DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aicã

aicã (áĭ-cã) sf fãrã pl – partea groasã (sh-cama grasã) tsi s-adunã pisuprã dupã tsi laptili shadi nihertu tri niheamã chiro (azã, easti scoasã ahoryea cu-unã machinã adratã maxus tr-aestu lucru); tearã
{ro: smântână}
{fr: crême}
{en: sour cream}
ex: mãcãm la picurarlu-a nostru aicã multã

§ alcã (ál-cã) sf fãrã pl – partea groasã (sh-ma grasã) tsi s-adunã pisupra-a laptilui dupã tsi easti hertu; alicã
{ro: smântână de lapte fiert}
{fr: crême de lait bouilli}
{en: cream from boiled milk}

§ alicã (á-li-cã) sf fãrã pl – (unã cu alcã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

alin

alin (a-línŭ) (mi) vb I alinai (a-li-náĭ) shi alnai (al-náĭ), alinam (a-li-námŭ) shi alnam (al-námŭ), alinatã (a-li-ná-tã) shi alnatã (al-ná-tã), alinari/alinare (a-li-ná-ri) shi alnari/alnare (al-ná-ri) – mi mut dit un loc (tsi easti ma nghios) tu-un altu tsi easti ma nsus; mi duc cãtã nsus (pri-un munti) pri padi (pi gumar, cu machina, etc.); mi-ashternu (l-curdusescu un altu) pri-un loc tsi easti ma nsus (pri-un cal cu ncãlicarea, pi-un pom cu angãrlimarea, pri citia-a casãljei cu cicioarli pri scarã, un njic deanumirea cu mãnjli; etc.); analtsu, mut, scol, mãrescu, crescu, etc. (fig: lu-alin = lj-fac gãireti, l-cãidisescu, l-mãyipsescu, lu-alavdu, etc. tra si s-aducheascã sufliteashti ma ghini)
{ro: urca, (se) sui, ridica}
{fr: monter, gravir, s’élever, hausser}
{en: climb (up), mount, ascend, raise, rise (up), lift}
ex: alinã (anifurã, dusi nsus pri) muntsãlj; pãnã s-lu-alinã; alinai (mi dush nsus pi) nã dzeanã analtã; s-n-alinãm (s-imnãm nsus) pi-unã scarã di mirmirã; alinats-vã pri cãrciliu; alinãndalui-si cãtrã bunlu Dumnidzã; dipusirã muntsãlj shi s-al(i)narã (criscurã nsus) cupriili; laptili s-al(i)nã (sã scunchi, lji s-anãltsã tinjia); s-alinarã (s-mãrirã, criscurã) dãrli; va li alinã (fig: cãidiseascã) cu zboarãli; ahãt cãndu lu-alinã (fig: lu-alãvdã)

§ alinat (a-li-nátŭ) adg alinatã (a-li-ná-tã), alinats (a-li-nátsĭ), alinati/alinate (a-li-ná-ti) – tsi s-ari mutatã dit un loc (tsi easti ma nghios) tu-un altu tsi easti ma nsus; anãltsat, mutat, sculat, etc.
{ro: urcat, suit, ridicat}
{fr: monté, gravi, élevé, haussé}
{en: climbed (up), mounted, ascended, raised, risen (up), lifted}
ex: turmi alinati (dusi nsus) tu munti

§ alnat (al-nátŭ) adg alnatã (al-ná-tã), alnats (al-nátsĭ), alnati/alnate (al-ná-ti) – (unã cu alinat)

§ alinari/alinare (a-li-ná-ri) sf alinãri (a-li-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-alinã; anãltsari, mutari, sculari, etc.
{ro: acţiunea de a urca, de a (se) sui, de a ridica; urcare, suire, ridicare}
{fr: action de monter, de gravir, de s’élever, de hausser}
{en: action of climbing (up), of mounting, of ascending, of raising, of rising (up), of lifting}
ex: alinarea-a armãnjlor tu muntsã; alinarea pi ponj easti greauã trã oaminjlji mãturi; alinarea pi muntsã easti ljishoarã trã oaminjlji nvitsats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arad

arad (a-rádŭ) (mi) vb III shi II arash (a-ráshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arasã (a-rá-sã), aradiri/aradire (a-rá-di-ri) shi arãdea-ri/arãdeare (a-rã-deá-ri) – talj cu xurafea (cu machina di-aradiri) perlu (di pi fatsã, trup i cap); cur (cu cãtsutlu) asprilj a unui pescu; cur perlji di pi unã cheali di pravdã; scot un petur suptsãri di pi fatsa-a unui lucru (cu cãstura, arenda, mãna, spilarea, etc.); ashtergu (scot) gramatili ngrãpsiti pri unã acoalã i lemnu; sursescu, xursescu, bãrbirisescu, bãrbirsescu; (fig: arad = ahulescu, pusputescu di-aproapea)
{ro: rade, bărbieri; răzui}
{fr: raser; gratter, râper}
{en: shave; rasp, grate, scrape}
ex: va nj-aradã (surseascã) barba; unã tsi lu-arãdea (ãl xursea); pri la per lishor lu-aradi (fig: lu-ahuleashti); arash (curai) scãndurli di laspi; ts-arãshesh (tsã sursish, tãljash) barba

§ aras (a-rásŭ) adg arasã (a-rá-sã), arash (a-ráshĭ), arasi/arase (a-rá-si) – tsi-lj s-ari tãljatã perlu di pi fatsã (trup i cap, cu xurafea i machina di-arãdeari); sursit, xursit, bãrbirisit, bãrbirsit
{ro: ras, bărbierit}
{fr: rasé, gratté}
{en: shaved}

§ aradiri/aradire (a-rá-di-ri) sf aradiri (a-rá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aradi tsiva; arãdeari, xursiri, sursiri, bãrbirisiri, bãrbirsiri
{ro: acţiunea de a rade, de a bărbieri; radere, bărbierire}
{fr: action de raser, de gratter, de toucher}
{en: action of shaving, of touching}

§ arãdeari4/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu aradiri)

§ arãsãturã (a-rã-sã-tú-rã) sf arãsãturi (a-rã-sã-túrĭ) – atsea tsi-ari faptã un om tsi s-ari arasã; urma alãsatã (pri fatsã, lemnu, acoalã, etc.) dupã aradirea-a unui lucru; cumãtsli tsi-armãn (armãsãturli) di la aradirea-a unui lucru
{ro: răzătură}
{fr: râpure}
{en: raspings, gratings}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arãzboi

arãzboi (a-rãz-bóĭŭ) sn arãzboai/arãzboae (a-rãz-bŭá-i) – machinã (hãlati) dit casa-a armãnjlor cu cari muljerli tsas lãna tra s-facã pãndza (shiaclu, adhimtul, etc.); vãlmentu
{ro: război de ţesut}
{fr: métier à tisser}
{en: loom}
ex: lucra tu arãzboi (vãlmentu) di cum cripa dzua; bãgai un arãzboi di pãndzã; lj-acatsã mãna la arãzboi; unã eapã durdurã, cari da di mi-ascuturã tutã-amarea treamburã (angucitoari: arãzboilu); nu s-avd nits cãntits tu-arãzboai (vãlmenti); cashlu si stricoarã pri-arãzboi (vãlmentu) di furtutiri; dã-nj lãna s-u tsas tu-arãzboi dauã vilendzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cearcu1

cearcu1 (cĭár-cu) sn cearcuri (cĭár-curĭ) –
1: cumata njicã tsi u-ari unã tufechi cari, cãndu easti minatã (traptã) cu dzeaditlu s-discarcã (s-aminã) tufechea;
2: cumatã cari leagã ca unã soi di ncljiturã (nod), pãrtsã dit unã machinã
{ro: trăgaci; articulaţie, parte dintr-o maşină}
{fr: gâchette; articulation, partie d’une machine}
{en: trigger; joint, part of a machine}
ex: bagã mãna pri cearcu s-tragã; sculã cearcul di la tufechi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curdisescu

curdisescu (cur-di-sés-cu) (mi) vb IV curdisii (cur-di-síĭ), cur-diseam (cur-di-seámŭ), curdisitã (cur-di-sí-tã), curdisiri/curdisire (cur-di-sí-ri) – mi bag si stau (mi ashternu) iuva (la unã measã, tu-unã hoarã, tu-un crat, etc.); bag un lucru si sta tu-un loc; astãsescu tu-un loc (scol, analtsu) un lucru (unã machinã, casã, etc.); glindisescu (fac chefi) la vãrã gimbusi; lu ndreg un lucru tra si s-uidiseascã ghini; imnu sh-mi cãmãrusescu; tornu (ndreg) orniclu (uruloyea, sãhatea) tra s-aspunã ghini (ndreptu) tsi oarã easti; li ndreg (li tindu, li ncurdedz) cordzãli di la unã avyiulii (chimanei, chitarã, mandulinã, buzuchi, etc.) tra s-asunã cum lipseashti cãndu suntu bãtuti; crutsescu, curdusescu, ncurdusescu, astãsescu, stãsescu, stisescu, stãlãescu, analtsu, scol, uidisescu, cãmãrusescu, fudulescu, mi-ashternu
{ro: (se) aşeza, (se) instala, aranja, pune, construi; (se) distra; întoarce (ceasul), acorda (vioara, pianul)}
{fr: (s’)asseoir, (s’)installer, arranger, élever, faire bâtir, poser; se divertir; monter (montre, pendule), accorder (violon); se pavaner}
{en: seat, install, arrange, erect, construct, put; amuse oneself; wind (watch, clock), tune (violin, piano); strut}
ex: ca ghini vã curdisits (vã ashtirnut, stats) la beari; mi curdisii ghini la measã; lj-avea curdisitã nã chefi!; nã curdisim (fãtsem chefi, nã ashtirnem) ca la numtã; curdisea-nj oara; scãndilii ma s-curdiseshti (s-badz, astãseshti)

§ curdisit (cur-di-sítŭ) adg curdi-sitã (cur-di-sí-tã), curdisits (cur-di-sítsĭ), curdisiti/curdisite (cur-di-sí-ti) – tsi s-ari ashtirnutã (astãsitã, stãlãitã crutsitã, etc.); curdusit, ncurdusit, crutsit, astãsit, stãsit, stisit, stãlãit, uidisit, cãmãrusit, fudulit, ashtirnut
{ro: aşezat, instalat, aranjat; distrat; întors (ceasul), acordat (vioara, pianul)}
{fr: assis, installé, arrangé, élevé, bâti, posé; diverti; monté (montre, pendule), accordé (violon)}
{en: seated, installed, arranged; amused oneself; wound (watch, clock), tuned (violin, piano)}
ex: shidea curdisit tu cohi, ca un afendu

§ curdisiri/curdisire (cur-di-sí-ri) sf curdisiri (cur-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) s-curdiseashti; curdusiri, ncurdusiri, crutsiri, astãsiri, stãsiri, stisiri, stãlãiri, uidisiri, cãmãrusiri, fuduliri, ashtirneari
{ro: acţiunea de a aşeza, de a instala, de a aranja; de a distra; de a întoarce (ceasul), de a acorda (vioara, pianul)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

derã

derã (dé-rã) sf pl(?) – loc dishcljis alãsat tu-unã stizmã di casã (unã machinã, etc.), tsi nu easti firidã shi sh-u-adutsi cu poarta (prit cari poati s-treacã lishor tsiva i cariva); ushi, poartã
{ro: uşă}
{fr: porte}
{en: door}
ex: s-tsã ncljidã dera (poarta, usha)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

firidã

firidã (fi-rí-dã) sf firidz (fi-rídzĭ) –
1: loc alãsat dishcljis tu unã stizmã di casã i unã machinã (tra s-poatã s-treacã vimtul shi lunjina); hãlatea adratã dit un cadru di lemnu (i metal) tsi s-bagã tu-aestu loc dishcljis shi yilia tsi s-bagã tu aestã hãlati; firizã, fridã, geami, geam, fireastã, fireastrã, fereastã, pãlãtiri, pãltiri, pãrãtiri, pãrtiri, pingeri;
2: dulapi njicã adratã tu-unã stizmã di casã; dulapi, hivadã
{ro: fereastră, geam; dulăpior din perete}
{fr: fenêtre, vitre; petit armoire amenagée dans le mur d’une chambre}
{en: window, window-pane; small cupboard made in the wall of a room}
ex: inshi tu unã firidã (geami, pãltiri); si stricurã prit firidã (fireastã) la-amirãlu tu pãlati; mutrea pit firidã (geami) nafoarã; bagã-li tu firidã (dulapi) filigenjli; lu-ascumsi tu-unã firidã (dulapi njicã); njic easti shi lu scoasi dit firidã

§ firizã (fi-rí-zã) sf firizi (fi-rízĭ) – (unã cu firidã)

§ fridã (frí-dã) sf fridz (frídzĭ) – (unã cu firidã)
ex: lu-ascumsi tu-unã fridã (pãltiri)

§ fireastã (fi-reás-tã) sf fireasti/fireaste (fi-reás-ti) – loc alãsat dishcljis tu unã stizmã di casã i unã machinã; hãlatea adratã dit un cadru di lemnu (i metal) tsi s-bagã tu-aestu loc dishcljis shi yilia tsi s-bagã tu aestã hãlati; fireastrã, fereastã, firidã, firizã, fridã, geami, geam, pãlãtiri, pãltiri, pãrãtiri, pãrtiri, pingeri;
(expr: bats fireasta (firida) s-aducheascã usha = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tsi arucã stepsul pi-atsel tsi nu-ari cãbati, ta s-lu facã s-aducheascã atsel cari dealihea stipseashti)
{ro: fereastră, geam}
{fr: vitre, fenêtre}
{en: window-pane, window}

§ fireastrã (fi-reás-trã) sf fireastri/fireastre (fi-reás-tri) – (unã cu fireastã)
ex: mushata shidea la fireastrã (firidã)

§ fereastã (fe-reás-tã) sf fereasti/fereaste (fe-reás-ti) – (unã cu fireastã)
ex: nã fereastã (firidã) s-nj-alãsats

§ firidedz (fi-ri-dédzŭ) vb I firidai (fi-ri-dáĭ), firidam (fi-ri-dámŭ), firidatã (fi-ri-dá-tã), firida-ri/firidare (fi-ri-dá-ri) – fac tu stizmã unã i ma multi firidz; adavgu firidz la unã stizmã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãlumi/gãlume

gãlumi/gãlume (gã-lú-mi) sf gãlunj (gã-lúnjĭ) – cali di sum loc (acupiritã nsus shi nghios, nastãnga sh-nandreapta), faptã (di oaminj i di fisi) tra s-poatã s-treacã dunjaea pri sum muntsã i sum apã (pri padi i ncãlar, cu trenlu i cu machina, etc.); cãnali tsi treatsi sum loc; unã soi di odã (spiljauã) fisico, i adratã di om, tsi s-aflã sum loc; lãgãmi, lãgumi, lugumi, gãlãmi, glãmi, vii; spilã, spilei, spiljauã, spilj
{ro: canal subteran, tunel, cavernă}
{fr: canal souterrain, grotte, caverne}
{en: tunnel, cave, cavern}
ex: tu pishtireauã eara nã gãlumi ahãndoasã

§ gãlãmi/gãlãme (gã-lắ-mi) sf gãlãnj (gã-lắnjĭ) – (unã cu gãlumi)
ex: la noi suntu multi gãlãnj iu tu zãmani oaminjlji s-ascundea di fricã

§ glãmi/glãme (glắ-mi) sf glãnj (glắnjĭ) – (unã cu gãlumi)

§ lugumi/lugume (lu-ghú-mi) sf lugunj (lu-ghúnjĭ) – (unã cu gãlumi)
ex: unã njicã lugumi

§ lãgami/lãgame (lã-gá-mi) sf lãgãnj (lã-gắnjĭ) – (unã cu gãlumi)
ex: s-ascumsirã di fricã pit lãgãnj; s-aflã nã lãgami di pisti nã njilji di cots lungã; shumuronjlji fac lãgãnj pit agri

§ lãgã-mi/lãgãme (lã-gắ-mi) sf lãgãnj (lã-gắnjĭ) – (unã cu gãlumi)
ex: lj-featsi aclo unã njicã lãgãmi

§ lãgumi/lãgume (lã-ghú-mi) sf lãgunj (lã-ghúnjĭ) – (unã cu gãlumi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

geami/geame

geami/geame (gĭá-mi) sf genj (gĭénjĭ) –
1: lucru prit cari s-veadi sh-cu cari s-adarã putiri (matuyeali, shishi, etc.); geam, ageami, yilii, chelchi, chelcu, chelchi, chelci;
2: loc alãsat dishcljis (tra s-poatã s-treacã vimtul shi lunjina) tu unã stizmã di casã i unã machinã; hãlatea adratã dit un cadru di lemnu (i metal) tsi s-bagã tu-aestu loc dishcljis shi yilia tsi s-bagã tu aestã hãlati; geam, firidã, firizã, fridã, fireastã, fireastrã, fereastã, pãlãtiri, pãltiri, pãrãtiri, pãrtiri, pingeri
{ro: sticlă; fereastră, geam}
{fr: verre; vitre, fenêtre}
{en: glass; window-pane, window}
ex: adrã nã pãlati di geami (yilii, chelchi); dishcljidi geamea (firida)

§ agea-mi2/ageame (a-gĭá-mi) sf agenj (a-gĭénjĭ) – (unã cu geami)

§ geam (gĭámŭ) sn geamuri (gĭá-murĭ) shi geami/geame (gĭá-mi) – (unã cu geami)
ex: lai geami (firidz) di la odã; mutreashti prit geam (yilii, firidã); avea un oclju di geam (di yilii); cãlivushcã, fãrã ushi, fãrã geamuri

§ geamgi (gĭam-gí) sm geamgii (gĭam-gíĭ) – atsel tsi-adarã i vindi geamuri; atsel tsi bagã geanj tu firidz; geamgiu
{ro: geamgiu}
{fr: vitrier}
{en: glass maker (merchant)}

§ geamgiu (gĭam-gíŭ) sm geamgii (gĭam-gíĭ) – (unã cu geamgi)

§ geamgilãchi/geamgilãche (gĭam-gi-lắ-chi) sf geamgilãchi (gĭam-gi-lắchĭ) – tehnea geamgilui
{ro: meseria de geamgiu}
{fr: métier du vitrier}
{en: craft or business of glass making}
ex: tsi amintã cu geamgilãchea pit hori?

§ geamlãchi/geamlãche (gĭam-lắ-chi) sf geamlãchi (gĭam-lắchĭ) – stizmã (dispãrtsiturã, ushi) faptã di geami
{ro: geamlâc}
{fr: vitrage}
{en: glass partition or door}
ex: sala cu geamlãchi; tu geamlãchi fatsi caldu tora veara

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã