DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahci

ahci (ah-cí) sm, sf ahcioanji/ahcioanje (ah-cĭŭá-nji), ahceadz (ah-cĭádzĭ), ahcioanji/ahcioanje (ah-cĭŭá-nji) – bãrbat i muljari tsi fatsi mãcari (ghelã, mãyirii); bãcãtar, mayir, mãyirgi, ghelãgi
{ro: bucătar}
{fr: cuisinier}
{en: cook}
ex: mãcãm ghini la ahcilu (mayirlu) dit chioshi; ahcioanja fatsi gheli gustoasi

§ ahcilã-chi/ahcilãche (ah-ci-lắ-chi) sf ahcilãchi (ah-ci-lắchĭ) – mãstu-rilja-a fãtseariljei di ghelã prit ãngãldzãrea la foc (cutseari, fridzeari, hirbeari, etc.) a luguriilor tsi s-mãcã; tehnea-a ahcilui
{ro: arta bucătăriei}
{fr: art culinaire}
{en: cookery}
ex: bãneadzã cu ahcilãchea (tehnea di ahci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãcãtar1

bãcãtar1 (bã-cã-tárŭ) sm bãcãtari (bã-cã-tárĭ) – bãrbat tsi fatsi mãcãri; ahci, mayir, mãyirgi, ghelãgi
{ro: bucătar}
{fr: cuisinier}
{en: cook}

§ bãcãtãrii/bãcãtãrie (bã-cã-tã-rí-i) sf bãcãtãrii (bã-cã-tã-ríi) –
1: udãlu iu s-fatsi mãcarea (ghela); mayiryio, mayiuryio, mutvachi;
2: tehnea di fãtseari a ghelãljei; ahcilãchi, mãyiripsiri
{ro: bucătărie}
{fr: cuisine, art culinaire}
{en: kitchen; culinary art}

§ bãcãtãrescu1 (bã-cã-tã-rés-cu) adg bãcãtãreascã (bã-cã-tã-reás-cã), bãcãtãreshtsã (bã-cã-tã-résh-tsã), bãcãtãreshti (bã-cã-tã-résh-ti) – tsi ari s-facã cu tehnea di mayir i bãcãtãrii
{ro: bucătăresc}
{fr: culinaire}
{en: culinary}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghelã

ghelã (ghĭé-lã) sf gheli/ghele (ghĭé-li) – lugurii ndreapti trã mãcari (prit cutseari, hirbeari, fridzeari, etc.); mãcari, mãyirii, miyirii;
(expr: ghelã din cur = ou di gãljinã, di pulj)
{ro: mâncare gătită}
{fr: mets, plat}
{en: prepared food, course, meal}
ex: tsi ghelã (mãcari) avem ti prãndzu?; nu featsi gheli multi; aestã ghelã nu s-mãcã; avea bãgatã fãrmac sh-tu gheli; ma bunã pãni goalã cu-arãdeari, dicãt gheli multi cu ncãceari; nj-yinji njurizma a ghelãljei (di mãcari); avem doauã gheli; s-ti fats ca zurlu shi s-li vershi tuti ghelili; virsã tuti ghelili shi asparsi tuti cãtsãnili

§ ghelãgiu (ghĭe-lã-gíŭ) sm ghelãgii (ghĭe-lã-gíĭ) – bãrbatlu tsi ndreadzi mãcarea (ghela); mayir, mayirgi, mãyirgi
{ro: bucătar}
{fr: cuisinier}
{en: cook}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mayir

mayir (má-yirŭ) sm, sf mayirã (má-yi-rã), mayiri (má-yirĭ), mayiri/mayire (má-yi-ri) – bãrbat (muljari) a curi tehni easti tra s-facã mãcãri (gheli); bãrbat (muljari) tsi fatsi mãcãri; maghir, mayirgi, mãyirgi, ahci, bãcãtar, ghelãgiu
{ro: bucătar}
{fr: cuisinier}
{en: cook}
ex: mayirlu ndreapsi measa; ti ntreb, mayire, cãndu bãgash sari sh-piper?; lu-aflã pri mayir iu hirbea fãsulji

§ maghir (má-ghirŭ) sm, sf maghirã (má-ghi-rã), maghiri (má-ghirĭ), maghiri/maghire (má-ghi-ri) – (unã cu mayir)
ex: shi maghirlu atsel va nã nveatsã tsi shi cum s-fãtsem?

§ mayirgi (ma-yir-gí) sm, sf mayirgioanji/mayirgioanje (ma-yir-gĭŭá-nji), mayirgeadz (ma-yir-gĭádzĭ), mayirgioanji/mayirgioanje (ma-yir-gĭŭá-nji) – (unã cu mayir)
ex: acljimã pi mayirgioanji

§ mãyirgi (mã-yir-gí) sm mãyirgeadz (mã-yir-gĭádzĭ) – (unã cu mayir)

§ mayiryio (ma-yir-yĭó) sm mayirgeadz (ma-yir-gĭádzĭ) – udãlu iu s-fatsi mãcarea (ghela); mayiuryio, mutvachi
{ro: bucătărie}
{fr: cuisine}
{en: kitchen}
ex: tu mayiryio si s-ducã

§ mayiuryio (ma-yĭur-yĭó) sm mayiurgeadz (ma-yĭur-gĭádzĭ) – (unã cu mayiryio, mash cã, multi ori easti ca unã soi di cãlivã, sculatã ahoryea di casã)

§ mãyirii/mãyirie (mã-yi-rí-i) sf mãyirii (mã-yi-ríĭ) – miyirii, mãcari, ghelã
{ro: mâncare gătită}
{fr: mets, plat}
{en: prepared food, course, meal}

§ mãghirii/mãghirie (mã-ghi-rí-i) sf mãghirii (mã-ghi-ríĭ) – (unã cu mãyirii)
ex: mãghiria armãneascã easti cãftatã

§ miyirii/miyirie (mi-yi-rí-i) sf miyirii (mi-yi-ríĭ) – (unã cu mãyirii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn