DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãchiushur1

arãchiushur1 (a-rã-chĭú-shĭurŭ) vb I arãchiushurai (a-rã-chĭu-shĭu-ráĭ), arãchiushuram (a-rã-chĭu-shĭu-rámŭ), arãchiushuratã (a-rã-chĭu-shĭu-rá-tã), arãchiushurari/arãchiushurare (a-rã-chĭu-shĭu-rá-ri) – mi min lishor (arunic) fãrã cheaditsi sh-fãrã s-njishcu cicioarli pristi unã fatsã nyilicioasã; arãchish, aruchiushur, aruchi-shur, archiushur, archishur, alãchiushur, aglistur, alunic, arunic, arudic, arãgoci, rãgoci, rugoci;
(expr: u-arãchiushur tu gurã (tu gãrgãlan) = u trec mãcarea (apa, yinlu, etc.) prit gurã, multi ori fãrã s-u-ameastic ghini, shi u ngljit)
{ro: aluneca}
{fr: glisser}
{en: slide, skid}
ex: bãgã carnea n gurã shi u-arãchiushurã (u-alunicã) dinãoarã

§ arãchiushurat (a-rã-chĭu-shĭu-rátŭ) adg arãchiushuratã (a-rã-chĭu-shĭu-rá-tã), arãchiushurats (a-rã-chĭu-shĭu-rátsĭ), arãchiushurati/arãchiushurate (a-rã-chĭu-shĭu-rá-ti) – tsi s-ari minatã lishor (ari arudicatã) fãrã cheaditsi sh-fãrã s-njishcã cicioarli pristi unã fatsã nyilicioasã; arãchishat, aruchiushurat, aruchishurat, archiushurat, archishurat, alãchiushurat, aglisturat, alunicat, arunicat, arudicat, arãgucit, rugucit
{ro: alunecat}
{fr: glissé}
{en: slided, skidded}

§ arãchiu-shurari/arãchiushurare (a-rã-chĭu-shĭu-rá-ri) sf arãchiu-shurãri (a-rã-chĭu-shĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu arãchiushurã cariva; arãchishari, aruchiushurari, aruchishurari, archiushurari, archishurari, alãchiushurari, aglisturari, alunicari, arunicari, arudi-cari, arãguciri, ruguciri
{ro: acţiunea de a aluneca; alunecare}
{fr: action de glisser}
{en: action of sliding}

§ aruchiushur1 (a-ru-chĭú-shĭurŭ) vb I aruchiushurai (a-ru-chĭu-shĭu-ráĭ), aruchiushuram (a-ru-chĭu-shĭu-rámŭ), aruchiushuratã (a-ru-chĭu-shĭu-rá-tã), aruchiushurari/aruchiushurare (a-ru-chĭu-shĭu-rá-ri) – (unã cu arãchiushur1)
ex: lj-aruchiushura din gurã ca mãrgãritãri; s-afla cu dauã cicioari nãpoi, ahãntu multu aruchiu-shura

§ aruchiushurat (a-ru-chĭu-shĭu-rátŭ) adg aruchiushuratã (a-ru-chĭu-shĭu-rá-tã), aruchiushurats (a-ru-chĭu-shĭu-rátsĭ), aru-chiushurati/aruchiushurate (a-ru-chĭu-shĭu-rá-ti) – (unã cu arãchiushurat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãsidã

cãsidã (cã-sí-dhã) sf cãsidz (cã-sídzĭ) – lãngoari di cheali la om (shi prãvdzã), mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), datã di unã prici multu njicã (tsi nu s-veadi cu ocljul) cari sh-fatsi casa shi-bãneadzã sum cheali sh-cari-lj da a omlui unã mãcãturã mari, cu gãrnutsã aroshi scoasi ma multu namisa di deadziti; arãnji, rãnji, psorã, zgaibã
{ro: râie}
{fr: gale}
{en: scabies}

§ cãsidyear (cã-sidh-yĭárŭ) adg cãsidyearã (cã-sidh-yĭárã), cãsidyeari (cã-sidh-yĭárĭ), cãsidyeari/cãsidyeare (cã-sidh-yĭári) – tsi easti lãndzit di-arãnji; tsi ari acãtsatã cãsidã; cu cãsidã; cãsidos, arãnjos, psuryear
{ro: râios}
{fr: galeux}
{en: with the itch (scabies)}
ex: tsi-ts lipseashti, cãsidyeare (arãnjoase)? fundã di mãrgãritari

§ cãsidos (cã-si-dhósŭ) adg cãsidoasã (cã-si-dŭá-sã), cãsidosh (cã-si-dóshĭ), cãsidoasi/cãsidoase (cã-si-dŭá-si) – (unã cu cãsidos)
ex: tsi ts-u hera, cãsidoase? chiliposhi di mãrgãritari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cheatrã

cheatrã (chĭá-trã) sf chetri (chĭé-tri) shi chetsrã (chĭé-tsrã) shi chetsãri (chĭé-tsãrĭ) shi chetsuri (chĭé-tsurĭ) – lucru tsi s-aflã tu loc shi nu s-aspardzi lishor cã easti multu vãrtos shi apa nu poati s-intrã tu el tra s-lu moalji; bãrtsiri, bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr:
1: cheatrã albã; cheatrã acrã = stipsi;
2: cheatrã aroshi = cãrbuni multu curat (tsi easti ca crustalu);
3: cheatra-a calui = cheatrã vinitã;
4: cheatrã miracuni = cheatrã cu cari si sturyisescu cutsutili;
5: cheatrã di moarã = aroatã mari di cheatrã cu cari s-matsinã grãnili la moarã;
6: cheatrã di mirminti (cheatrã) = ploaci di mirminti;
7: cheatrã scumpã = chetsrã njits scoasi dit loc (tsi suntu ca-ageamea di multi hromi) cari suntu lucrati di masturi giuvairgeadz shi ufilisiti la adrarea giuvaricadzlor;
8: (ari cap, easti) ca cheatra = (ari cap, easti) vãrtos, sãnãtos ca cheatra;
9: (om cu) inimã di cheatrã = (om cu) inimã di her, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (om cu) inimã di her;
10: sh-chetsrã! = sh-altu tsi; sh-altu tsi vrei!; sh-tsiva dip (zburãri cãndu nu vrei s-dai i s-fats tsiva);
11: aruc chetri = (i) bag zizanji (ntsãpãturi, muzavirlãchi, anghidã, ngrãnji, etc.); (ii) aruc stepsu, cãtigurii pri cariva;
12: bag nã cheatrã n gurã = nu-am tsi s-dzãc, nu scot un zbor dit gurã, ncljid gura, amutsãscu;
13: mãc chetsrã = zburãscu glãrinj, zburãscu-arãu di cariva, dzãc minciunj, cacuzburãscu;
14: yin ca di cheatrã = nu yin dip, nu va yin;
15: ca di cheatrã = (i) tsi easti mash tu (tsi easi mash dit) mintea-a omlui, calpu, minciunos; (ii) vãrnãoarã, mash atumtsea cãndu va mi fac cheatrã;
16: canda li dzãc la chetri zboarãli, canda zburãscu cu chetsrãli; ca di pri cheatrã canda dau = geaba zburãscu cã nu va si s-facã tsi dzãc mini, zburãscu mash ca sã zburãscu cã vãrnu nu mi avdi sh-nu mi-ascultã, etc.;
17: fug sh-va s-aruc cheatra dupã mini; aruc cheatra nãpoi = fug sh-nu va mi tornu nãpoi vãrnã-oarã;
18: nu-armãni cheatrã pristi cheatrã = tuti suntu fapti padi, suntu-azvãrnuiti, nu-armãni dip tsiva dit-un lucru (casã, agru, hoarã, etc.);
19: cheatrã n casã = featã nimãrtatã;
20: am unã cheatrã pi inimã (tu suflit) = am unã mari cripari, hiu multu nvirnat;
21: nj-si lo cheatra di pi inimã = isihãsii, ascãpai di criparea tsi nj-u-aveam tu inimã;
22: fug di-ascapirã chetrili = fug multu-agonja, tra s-nu mi-acatsã atsel tsi mi-avinã;
23: creapã che-tsrãli di-arcoari = easti multã-arcoari;
24: nj-dau caplu di cheatrã = nj-pari arãu di tsi am faptã, mi fac pishman;
25: pãnã sh-chetrili l-plãngu = s-dzãtsi trã un om tsi s-plãndzi tut chirolu, di nai ma njiclu lucru, cã pãnã sh-chetrili-l plãngu!;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chiulafi/chiulafe

chiulafi/chiulafe (chĭu-lá-fi) sf chiulãhi (chĭu-lắhĭ) – soi di cãciulã nturtseascã tsi s-purta aoa sh-un chiro, deavãrliga di cari s-purta cealma (shirvetea, cipa); chiuleafi, chileafi, chileafã, chilefã
{ro: chiulaf}
{fr: bonnet de forme conique}
{en: old Turkish cap}

§ chiuleafi/chiuleafe (chĭu-leá-fi) sf chiulehi (chĭu-léhĭ) – (unã cu chiulafi)

§ chileafi/chileafe (chi-leá-fi) sf chilehi (chi-léhĭ) – (unã cu chiulafi)

§ chileafã (chi-leá-fã) sf chilehi (chi-léhĭ) – (unã cu chiulafi)

§ chilefã (chi-lé-fã) sf chilehi (chi-léhĭ) – (unã cu chiulafi)

§ chiliposhi/chiliposhe (chi-li-pó-shi) sf chilipo-shi/chiliposhe (chi-li-pó-shi) – unã soi di capelã lishoarã di pãndzã, njicã, albã sh-lishoarã, chindisitã di-aradã cu hrisafi, purtatã veara; chifãlucã, cãlipush, tichii, tãchii
{ro: scufiţă}
{fr: petit, blanc et léger bonnet d’été, brodé avec de fil d’or}
{en: small summer cap, white and light, embroidered with golden threads}
ex: tsi ts-u hera, cãsidoase? chiliposhi di mãrgãritari

§ chifãlucã (chi-fã-lú-cã) sf chifãlutsi/chifãlutse (chi-fã-lú-tsi) – unã soi di capelã lishoarã di pãndzã purtatã ma multu noaptea cãndu s-bagã omlu s-doarmã (ligatã sum grunj sh-purtatã di njits dupã tsi s-amintã, purtatã di cãlugãreali, etc.); tichii, tãchii, chiliposhi
{ro: scufiţă}
{fr: bonnet}
{en: cap}
ex: tsã scot chifãluca din cap

§ cãlipush (cã-li-púshĭŭ) sn cãlipushi/cãlipushe (cã-li-pú-shi) – (unã cu chiliposhi)
ex: ficiorlu sã-sh scoatã cãlipushlu i fesea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

firã

firã (fí-rã) sf firi/fire (fí-ri) – atsea tsi s-cheari dit-unã muljiturã cu aburarea (ca apa bunãoarã tsi hearbi, tsi sta la soari, etc.); atsea tsi scadi dit un lucru cu njicshurarea-a lui; atsea tsi lipseashti dit-un lucru; atsea tsi-aspuni cã un lucru nu easti ghini adrat; lipsitã, cusuri, xichi, ihtizai, herã
{ro: pierdere, lipsă}
{fr: déchet; coulage; discale, manque}
{en: loss; leak; lack, shortage}

§ herã (hĭé-rã) sf fãrã pl – atsea tsi-aspuni cã un lucru nu easti ghini adrat sh-cã ari tsiva tsi-lj lipseashti; atsea tsi lipseashti dit-un lucru; lipsitã, mãhãnã, cusuri, smãrdã, catmeri, xichi;
(expr: escu herã = nj-lipseashti tsiva, nu hiu cu tutã mintea, escu glar)
{ro: lipsă, defect}
{fr: tare, manque, défaut}
{en: fault, shortage, deficiency}
ex: pute vãrnãoarã herã (xichi) di tsiva nu armãsesh; tsi ts-u hera (tsi tsã lipseashti; cari tsã easti lipsita), cãsidoase? kiliposh di mãrgãritari; nu s-fãtsea xichi shi herã (catmeri); nj-deadi herã (nu cãt lipsea); tini eshti herã
(expr: eshti glar), nu li ai tuti mintsãli

§ firisescu (fi-ri-sés-cu) vb IV firisii (fi-ri-síĭ), firiseam (fi-ri-seámŭ), firisitã (fi-ri-sí-tã), firisiri/firisire (fi-ri-sí-ri) – fac unã muljiturã sã scadã cu aburarea (cu chicarea i curarea prit unã guvã, etc.); fac tsiva si scadã (si s-chearã, si s-njicshureadzã, etc.); afirisescu, hirisescu, aburedz, cur, chic, cher, scot, njicshuredz, scad, dipun, apun, discrescu, mputsãnedz, psãnedz; (fig:
1: firisescu = mi cher cu mintea tu-altã parti; expr:
2: firisescu guvojdi = treambur di (nj-easti) fricã, treambur di (nj-easti) arcoari)
{ro: pierde, lipsi, scădea, reduce, împuţina}
{fr: éprouver du déchet; subir du coulage; diminuer, discaler, réduire, déduire, rabattre}
{en: lose, reduce, diminish}
ex: patru njelj nã firisirã (nã s-chirurã, murirã)

§ firisit (fi-ri-sítŭ) adg firisitã (fi-ri-sí-tã), firisits (fi-ri-sítsĭ), firisiti/firisite (fi-ri-sí-ti) – tsi ari scãdzutã; tsi s-ari njicshuratã; afirisit, hirisit, aburat, chicat, curat, chirut, scos, njicshurat, scãdzut, dipus, apus, discriscut, mputsãnat, psãnat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãrgãritari1/mãrgãritare

mãrgãritari1/mãrgãritare (mãr-gã-ri-tá-ri) sf mãrgãritãri (mãr-gã-ri-tắrĭ) – un gãrnuts mari ca unã mãrdzeauã, cu fatsa albã-nyilicioasã tsi da ca pi sidefi, cari creashti pi truplu-a unei soi di burlidã sh-cari, mbãirati ma multi deadun pi-unã cioarã, fac un bair tsi muljerli l-poartã di gushi ti mushuteatsã; mãrgãritar
{ro: mărgăritar, perlă}
{fr: perle}
{en: pearl}
ex: scumpa-a mea mãrgãritari; mãrgãritãri adunãm; mãrgãritari tu narea-a porcului; ghiurdãnj di mãrgãritãri; mãrgãritãri di tuti soili videai; avlia tutã cu mãrgãritãri eara adratã; iu grea nãsã, mãgãritãri isha din gurã-lj; tsi ts-u hiera cãsidoase? chiliposh di mãrgãritari

§ mãrgãritar (mãr-gã-ri-tárŭ) sn mãrgãritari/mãrgãritare (mãr-gã-ri-tá-ri) – (unã cu mãrgãritari1)
ex: tsi-lj lipseashti-al cãsidyear? fundã di mãrgãritar; feata purta un bair di mãrgãritari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãrgãritari2/mãrgãritare

mãrgãritari2/mãrgãritare (mãr-gã-ri-tá-ri) sf mãrgãritãri (mãr-ghã-ri-tắrĭ) – plantã njicã ca unã earbã tsi creashti agrã prit pãduri icã imirã tu grãdinjli-a oaminjlor, tsi ari unã arãdãtsinã ca unã soi di tseapã ngrupatã tu loc, dit cari es cati primãvearã frãndzã sprilundzi, nyilicioasi sh-un trup cu lilici njits, albi, tsi sh-u-aduc cu chipuricili, adunati tu un arapun aplicat, sh-cu fructi njits, aroshi, mushat anjurzitoari; minghiush, mãrgãritari
{ro: mărgăritar (floare), lăcrimioară}
{fr: muguet, lys des vallées}
{en: lily of the valley}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã