a-gĭa-mi-lắchĭ) – harea tsi-l fatsi un om s-hibã ageamit, s-nu shtibã multi; ficiureatsã, lishurami, glãrimi
{ro: copilărie, naivitate, prostie}
{fr: enfance, naïveté, bêtise}
{en: childhood, naïvety, silliness}

§ ageamitlã-chi/ageamitlãche (a-gĭa-mit-lắ-chi) sf ageamitlãchi (a-gĭa-mit-lắchĭ) – (unã cu ageamilãchi)
ex: fãtsesh unã mari ageamitlãchi (glãrimi, lishurami) cãndu ti ligash cu-aestu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

agru1

agru1 (á-ghru) adg agrã (á-ghrã), agri (á-ghri), agri/agre (á-ghri) – (pravdã i plantã) tsi nu easti imirã; tsi yini dit pãduri; niimir, pãdurish; (fig:
1: om agru = om ascur, varvar, fucos, sertu; expr:
2: (mutrescu) cu agrili = cu mutrirea agrã, fucoasã)
{ro: sălbatic}
{fr: sauvage, farouche}
{en: wild, savage}
ex: mearili agri nu suntu buni trã mãcari; cãstãnjili agri suntu arali; ficiorlu aestu easti agru (fig: ascur, varvar); patru calj agri (fig: ca dit pãduri, sertsã); agri (fig: ascuri) capiti bãrboasi; acãtsã s-ti mutreascã cu agrili (fig: mutrirea agrã, fucoasã); vinjirã agrilj sã scoatã bunjlji; mi mutreashti cu agrili (cu ocljilj agri)

§ agru2 (á-ghru) adv – ascur, varvar, ca un dit pãduri
{ro: sălbatic}
{fr: sauvagement, farouche-ment}
{en: wildly, savagely}
ex: zburashti agru

§ agrimi/agrime (a-grí-mi) sf agrinj (a-grínjĭ) – aghru-pravdã dit pãduri; zulapi, zlapi, prici; (fig: agrimi = om agru, varvar)
{ro: fiară, bestie}
{fr: bête sauvage}
{en: beast}
ex: las s-mi mãcã agrinjli (zulãchili); agrinjli yin dipriunã

§ agredz (a-ghrédzŭ) (mi) vb I agrai (a-ghráĭ), agram (a-ghrámŭ), agratã (a-ghrá-tã), agrari/agrare (a-ghrá-ri) – (mi) fac agru, agripsescu, agrãpsescu; (fig: agredz = mi-acatsã yinatea; mi fac foc di yinati; yinãtusescu, inãtusescu, gnãtusescu, arcedz, ariciuescu, timusescu, furtsuescu, ngindu, nãirescu, aprin-du, lisixescu, turbu)
{ro: sălbătici}
{fr: devenir sauvage}
{en: become wild}
ex: nu s-agreadzã (fig: nu lu-acatsã inatea lishor)

§ agrat (a-ghrátŭ) adg agratã (a-ghrá-tã), agrats (a-ghrátsĭ), agra-ti/agrate (a-ghrá-ti) – faptu agru; tsi easti agru; agripsit, agrãpsit
{ro: sălbăticit}
{fr: devenu sauvage}
{en: made wild}

§ agra-ri/agrare (a-ghrá-ri) sf agrãri (a-ghrắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu cariva s-agreadzã; agripsiri, agrãpsiri

{ro: acţiunea de a (se) sălbătici; sălbăticire}
{fr: action de devenir sauvage}
{en: action of becoming wild}

§ agripsescu (a-ghrip-sés-cu) vb IV agripsii (a-ghrip-síĭ), agripseam (a-ghrip-seámŭ), agripsitã (a-ghrip-sí-tã), agripsiri/agripsire (a-ghrip-sí-ri) – (unã cu agredz)
ex: calu agripsi (s-featsi agru)

§ agripsit (a-ghrip-sítŭ) adg agripsitã (a-ghrip-sí-tã), agripsits (a-ghrip-sítsĭ), agripsiti/agripsite (a-ghrip-sí-ti) – (unã cu agrat)

§ agripsiri/agripsire (a-ghrip-sí-ri) sf agripsiri (a-ghrip-sírĭ) – (unã cu agrari)

§ agrãpsescu (a-ghrãp-ses-cu) vb IV agrãpsii (a-ghrãp-síĭ), agrãpseam (a-ghrãp-seámŭ), agrãpsitã (a-ghrãp-sí-tã), agrãpsiri/agrãpsire (a-ghrãp-sí-ri) – (unã cu agredz)

§ agrãpsit (a-ghrãp-sítŭ) adg agrãpsitã (a-ghrãp-sí-tã), agrãpsits (a-ghrãp-sítsĭ), agrãpsiti/agrãpsite (a-ghrãp-sí-ti) – (unã cu agrat)

§ agrãpsiri/agrãpsire (a-ghrãp-sí-ri) sf agrãp-siri (a-ghrãp-sírĭ) – (unã cu agrari)

§ guvru (gú-vru) adg guvrã (gú-vrã), guvri (gú-vri), guvri/guvre (gú-vri) – tsi ari unã mutritã agrã; tsi mutreashti urut
{ro: cu privire sălbatică}
{fr: qui a un regard sombre, farouche, sauvage}
{en: with a wild look on his face}

§ agru3- (á-gru-) prifixu – s-bagã nãintea-a unor zboarã tra s-lã s-adavgã noima-a adgictivlui “agru” di ma nsus, s-lã da unã noimã di “niimir, di lucru tsi yini dit cãmpu shi pãduri, nicriscut di om”; bunãoarã ashi avem zboarã ca: agrucal, agrucaprã, agrugortsu, agrulilici, agrumutrescu, agruom, etc. etc.; [bãgats oarã cã: (i) prifixul armãni idyiul (agru) ti tuti zboarãli, cã suntu masculini i fiminini; (ii) cum fãtsem sh-cu-alanti prifixi, zborlu cu prifixu va-l bãgãm tu fumealja-a zborlui; (iii) di-aradã, prifixul – dupã cum dzãtsi sh-numa – va-l bãgãm nãintea-a zborlui sh-va lu-alichim di el fãrã semnul “-“; ma, multi ori, prifixul va-l videm ngrãpsit ahoryea di zbor, icã ligat di zbor cu semnul “-“; bunãoarã, noi va s-avem tu dictsiunar zborlu “agrulilici”, ma va putem s-lu-aflãm scriat aljurea shi “agru lilici”, icã “agru-lilici”]
{ro: prefix care schimbă sensul cuvântului, adăugându-i sensul de sălbatic}
{fr: prefixe, qui ajoute au mot le sens de sauvage}
{en: prefix, adding to a word the meaning of wild}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

ahãrzescu2

ahãrzescu2 (a-hãr-zés-cu) vb IV ahãrzii (a-hãr-zíĭ), ahãrzeam (a-hãr-zeámŭ), ahãrzitã (a-hãr-zí-tã), ahãrziri/ahãrzire (a-hãr-zí-ri) – fac doarã; hãrzescu, durusescu, dãruescu, dursescu, pischisescu
{ro: dărui, face un dar}
{fr: faire cadeau, accorder, gratifier}
{en: mahe a gift, present with}
ex: lj-ahãrzii (lj-feci doarã) multi lucri; Dumnidzã lã ahãrzi (lã deadi, lã durusi, ãlj ifhãristisi cu) un ficiuric; va s-lj-ahãrzeascã (facã doarã) unã ayinji; lj-ahãrzii (lj-ded) unã oarã

§ ahãrzit2 (a-hãr-zítŭ) adg ahãrzitã (a-hãr-zí-tã), ahãrzits (a-hãr-zítsĭ), ahãrziti/ahãrzite (a-hãr-zí-ti) – (lucru) tsi easti faptu doarã; (om) tsi-lj s-ari faptã unã doarã; hãrzit, durusit, dãruit, dursit, pischisit
{ro: dăruit}
{fr: qui est fait (ou a reçu) un cadeau, accordé, gratifié}
{en: that is made as a gift, that is being presented with}

§ ahãrziri2/ahãrzire (a-hãr-zí-ri) sf ahãrziri (a-hãr-zírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu-lj si fatsi unã doarã; hãrziri, durisiri, dãruiri, dursiri, pischisiri
{ro: acţiunea de a dărui; dăruire, facere dar}
{fr: action de faire un cadeau, d’accorder, de gratifier}
{en: action of making a gift or of being given a gift}

§ ahãrzitor (a-hãr-zí-tórŭ) adg ahãrzitoari/ahãrzitoare (a-hãr-zí-tŭá-ri), ahãrzitori (a-hãr-zí-tórĭ), ahãrzitoari/ahãrzitoare (a-hãr-zí-tŭá-ri) – tsi fatsi doari; tsi duruseashti; tsi dãrueashti; tsi dur-seashti; tsi pischiseashti
{ro: dăruitor}
{fr: qui donne des cadeaux, donnateur}
{en: who makes a gift}

§ hãrzescu2 (hãr-zés-cu) vb IV hãrzii (hãr-zíĭ), hãrzeam (hãr-zeámŭ), hãrzitã (hãr-zí-tã), hãrziri/hãrzire (hãr-zí-ri) – (unã cu ahãrzescu2)
ex: lj-hãrzii (feci doarã) unã ayinji; Doamne! hãrzea-lj (durusea-lj) bana!

§ hãrzit2 (hãr-zítŭ) adg hãrzitã (hãr-zí-tã), hãrzits (hãr-zítsĭ), hãrziti/hãrzite (hãr-zí-ti) – (unã cu ahãrzit2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

alatus

alatus (a-lá-thusŭ) sn alatusi (a-lá-thusĭ) – zbor (faptã, scriari, etc.) tsi easti unã abatiri (dipãrtari) di la forma tu cari easti lugursit ca ndreptu (di cum lipseashti s-hibã); alat, latus, ftexim, hãtai, cãbati, stepsu, sfalmã, eanglãshi
{ro: greşeală, eroare; vină}
{fr: faute, erreur}
{en: mistake, error, fault}
ex: alatus s-nu fãtseam

§ alat1 (a-láthŭ) sn alaturi (a-lá-thurĭ) – (unã cu alatus)

§ latus (lá-thusŭ) sn latusuri (lá-thu-surĭ) – (unã cu alatus)

§ alãtipsescu (a-lã-thip-sés-cu) vb IV alãtipsii (a-lã-thip-síĭ), alãtipseam (a-lã-thip-seámŭ), alãtipsitã (a-lã-thip-sí-tã), alãtip-siri/alãtipsire (a-lã-thip-sí-ri) – fac alathus; escu (am) cãbati; lãtipsescu, lãtãsescu, ftixescu, ftisescu, stipsescu
{ro: greşi}
{fr: faire une faute}
{en: make error, fail}

§ alãtipsit (a-lã-thip-sítŭ) adg alãtipsitã (a-lã-thip-sí-tã), alãtipsits (a-lã-thip-sítsĭ), alãtipsiti/alãtipsite (a-lã-thip-sí-ti) – tsi fatsi (ari) alathus; tsi easti di vinã; tsi ari cãbati; ftixit, ftisit, stipsit
{ro: greşit, vinovat}
{fr: qui a fait une faute, fautif, coupable}
{en: who made an error, guilty}

§ alãtipsiri/alãtipsire (a-lã-thip-sí-ri) sf alãtipsiri (a-lã-thip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ftiseashti (easti di vinã, ari cãbati); lãtipsiri, lãtãsiri, ftixiri, ftisiri, stipsiri
{ro: acţiunea de a greşi, greşire, învinovăţire}
{fr: action de commettre une faute}
{en: action of making an error, of failing}

§ lãtipsescu (lã-thip-sés-cu) vb IV lãtipsii (lã-thip-síĭ), lãtipseam (lã-thip-seámŭ), lãtipsitã (lã-thip-sí-tã), lãtipsiri/lãtipsire (lã-thip-sí-ri) – (unã cu alãtip-sescu)

§ lãtipsit (lã-thip-sítŭ) adg lãtipsitã (lã-thip-sí-tã), lãtip-sits (lã-thip-sítsĭ), lãtipsiti/lãtipsite (lã-thip-sí-ti) – (unã cu alã-tipsit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

albastru

albastru (al-bás-tru) sm, sf, adg albastrã (al-bás-trã), albashtri (al-básh-tri) shi albashtsrã (al-básh-tsrã), albastri/albastre (al-bás-tri) – cari ari hroma-a tselui sirin; nalbastru, njirlu, niur, nãur, galan, uraniu, civitlii, lulachi, nirugalaz
{ro: albastru}
{fr: bleu}
{en: blue}
ex: acumpãrai bueauã albastrã; tserlu easti albastru; un cuc albastru; la fãntãna albastrã; sh-u-adutsi niheamã pi-albastru

§ nalbastru (nal-bás-tru) sm, sf, adg nalbastrã (nal-bás-trã), nalbashtri (nal-básh-tri) shi nalbashtsrã (nal-básh-tsrã), nalbastri/nalbastre (nal-bás-tri) – (unã cu albastru)
ex: oai nalbastrã (sumolcã)

§ albãstrescu (al-bãs-trés-cu) vb IV albãstrii (al-bãs-tríĭ), albãstream (al-bãs-treámŭ), albãstritã (al-bãs-trí-tã), albãstriri/albãstrire (al-bãs-trí-ri) – buisescu un lucru tra s-lu fac s-aibã hroma albastrã
{ro: albăstri}
{fr: bleuir}
{en: blue; make something blue}
ex: nu para avea albãstritã pãndzãli; nji s-albãstrirã oauãli di Pashti

§ albãstrit (al-bãs-trítŭ) adg albãstritã (al-bãs-trí-tã), albãstrits (al-bãs-trítsĭ), albãstriti/albãstrite (al-bãs-trí-ti) – tsi easti faptu s-aibã hroma albastrã
{ro: albăstrit}
{fr: bleui}
{en: made blue}

§ albãstriri/albãstrire (al-bãs-trí-ri) sf albãstriri (al-bãs-trírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva buiseashti tsiva tu albastru (tsi fatsi tsiva s-aibã hroma albastrã)
{ro: acţiunea de a albăstri; albăstrire}
{fr: action de bleuir}
{en: action of bluing; of making something blue}

§ albãstruescu (al-bãs-tru-ĭés-cu) vb IV albãstruii (al-bãs-tru-íĭ), albãstrueam (al-bãs-tru-ĭámŭ), albãstruitã (al-bãs-tru-í-tã), albãstruiri/albãstruire (al-bãs-tru-í-ri) – (unã cu albãstrescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

alifii/alifie

alifii/alifie (a-li-fí-i) sf alifii (a-li-fíĭ) – unã soi di lugurii mãz-goasã (multi ori cu yitrii nuntru) cu cari oaminjlji sh-ungu (freacã) chealea (cã-i uscatã, cã-lj mãcã, cã-i lãndzitã, etc.); alihii, alfii, chiralfii, mihlemi, pumadã
{ro: alifie}
{fr: onguent}
{en: ointment}
ex: alifia trã arãnji

§ alihii/alihie (a-li-hí-i) sf alihii (a-li-híĭ) – (unã cu alifii)

§ alfii/alfie (al-fí-i) sf alfii (al-fíĭ) – (unã cu alifii)

§ chiralfii/chiralfie (chi-ral-fí-i) sf chiralfii (chi-ral-fíĭ) – unã alifii adratã cu tsearã shi untulemnu; alifii, alfii, mihlemi,
{ro: alifie cu ceară şi ulei}
{fr: onguent, pommade de cire et huile}
{en: ointment, pomade of wax and oil}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

amar1

amar1 (a-márŭ) sm fãrã pl – dureari sufliteascã (un dor greu tu suflit); mãrazi, cãnjinã, amãrãciuni, cripari, etc.
{ro: amar, amărăciune}
{fr: amertume, chagrin}
{en: sadness}
ex: di tru a arniului amar (mãrazi, cãnjinã); amar di (multã shi greauã) neauã

§ amar2 (a-márŭ) adg amarã (a-má-rã), amari (a-márĭ), amari/amare (a-má-ri) – tsi ari gustul (lizetea) a hearãljei (a pilonjlui, a sulfat-lui/chininãljei); amãros, merahun
{ro: amar (gustul)}
{fr: amer, funeste}
{en: bitter}
ex: yitria tsi nj-ari scriatã easti amarã fãrmac; merlu tsi mãcai eara amar; amari lucri; cari nu gustã amarlu (un lucru amar) nu shtii tsi easti zahãrea; lãcrinj amari; lu-arsi amarlu (di moarti) gãgosh

§ amãros (a-mã-rósŭ) adg amãroasã (a-mã-rŭá-sã), amãrosh (a-mã-róshĭ), amãroasi/amãroase (a-mã-rŭá-si) – (unã cu amar2)
ex: pilonj amãros

§ amar3 (a-marŭ) adv – cu amãrãciuni
{ro: amar}
{fr: amèrement, péniblement}
{en: with sadness}
ex: si-nj lu cãntsã tini-amar

§ amãrãciuni1/amã-rãciune (a-mã-rã-cĭú-ni) sf amãrãciunj (a-mã-rã-cĭúnjĭ) – starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã, virin
{ro: amărăciune}
{fr: chagrin}
{en: sadness}
ex: aeshti doi anj avu, mãrata, multi amãrãciunj (cripãri, siclets)

§ amãreatsã1 (a-mã-reá-tsã) sf amãrets (a-mã-rétsĭ) shi amãretsuri (a-mã-ré-tsurĭ) – (unã cu amãrãciuni1)

§ amãrami1/amãrame (a-mã-rá-mi) sf fãrã pl – (unã cu amãrãciuni1)
ex: multã amãrami aduchescu

§ amãrari3/amãrare (a-mã-rá-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – (unã cu amãrãciuni1)

ex: tuti bileili sh-amãrãrli (amãrãciunjli), tuti pristi caplu-a lui

§ amãrãciuni2/amãrãciune (a-mã-rã-cĭú-ni) sf amãrãciunj (a-mã-rã-cĭúnjĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã amar; gustu amar
{ro: amărăciune}
{fr: amertume}
{en: bitterness}
ex: simtu amãrãciunea (gustu amar) n gurã, cã aeri hivrii

§ amã-reatsã2 (a-mã-reá-tsã) sf amãrets (a-mã-rétsĭ) shi amãretsuri (a-mã-ré-tsurĭ) – (unã cu amãrãciuni2)

§ amãrami2/amãrame (a-mã-rá-mi) sf fãrã pl – (unã cu amãrãciuni2)

§ amãra-ri4/amãrare (a-mã-rá-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – (unã cu amã-rãciuni2)

§ amãrãscu1 (a-mã-rắs-cu) (mi) vb IV amãrãi (a-mã-rắĭ), amãram (a-mã-rámŭ), amãrãtã (a-mã-rắ-tã), amãrãri/amãrãre (a-mã-rắ-ri) – aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; am cripãri; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; mãrãnedz, mãrinedz, cãnjisescu, nvirinedz, nviredz, ncioamir, crep, nfushtedz, pãrãpunjisescu
{ro: mâhni, întrista}
{fr: affliger, attrister}
{en: sadden, grieve, distress}
ex: lji s-amãrã (ãlj si featsi) inima fãrmac; nji s-amãrã bana cu-aestu ficior tsi-avui; limba-amãrashti, limba ndultseashti; nj-ari amãrãtã dzãlili cu-atseali tsi-nj featsi

§ amãrãt1 (a-mã-rắtŭ) adg amãrãtã (a-mã-rắ-tã), amãrãts (a-mã-rắtsĭ), amãrãti/amãrãte (a-mã-rắ-ti) – tsi aducheashti unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); tsi-lj chicã greu; tsi-lj si lãi inima; lãit tu hicati; mãrãnat, mãrinat, cãnjisit, nvirinat, nvirat, nciumirat, cripat, nfushtat, pãrãpunjisit
{ro: mâhnit, întristat}
{fr: affligé, attristé, triste, désolé}
{en: saddened, sad, grieved, distressed}
ex: fug alãndurli amãrãti (mãrinati); eara amãrãtã, nfãrmãcatã, corba

§ amãrãri1/amãrãre (a-mã-rắ-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu amãrashti cariva; mãrinari, mãrãnari, cãnjisiri, nvirinari, nvirari, nciumirari, cripari, nfushtari, pãrãpunjisiri
{ro: acţiunea de a se mâhni; mâhnire, întristare}
{fr: action d’affliger, d’attrister}
{en: action of getting sad, of grieving, of getting distressed}

§ amãrãscu2 (a-mã-rắs-cu) (mi) vb IV amãrãi (a-mã-rắĭ), amãram (a-mã-rámŭ), amãrãtã (a-mã-rắ-tã), amãrãri/amãrãre (a-mã-rắ-ri) – fac un lucru s-hibã amar; amãredz
{ro: face gustul amar}
{fr: rendre amer}
{en: make taste bitter}
ex: nji s-amãrã gura di sulfat; arupsesh hearea shi s-amãrã pescul

§ amãrãt2 (a-mã-rắtŭ) adg amãrãtã (a-mã-rắ-tã), amãrãts (a-mã-rắtsĭ), amãrãti/amãrãte (a-mã-rắ-ti) – faptu s-hibã amar; amãrat
{ro: amărât}
{fr: rendu amer}
{en: made bitter}

§ amãrãri2/amãrãre (a-mã-rắ-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu amãrashti; fãtseari un lucru tra s-hibã amar; amãrari
{ro: acţiunea de a amărî; amărâre}
{fr: action de rendre amer}
{en: action of making bitter}

§ disamãrãscu (di-sa-mã-rắs-cu) (mi) vb IV disamãrãi (di-sa-mã-rắĭ), disamãram (di-sa-mã-rámŭ), disamãrãtã (di-sa-mã-rắ-tã), disamãrãri/disamãrãre (di-sa-mã-rắ-ri) – l-fac un lucru s-aibã unã nustimadã ma putsãn amarã
{ro: face mai puţin amar}
{fr: faire moins amer}
{en: make less bitter}
ex: nj-disamãrãi gura cu njari

§ disamãrãt (di-sa-mã-rắtŭ) adg disamãrãtã (di-sa-mã-rắ-tã), disamãrãts (di-sa-mã-rắtsĭ), disamãrãti/disamãrãte (di-sa-mã-rắ-ti) – tsi easti faptu s-hibã ma putsãn amar
{ro: făcut să fie mai puţin amar}
{fr: fait moins amer}
{en: made less bitter}

§ disamãrãri/disamãrãre (di-sa-mã-rắ-ri) sf disamãrãri (di-sa-mã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si disamãrashti un lucru
{ro: acţiunea de a face mai puţin amar}
{fr: action de faire moins amer}
{en: action of making less bitter}

§ amãredz1 (a-mã-rédzŭ) (mi) vb I amãrai (a-mã-ráĭ), amãram (a-mã-rámŭ), amãratã (a-mã-rá-tã), amãrari/amãrare (a-mã-rá-ri) – (unã cu amãrãscu1)

§ amãrat1 (a-mã-rátŭ) adg amãratã (a-mã-rá-tã), amãrats (a-mã-rátsĭ), amãrati/amãrate (a-mã-rá-ti) – (unã cu amãrãt1)

§ amãrari1/amãrare (a-mã-rá-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – (unã cu amãrãri1)

§ amãrãdz1 (a-mã-rắdzŭ) (mi) vb I(?) amãrai(?) (a-mã-ráĭ), amãram (a-mã-rámŭ), amãratã(?) (a-mã-rá-tã), amãrari/amãrare(?) (a-mã-rá-ri) – (unã cu amãrãscu1)

§ amãredz2 (a-mã-rédzŭ) (mi) vb I amãrai (a-mã-ráĭ), amãram (a-mã-rámŭ), amãratã (a-mã-rá-tã), amãrari/amãrare (a-mã-rá-ri) – (unã cu amãrãscu2)

§ amãrat2 (a-mã-rátŭ) adg amãratã (a-mã-rá-tã), amãrats (a-mã-rátsĭ), amãrati/amãrate (a-mã-rá-ti) – (unã cu amãrãt2)

§ amãrari2/amãrare (a-mã-rá-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – (unã cu amãrãri2)

§ amãrãdz2 (a-mã-rắdzŭ) (mi) vb I(?) amãrai(?) (a-mã-ráĭ), amãram (a-mã-rámŭ), amãratã(?) (a-mã-rá-tã), amãrari/amãrare(?) (a-mã-rá-ri) – (unã cu amãrãscu2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

tiniké

RO:tinichea, tablă; cutie de tablă, bidon de tablă
EN:
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015