DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

diurii/diurie

diurii/diurie (dhi-u-rí-i) sf diurii (dhi-u-ríĭ) – chirolu astãsit trã bitisirea-a unui lucru (trã plãtirea-a unei borgi, trã scularea-a unei casã, etc.); vade, vadei, vadimii, murmin, muvleti, protesmii, trat
{ro: termen}
{fr: terme assigné, échéance, délai}
{en: terme, maturity of bill}
ex: cãndu lj-easti diurii? (tsi dzuã lj-easti s-pãlteascã?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãtricã

mãtricã (mã-trí-cã) sf mãtritsi/mãtritse (mã-trí-tsi) –
1: oai i caprã tsi fitã di putsãn chiro shi da lapti; mãtritsã, muldzarã, muldzarcã;
2: muljari (oai, caprã) tsi hrãneashti (alãpteadzã, tsãtsueashti) njic faptu di-unã altã muljari (oai, caprã); mãturitsã, paramumã, paramanã, alãptãtoari, aplicãtoari
{ro: mănzară, doică, oaie care dă să sugă lapte la un miel fătat de altă oaie}
{fr: brebis laitière; nourrice (femme ou brebis)}
{en: milch (milk giving) sheep; wet-nurse}
ex: tu njilj di oi el ts-spunea di cari mãtricã-i njelu; l-vãtãmarã la mãtritsi (cupia di oi tsi da lapti); aclo el pashti oi mãtritsi; muljerli mãtritsi tsãtsuescu nats xenj

§ mãtritsã (mã-trí-tsã) sf mãtritsã (mã-trí-tsã) – (unã cu mãtricã)

§ mãturitsã (mã-tu-rí-tsã) sf mãturitsi/mãturitse (mã-tu-rí-tsi) shi mãturits (mã-tu-rítsĭ) – (unã cu mãtricã)
ex: nu scoati nica mãturitsili la virdeatsã; nu ari multi mãturits (mãtritsi)

§ mitricã (mi-trí-cã) sf mitritsi/mitritse (mi-trí-tsi) – (unã cu mãtricã)
ex: vidzui ãn hoarã nã muljari mitricã

§ mãtricami/mãtricame (mã-tri-cá-mi) sf mãtricãnj (mã-tri-cắnjĭ) – multimi di oi tsi da lapti shi suntu trã muldzeari
{ro: turmă de oi mulgătoare}
{fr: troupeau de brebis laitières}
{en: herd of milch sheep}
ex: dicara fitarã oili, featsim mãtricãnjli; mãtricãnj (multimi di mãtritsi) sh-curnuti njali vearsã lãpturi la cãsheri

§ mãtricar (mã-tri-cárŭ) sm mãtricari (mã-tri-cárĭ) – picurar di mãtritsi; mitricar
{ro: păstor de oi mulgătoare}
{fr: pâtre de brebis laitières}
{en: shepherd of milch sheep}
ex: mãtricarlji pascu mãtritsili

§ mitricar (mi-tri-cárŭ) sm mitricari (mi-tri-cárĭ) – (unã cu mãtricar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

matur

matur (má-turŭ) adg maturã (má-tu-rã), maturi (má-turĭ), maturi/mature (má-tu-ri) – tsi ari criscutã sh-agiumtã mari ahãt cãt lipseashti; (om) tsi ari agiumtã tu unã ilichii cãndu truplu astãmãtseashti di crishteari sh-minduirea lj-easti di om mari; (om) cari easti coptu la minti sh-mindueashti salami shi ahãndos; (yimishi, fructu, poamã) tsi s-ari coaptã pi pom (i cãtivãrãoarã, dupã tsi easti adunatã nicoaptã ghini di pi pom sh-ari shidzutã ma multu chiro adunatã tu-un loc tra si s-coacã); mãtur, apidyiu
{ro: matur, copt}
{fr: mûr}
{en: mature, ripe}
ex: lj-si featsi dorlu matur (salami, ahãndos)

§ mãtur1 (mã-túrŭ) adg mãturã (mã-tú-rã), mãturi (mã-túrĭ), mãturi/mãture (mã-tú-ri) – (unã cu matur)
ex: om mãtur (tricut tu ilichii) easti tora; ca agrominili mãturi (coapti); gortsãli aesti suntu mãturi (coapti ghini)

§ mãturescu (mã-tu-rés-cu) (mi) vb IV mãturii (mã-tu-ríĭ), mãtuream (mã-tu-reámŭ), mãturitã (mã-tu-rí-tã), mãturiri/mãturire (mã-tu-rí-ri) – crescu sh-mi fac matur; (yimishi, fructu, poamã) s-coatsi pri pom i dupã tsi ari shidzutã ma multu chiro adunatã nicoaptã ghini; (yimishi, fructu, poamã) s-coatsi multu, s-para-coatsi
{ro: maturiza, coace prea mult}
{fr: devenir (trop) mature}
{en: (over-)mature}
ex: s-mãturi (criscu, s-featsi mari, mãturã) sh-nãsã; s-mãturirã (s-coapsirã) tuti gortsãli; cara s-tsãnem soarbili tu palji s-mãturescu

§ mãturit (mã-tu-rítŭ) adg mãturitã (mã-tu-rí-tã), mãturits (mã-tu-rítsĭ), mãturiti/mãturite (mã-tu-rí-ti) – tsi ari criscutã shi s-ari faptã maturã; (yimisha) tsi s-ari coaptã, para-coaptã
{ro: maturizat, copt prea mult}
{fr: devenu (trop) mature}
{en: (over-)matured}

§ mãturiri/mãturire (mã-tu-rí-ri) sf mãturiri (mã-tu-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãtureashti unã hiintsã i un lucru
{ro: acţiunea de a (se) maturiza, de a (se) coace prea mult; maturizare}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

murmin

murmin (mur-mínŭ) sn murminji/murminje (mur-mí-nji) – chirolu astãsit (dzua, oara) trã bitisirea-a unui lucru (trã plãtirea-a unei borgi, etc.); vade, vadei, vadimii, muvleti, diurii, protesmii, trat
{ro: soroc, termen}
{fr: terme, échéance}
{en: terme, maturity of bill}
ex: agiumsi anlu di uryii, sh-ma uryisit murminlu (oara tsi lipsea s-bitisim lucrul)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

muvleti/muvlete

muvleti/muvlete (mu-vlé-ti) sf muvlets (mu-vlétsĭ) – chirolu astãsit trã bitisirea-a unui lucru (trã plãtirea-a unei borgi, trã scularea-a unei casã, etc.); vade, vadei, vadimii, murmin, diurii, protesmii, trat
{ro: termen}
{fr: terme, échéance, délai}
{en: terme, maturity of bill}
ex: s-nj-alash trei dzãli muvleti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

protesmii/protesmie

protesmii/protesmie (pro-tés-mi-i) sf protesmii (pro-tés-miĭ) – chirolu astãsit trã bitisirea-a unui lucru (trã plãtirea-a unei borgi, trã scularea-a unei casã, etc.); muvleti, vade, vadei, vadimii, murmin, diurii, trat
{ro: termen}
{fr: échéance, terme assigné, délai}
{en: terme, maturity of bill}

§ prutismii/prutismie (pru-this-mí-i) sf prutismii (pru-this-míĭ) – (unã cu protesmii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

trat

trat (trátŭ) sn traturi (trá-turĭ) –
1: carti (di alishvirishi) tu cari cariva caftã a unui tsi lj-ari borgi sã-lj pãlteascã (a lui i a omlui a lui) paradzlji tsi-lj va, pãnã tu dzua astãsitã tu carti;
2: chirolu astãsit trã bitisirea-a unui lucru (trã plãtirea-a unei borgi, etc.); vade, vadei, vadimii, murmin, muvleti, diurii, protesmii
{ro: trat, termen}
{fr: traite, lettre de change; délai}
{en: bill of exchange; maturity of bill}
ex: va vã da trat (muvleti, vade) trã muntsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vade

vade (va-dé) sm vadedz (va-dédzĭ) – chirolu astãsit trã bitisirea-a unui lucru (trã plãtirea-a unei borgi, trã scularea-a unei casã, etc.); vadei, vadimii, murmin, muvleti, diurii, protesmii, trat
{ro: termen}
{fr: terme assigné, échéance, délai}
{en: terme, maturity of bill}
ex: mari vade (murmin, muvleti) nj-deadit

§ vadei/vadee (va-dé-i) sf vadei (va-déĭ) – (unã cu vade)
ex: tsi vadei ari muluyia-a ta?; nj-deadi vadei (muvleti) di doi mesh tra s-lji plãtescu

§ vadimii/vadimie (va-di-mí-i) sf vadimii (va-di-míĭ) – (unã cu vade)
ex: mi-acatsã heavra cãndu nj-u cuitescu cã s-apruche vadimia sh-nu va s-pot s-pãltescu muluyia

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã