|
|
ma2
ma2 (ma) adv –
1: zbor tsi aspuni cã un lucru ari tsiva (icã easti) cama nsus dicãt un altu lucru; mata, cama multu, cama, ninga, mai;
2: dipriunã, fãrã astãmãtsiri, nipãpsit, nicurmat, neacum-tinatã, etc.
{ro: mai (mult)}
{fr: plus, encore, sans cesse}
{en: more, continuously}
ex: cari easti ma (cama) mari di voi?; eu hiu ma (cama) mari di tini; tini hii ma (cama) analtu; tini-nj fush ma (cama multu) di mumã sh-ma (cama multu) di sorã; ma vrei (vrei ninga)?; di diparti ma (dipriunã) mutrescu; frãndzãli ma-ts cad (dipriunã-ts cad; icã macã-ts cad); tut ma fug (fug dipriunã) sh-mutresc nãpoi; nu ma pot (nu mata pot; nu pot cama multu); ma bun di mini cãndu lã dau, nu s-aflã iuva
§ mai3 (máĭ) adv [zbor tsi s-avdi mash Sãmãrinã] – (unã cu ma2)
anamã2
anamã2 (a-ná-mã) sf fãrã pl – yin tsi-l dutsi omlu la bisearicã trã numa-a lui
{ro: vin dus la biserică de ziua onomastică}
{fr: le vin qu’on apporte à l’église le jour de sa fête}
{en: wine brought to the church on one’s name day}
armã2
armã2 (ár-mã) sf armi/arme (ár-mi) shi armati/armate (ár-ma-ti) – lucru (nel, biligicã, minghiush, lãludã, stranj, etc.) tsi easti purtat (bãgat) tra s-mushutsascã pri cariva (tsiva); stoli, stolidã, stulidã, stulii, stolizmã, stoluzmã, cãrtonã
{ro: podoabă, ornament}
{fr: parure, ornement}
{en: ornament}
ex: arma (stulia) a grambolui; nu-lj jilescu arma (stranjili stulsiti) a lui; armã (stranj mushat) di gambro; armã (stulii, stranj) shcodrãneascã; doamnã cu armã dumneascã (stranji shi giuvaricadz di muljari avutã); cari u vidzush, tsi armã poartã?
§ armatã (ar-má-tã) sf armati/armate (ar-má-ti) shi armãts (ar-mắtsĭ) [bãgats oarã iu cadi actsentul!] –
1: custumi di sãrbatoari (di dzãli pisimi), faptu sh-purtat multi ori di grambo i nveastã nauã;
2: pai, pricã, pirtsii, zestrã, doarã
{ro: costum de sărbătoare; zestre}
{fr: beau costume choisi pour le fiancé ou la fiancée; dot}
{en: beautiful suit selected specifically for someone engaged to be married (fiancé or fiancée); dowry}
ex: nã armatã (custumi stulsitã) cu tserlu mplin di steali; armasi cu armata (stranjili) di lãludz; lo mash aluna cu armata (custumea) di dzãnã; nu-lj jilesc armata-a lui; armata-a lui di Bituli, chiusteca-a lui di Ianina; armata s-nu u-armãtusits voi; tsi armatã nãsã sh-poartã?; di shi nvescu armatili (stranjili stulsiti); s-facã trei armati (custumi) di stranji; tuti cu nalili armati; armãtsli a tali io nu voi s-li cãntu; mutrea la stranji, ca om tsi nu sh-avea vidzutã altãoarã ahtari armatã
§ armãtusescu2 (ar-mã-tu-sés-cu) (mi) vb IV armãtusii (ar-mã-tu-síĭ), armãtuseam (ar-mã-tu-seámŭ), armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusiri/armãtusire (ar-mã-tu-sí-ri) – mi ndreg cu lucri (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma tinjisit, ma livendu, ma pripsit, etc.); ndreg, stulsescu, susuescu
{ro: (se) împodobi, (se) îmbrăca frumos}
{fr: (se) parer, bien s’habiller, (s’)équiper}
{en: adorn, dress well, embellish}
ex: tuti nveastili s-armãtusescu (si stulsescu); shi eu s-mi-adar, s-mi-armãtusescu; io-nj cãdzui trã moarti shi ea s-armãtuseashti (sã ndreadzi s-aspunã mushatã)
§ armãtusit2 (ar-mã-tu-sítŭ) adg armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusits (ar-mã-tu-sítsĭ), armãtusi-ti/armãtusite (ar-mã-tu-sí-ti) – tsi easti nviscut cu stranji mushati; ndreptu cu stulii tra s-aspunã mushat; alãxit mushat; ndreptu, stulsit, susuit
armãtusescu2
armãtusescu2 (ar-mã-tu-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu armã2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: armã2armãtusiri2/armãtusire
armãtusiri2/armãtusire (ar-mã-tu-sí-ri) sf – vedz tu armã2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: armã2armãtusit2
armãtusit2 (ar-mã-tu-sítŭ) adg – vedz tu armã2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: armã2cãtrãmã2
cãtrãmã2 (cã-trã-mắ) sm cãtrãmadz (cã-trã-mádzĭ) – cumatã di mital (lemnu, os, etc.) cu cari sã ncljidi unã culani (curauã, etc.); culari, gube
{ro: cataramă}
{fr: boucle (en métal)}
{en: buckle}
ex: strãndzi ghini cãtrãmãlu
§ ncãtrãmedz2 (ncã-trã-médzŭ) vb I ncãtrãmai (ncã-trã-máĭ), ncãtrãmam (ncã-trã-mámŭ), ncãtrãmatã (ncã-trã-má-tã), ncãtrãmari/ncãtrãmare (ncã-trã-má-ri) – acats unã culani cu cãtrãmãlu
{ro: pune o cataramă}
{fr: mettre une boucle (en métal)}
{en: buckle}
§ ncãtrãmat2 (ncã-trã-mátŭ) adg ncãtrãmatã (ncã-trã-má-tã), ncãtrãmats (ncã-trã-mátsĭ), ncãtrãma-ti/ncãtrãmate (ncã-trã-má-ti) – tsi easti acãtsat cu un cãtrãmã
{ro: cu catarama pusă}
{fr: avec la boucle (en métal) mise}
{en: buckled}
§ ncãtrãmari2/ncãtrãmare (ncã-trã-má-ri) sf ncãtrãmãri (ncã-trã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acatsã un lucru cu cãtrãmãlu
{ro: acţiunea de a pune o cataramă}
{fr: action de mettre une boucle (en métal)}
{en: action of buckling}
cãtrãmãu
cãtrãmãu (cã-trã-mắŭ) sm cãtrãmadz (cã-trã-mádzĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz cãtrãmã1 shi cãtrãmã2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãciumã2
ciumã2 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – mnatã di lãnã; partea tsi-armãni chirutã la lucrarea-a lãnãljei
{ro: moţ de lână, deşeu de lână}
{fr: flocon de laine; déchets de laine}
{en: tuft, flock of wool, waste of wool}
ex: cu unã ciumã (mnatã) di lãnã acumpãrãm un ucã di auã; lãnã lucredz? ciumi va s-ai; ti umplush la stranji di ciumi (armãsãturi di lãnã)