DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amãrtii/amãrtie

amãrtii/amãrtie (a-mãr-tí-i) sf amãrtii (a-mãr-tíĭ) – cãlcarea-a unui nom crishtinescu; mãrtii, picat; (fig:
1: amãrtii = znjii, aspãrgãciuni, chirdãciuni, crimã; expr:
2: intru tu-amãrtii = fac un lucru-arãu;
3: amãrtii di Dumnidzã, amãrtii greauã = lucru multu-arã, mari picat)
{ro: păcat}
{fr: péché}
{en: sin}
ex: nu tsi intrã n gurã, ma tsi easi din gurã easti amãrtii; easti amãrtii (picat) s-lucredz sãrbãtoarea; feci nã mari amãrtii; amãrtii greauã; mi-acãtsarã amãrtiili-a tatã-njui; nu intri tu-amãrtii?
(expr: nu fatsi arãu cãndu-adari aestu lucru?)

§ mãrtii/mãrtie (mãr-tí-i) sf mãrtii (mãr-tíĭ) – (unã cu amãrtii)

§ amãrtios (a-mãr-ti-ósŭ) adg amãrtioasã (a-mãr-ti-ŭá-sã), amãrtiosh (a-mãr-ti-óshĭ), amãr-tioasi/amãrtioase (a-mãr-ti-ŭá-si) – tsi fatsi amãrtii; tsi ari s-facã cu amãrtiili; mãrtios
{ro: păcătos}
{fr: pécheur}
{en: sinner}

§ mãrtios (mãr-ti-ósŭ) adg mãrtioasã (mãr-ti-ŭá-sã), mãrtiosh (mãr-ti-óshĭ), mãrtioasi/mãrtioase (mãr-ti-ŭá-si) – (unã cu amãrtios)

§ amãrtipsescu (a-mãr-tip-sés-cu) vb IV amãrtipsii (a-mãr-tip-síĭ), amãrtipseam (a-mãr-tip-seámŭ), amãrtipsitã (a-mãr-tip-sí-tã), amãrtipsiri/amãrtipsire (a-mãr-tip-sí-ri) – fac unã amãrtii; amãrtisescu
{ro: păcătui}
{fr: pécher}
{en: sin}

§ amãrtipsit (a-mãr-tip-sítŭ) adg amãrtipsitã (a-mãr-tip-sí-tã), amãrtipsits (a-mãr-tip-sítsĭ), amãrtipsiti/amãrtipsite (a-mãr-tip-sí-ti) – tsi ari faptã amãrtii
{ro: păcătuit}
{fr: péché}
{en: sinned}

§ amãrtipsiri/amãrtipsire (a-mãr-tip-sí-ri) sf amãrtipsiri (a-mãr-tip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi amãrtii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mundã2

mundã2 (mún-dã) sf mundzã (mún-dzã) – dureari mari aduchitã di trup i di suflit; munduiri, vasan, pidimo, tiranj, schingiu, zahmeti, zieti
{ro: caznă, tortură, suferinţă}
{fr: effort, torture, peine}
{en: effort, torture, pain}
ex: fãrã mundã (vasan) tsiva nu s-fatsi

§ munduescu (mun-du-ĭés-cu) (mi) vb IV munduii (mun-du-íĭ), mundueam (mun-du-ĭámŭ), munduitã (mun-du-í-tã), mundui-ri/munduire (mun-du-í-ri) – fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; caftu sh-mi pidipsescu s-fac un lucru greu; culãsescu, pidipsescu, vãsãnipsescu, tirãnsescu
{ro: (se) trudi, (se) căzni, (se) chinui}
{fr: souffrir, peiner, torturer, martyriser}
{en: suffer, torture}
ex: s-nã munduim (s-nã pidipsim, vãsãnipsim) 40 di dzãli ca profitlu Ilia; amãrtioslu va s-lu mundu-escu (s-lu culãsescu, s-lu fac si s-pidipseascã); dushmanjlji lu munduirã (l-pidipsirã) ca Hristolu; mi munduescu (mi pidipsescu) s-mi-alin sh-nu pot; mi munduii (trapshu multi) pi loclu-aestu

§ munduit (mun-du-ítŭ) adg munduitã (mun-du-í-tã), munduits (mun-du-ítsĭ), munduiti/munduite (mun-du-í-ti) – tsi aducheashti unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; culãsit, pidipsit, vãsãnipsit, tirãnsit
{ro: trudit, căznit, chinuit}
{fr: supplicié, torturé}
{en: suffered, tortured}
ex: loc munduit shi pidipsit; ãlj da tru mãnjli a munduitslor di dhemunj; munduit (cu vasani greali) tricu bana-aestã

§ munduiri/munduire (mun-du-í-ri) sf mun-duiri (mun-du-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti munduit; culãsiri, pidipsiri, vãsãnipsiri, tirãnsiri
{ro: acţiunea de a se trudi, de a se căzni, de a se chinui; trudire, căznire, chinuire; caznă}
{fr: action de torturer; torture, peine, supplice}
{en: action of torturing; torture, pain, supplice}
ex: munduirea-a mea sh-a loclui va s-u spun

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mushtinedz

mushtinedz (mush-ti-nédzŭ) (mi) vb I mushtinai (mush-ti-náĭ), mushtinam (mush-ti-námŭ), mushtinatã (mush-ti-ná-tã), mush-tinari/mushtinare (mush-ti-ná-ri) – lj-dau tsiva (paradz, unã doarã) cã-nj featsi un bun (cã nj-adusi unã hãbari bunã); lj-dau tsiva a unui tra s-lji pricunoscu bunili tsi-ari (tsi nj-ari) faptã; lj-u plãtescu (l-culãsescu) tri arãulu tsi-nj lu featsi; mãshtinedz, discumpãr, pricunoscu, culãsescu
{ro: răsplăti; pedepsi}
{fr: récompenser; punir}
{en: reward; punish}
ex: mea, di atsea nvitsari a lui va si-lj si mushtineadzã (va-lj si plãteascã); amãrtioslu va si s-rushineadzã sh-va si s-mushtineadzã (va hibã culãsit)

§ mushtinat (mush-ti-nátŭ) adg mushtinatã (mush-ti-ná-tã), mushtinats (mush-ti-nátsĭ), mushtinati/mushtinate (mush-ti-ná-ti) – tsi-lj s-ari datã tsiva (ca pricunushteari) trã bunlu tsi lu-ari faptã; tsi fu culãsit tri arãulu tsi-l featsi; mãshtinat, culãsit; discumpãrat
{ro: răsplătit; pedepsit}
{fr: récompensé; puni}
{en: rewarded; punished}

§ mushtinari/mushtinare (mush-ti-ná-ri) sf mushtinãri (mush-ti-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mushtineadzã; mãshtinari, discumpãrari; culãsiri
{ro: acţiunea de a răsplăti; de a pedepsi; răsplătire, răsplată, pedepsire, pedeapsă}
{fr: action de récompenser; de punir; récompense, punition}
{en: action of rewarding; of punishing; reward, punishment}
ex: oh, cã tsi arshini!, oh, cã tsi mushtinari (culãsiri, munduiri)

§ mushde (mush-dé) sm mushdedz (mush-dédzĭ) – doara tsi u dau trã bunlu tsi-nj si fatsi; hãbari bunã tsi-lj hãrseashti multu pri-atselj tsi li avdu; parãlu (i altu lucru) tsi-l lja atsel tsi-adutsi unã hãbari bunã; culãsirea tsi u fac trã arãulu tsi-nj si featsi; mujde, mushdei, sihãrichi, sihãriclji, sãcãrichi, sãcãriclji, mãndilã;
(expr: lj-ljau mushdelu = lj-aduc unã hãbari bunã; lj-ljau sãhãrichea)
{ro: veste bună, recompensa primită de acel care aduce vestea bună}
{fr: nouvelle rejouissante; récompense reçue par le porteur d’une bonne nouvelle}
{en: good news; reward received by those bringing good news}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

paranumii/paranumie

paranumii/paranumie (pa-ra-nu-mí-i) sf paranumii (pa-ra-nu-míĭ) – cãlcarea-a unui nom dat di Dumnidzã (leadzi faptã di chivernisi, etc.); harea tsi-l fatsi un lucru s-nu hibã dupã cum u caftã nomlu (leadzea); lucru tsi easti faptu contra-a nomlui dat di Dumnidzã (chivernisi, etc.); paranumilji, amãrtii, stepsu, stipsiri, etc.
{ro: ilegalitate, păcătuire}
{fr: illégalité}
{en: illegality}
ex: paranumia (cãlcarea-a nomlui, amãrtia, stipsirea) lipseashti s-lji hibã pidipsitã

§ paranumilji/paranumilje (pa-ra-nu-mí-lji) sf paranumilj (pa-ra-nu-míljĭ) – (unã cu paranumii)

§ paranom (pá-ra-nómŭ) sm, sf, adg paranomã (pá-ra-nó-mã), paranomanj (pa-ra-nó-manjĭ), paranomani/paranomane (pá-ra-nó-mi) – (atsel) tsi calcã un nom dat di Dumnidzã; (lucru) tsi nu easti faptu dupã cum u caftã leadzea (datã di chivernisi, etc.); (lucru, faptã) tsi s-fatsi afoarã di leadzi (nom); atsel tsi fatsi unã amãrtii; atsel tsi easti cu stepsu cã ati cãlcatã un nom; atsel tsi ftiseashti; anom, amãrtios, stipsit, ftixit, ftisit
{ro: păcătos, ilegal, vinovat}
{fr: coupable; illégal}
{en: guilty; illegal}
ex: paranomanjlji (amãrtioshlji, cãlcãtorlji di nomuri) nu pot s-bãneadzã cu alantsã

§ anom (á-nomŭ) sm anominj (a-nó-minjĭ) – (unã cu paranom)
ex: anominjlji (amãrtioshlji, atselj tsi calcã ledzli), apishtilj di uvrei

§ paranumisescu (pá-ra-nu-mi-sés-cu) vb IV paranumisii (pá-ra-nu-mi-síĭ), paranumiseam (pá-ra-nu-mi-seámŭ), paranumisitã (pá-ra-nu-mi-sí-tã), paranumisiri/paranumisire (pá-ra-nu-mi-sí-ri) – calcu nomlu dat di Dumnidzã (di chivernisi, etc.); fac unã amãrtii; amãrtipsescu, stipsescu, ftisescu, etc.
{ro: călca legea; păcătui}
{fr: violer la loi; pécher}
{en: break the law; sin}
ex: nu paranumisi (nu cãlcã leadzea) cãndu si nsurã anpatra oarã

§ paranumisit (pá-ra-nu-mi-sítŭ) adg paranumisitã (pá-ra-nu-mi-sí-tã), paranumisits (pá-ra-nu-mi-sítsĭ), paranumisiti/paranumisite (pá-ra-nu-mi-sí-ti) – (om) tsi ari cãlcatã un nom; (om) tsi ari faptã unã amãrtii; (nom) tsi easti cãlcat; amãrtipsit, stipsit, ftisit, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vait1

vait1 (vá-itŭ) sn vaiti/vaite (vá-i-ti) – dzeamit di dureari scos di cariva tsi s-pidipseashti multu cu truplu i cu suflitlu; zghicutlu (plãngul) scos di cariva tsi butseashti un mortu
{ro: vaiet}
{fr: lamentation, gémissement, plainte}
{en: lamentation, groan, moan}
ex: di la noi lj-avdzã vaitli (boatsitili), tsã s-arupea inima di njilã

§ vait2 (vá-itŭ) (mi) vb I vãitai (vã-i-táĭ), vãitam (vã-i-támŭ), vãitatã (vã-i-tá-tã), vãitari/vãitare (vã-i-tá-ri) – bag boatsea shi scot vaiti dit gurã tra s-nj-aspun durearea tsi-aduchescu, cãndu pat tsiva; plãngu shi scot boatsiti di jali la caplu-a unui mortu; dzem di dureari; plãngu, jilescu; (fig: mi vait = mi plãngu sh-aspun cã tsiva nu mi-arãseashti dip; mi plãngu cã-nj si bagã zori s-adar tsiva tsi nu voi)
{ro: (se) văita}
{fr: (se) lamenter, gémir, se plaindre}
{en: lament, wail, mourn over}
ex: s-vãitã (plãmsi, bãgã botsli di jali) tutã noaptea

§ vãitat (vã-i-tátŭ) adg vãitatã (vã-i-tá-tã), vãitats (vã-i-tátsĭ), vãitati/vãitate (vã-i-tá-ti) – (om) tsi easti plãmtu di jali; tsi ari scoasã zghicuti di dureari cã ari pãtsãtã tsiva; plãmtu, jilit
{ro: văitat}
{fr: lamenté, gémis, plaint}
{en: lamented, wailed, mourned over}
ex: muri diparti di casã, nitsi plãmtu, nitsi vãitat, nijilit

§ vãitari/vãitare (vã-i-tá-ri) sf vãitãri (vã-i-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-vaitã; plãndzeari, jiliri
{ro: acţiunea de a (se) văita}
{fr: action de (se) lamenter, de gémir, de se plaindre}
{en: action of lamenting, of wailing, of mourning over}

§ vai2/vae (vá-i) sf pl(?) – muljari (moashi) tsi plãndzi sh-jileashti la mortu; muljari (featã) tsi plãndzi multu sh-trã itsido
{ro: bocitoare}
{fr: pleureuse, femme qui se lamente}
{en: wailer, lamenter}
ex: dipriunã-nj si dutsea ca vaea (unã moashi tsi miryiuluxeashti, butseashti); zgileashti ca vaea (moasha tsi bagã botsli la mortu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn