DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arahi/arahe

arahi/arahe (a-rá-hi) sf arãhi (a-rắhĭ) – loclu tsi s-analtsã ma nsus (ca un ohtu) fatsã di loclu di deavãrliga; partea di ma nsus a aishtui ohtu; dzeanã, zeanã, ohtu, mãgulã, mãgurã, mãrulã, giug, schinãrat, creashtit, cãrciliu, chipitã, etc.
{ro: colină, deal, creştet (de deal)}
{fr: colline; crête de montagne, sommet}
{en: hill, hilltop, crest, ridge}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arobul

arobul (a-ró-bulŭ) sm arobulj (a-ró-buljĭ) – unã soi di arburi di pãduri cu arucinã (tsi sh-u-adutsi multu cu bradlu), cari creashti tu locurili vlãngoasi di la munti, cu truplu ndreptu shi analtu, cu lemnul moali, cu frãndzãli njits shi suptsãri ca atsi, sumigoasi, cari au patru muclji, sta daima verdzã sh-nu cad earna, sh-cu lilici shi simintsã tsi s-aflã ncljisi tu cuculici; mãniclju, mãnuclju, arob, robul, muliftu, giuneapini
{ro: molid}
{fr: épicéa}
{en: spruce}

§ robul (ró-bulŭ) sm robulj (ró-buljĭ) – (unã cu arobul)

§ arob (a-róbŭ) sm aroghi (a-róghĭ) – (unã cu arobul)
ex: arshu un arob (mãnuclju)

§ aroabã (a-rŭá-bã) sf aroabi/aroabe (a-rŭá-bi) – fructul (cuculicilu) a arobului, faptu di-unã soi di alumachi tu mesi, di cari suntu acãtsats unã soi di soldzã limnosh, tsi pãrãstisescu lãludzli mascuri sh-feamini a arburilui; aroabulã, cuculici, cucuci, bushulii, mãrulã
{ro: con de molid}
{fr: cône d’épicea}
{en: spruce cone}

§ aroabulã (a-rŭá-bu-lã) sf aroabuli/aroabule (a-rŭá-bu-li) – (unã cu aroabã)
ex: aroabuli (cuculici) di Zmolcu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bushulii/bushulie

bushulii/bushulie (bu-shĭu-lí-i) sf bushulii (bu-shĭu-líĭ) – yimi-shi di chin (brad, mãniclju, etc.), faptu di-unã soi di alumachi tu mesi, di cari suntu acãtsats unã soi di soldzã limnosh, tsi pãrãstisescu lãludzli mascuri sh-feamini a arburilui; cuculici, cucuci, aroabulã, aroabã, mãrulã
{ro: con de pin}
{fr: pomme de pin, cône}
{en: pine cone}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuculici1

cuculici1 (cu-cu-lícĭŭ) sn cuculici/cuculice (cu-cu-lí-ci) – yimishi di arburi tsi da arucinã (chin, brad, mãniclju, etc.), faptu di-unã soi di alumachi tu mesi, di cari suntu acãtsats unã soi di soldzã limnosh, tsi pãrãstisescu lãludzli mascuri sh-feamini a arburilui; cucuci, cãcuci, bushulii, mãrulã, aroabulã, aroabã;
(expr: cuculici (ca adgictiv fiminin) = gol, gulishan, goalish)
{ro: con (de brad, pin, etc.)}
{fr: cône (de pin, sapin, etc.)}
{en: (pine, spruce, fir, etc.) cone}
ex: cuculici veardi di mãniclju; adunã unã poalã di cuculici; veara, tu munti, pitili s-coc cu cuculici uscati; armasi cuculici (gulishan)

§ cucuci1 (cu-cúcĭŭ) sn cucuci/cucuce (cu-cú-ci) – (unã cu cuculici1)

§ cãcuci1 (cã-cúcĭŭ) sn cãcuci/cãcuce (cã-cú-ci) – (unã cu cuculici1)

§ guguci1 (gu-gúcĭŭ) sn guguci/guguce (gu-gú-ci) – (unã cu cuculici1)
ex: gugucili di chin

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzeanã2

dzeanã2 (dzeá-nã) sf dzenj (dzénjĭ) shi dzenuri (dzé-nurĭ) – loclu tsi s-analtsã ma nsus (ca un ohtu) fatsã di loclu di deavãrliga; partea di ma nsus a aishtui ohtu; zeanã, ohtu, mãgulã, mãgurã, mãrulã, arahi, giug, schinãrat, creashtit, cãrciliu, chipitã, etc.;
(expr: ljau dzeana; lj-u dau dzeana cãtrã nsus = u-alin dzeana, mi duc pri dzeanã cãtrã nsus)
{ro: colină, deal, creştet (de deal)}
{fr: colline, sommet, crête (de montagne)}
{en: hill, ridge, hilltop}
ex: dipusim deadun di pi dzeanã (ohtu); o, voi dzenuri (ohturi), o, voi muntsã!; un lai vintu pisti dzenuri plãndzi; ca norlji pisti dzenuri; pisti dzenj s-avdi flueara; oastea-a lui da cap ãn dzeanã (pi ohtu, nsus); cãt ascãpitarã alantsã dupã dzeanã; dupã dzeanã angiur sh-amirãlu; lj-u deadi sh-nãs dzeana
(expr: dusi pri dzeanã) cãtrã nsus shi iu s-lu scoatã calea, s-lu scoatã

§ zeanã (zeá-nã) sf zenj (zénjĭ) – (unã cu dzeanã2)
ex: latrã cãnjlji di pi zeanã

§ dzinicã (dzi-ní-cã) sf dzinitsi/dzinitse (dzi-ní-tsi) shi dzinits (dzi-nítsĭ) – dzeanã ma njicã
{ro: colină mică}
{fr: petite colline}
{en: small hill}

§ dzinos2 (dzi-nósŭ) adg dzinoasã (dzi-nŭá-sã), dzinosh (dzi-nóshĭ), dzinoasi/dzinoase (dzi-nŭá-si) – loc cu dzenuri multi
{ro: deluros}
{fr: terrain accidenté, montueux}
{en: hilly}
ex: loclu easti dzinos

§ dzeanã3 (dzeá-nã) adv (ca tu zborlu “ndzeanã” icã “ãn dzeanã”) – ãnsus, nsus
{ro: în sus}
{fr: en haut}
{en: above}
ex: nu cu sãltãnati, nu cu caplu ndzeanã (nsus); ti-alinash multu ndzeanã (nsus)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãrulã

mãrulã (mã-rú-lã) sf mãruli/mãrule (mã-rú-li) – fructul di chin (brad, mãniclju, etc.), faptu di-unã soi di alumachi tu mesi, di cari suntu acãtsats unã soi di soldzã limnosh, tsi pãrãstisescu lãludzli mascuri sh-feamini a arburilui; cuculici, cucuci, bushulii, aroabulã, aroabã
{ro: con (de brad, pin, etc.)}
{fr: cône (de pin, sapin, etc.)}
{en: (pine, spruce, fir, etc.) cone}
ex: ca si scoatim pãnea a mãrulilor li ncãldzãm niheamã shi atumtsea frãndzãli s-disfac shi dit cati frãndzã cad cãti doi sãmburi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãrulji/mãrulje

mãrulji/mãrulje (mã-rú-lji) sf mãrulji/mãrulje (mã-rú-lji) – numã tsi s-da la ma multi soiuri di planti (erghi), criscuti di-aradã tu grãdinã, cu frãndzãli mãri tsi s-mãcã freshchi (ca sãlatã) amisticati cu untulemnu shi puscã; mãrulj, sãlatã
{ro: marulă, lăptucă}
{fr: laitue romaine, salade}
{en: lettuce}
ex: acumpãrã mãrulji m pãzari di featsi sãlatã trã tsinã; featsim sãlatã dit mãrulji uvreascã

§ mãrulj (mã-rúljĭŭ) sn mãrulji/mãrulje (mã-rú-lji) – (unã cu mãrulji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã