DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arostu

arostu (a-rós-tu) sf aroasti/aroaste (a-rŭás-ti) –
1: guva tsi s-aflã tu partea di nghios a caplui di om (mãrdzinitã di dauã budzã, cu cari zburashti sh-prit cari intrã mãcarea tu trup); guva dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); arostru, gurã, muts, mutsã, mutscã, zurnã; (fig: arostu = (i) mãcari; (ii) loclu tsi s-fatsi la tsãsearea di la arãzboi (namisa di hirili di urdzãturã di nsus shi di nghios a tsãsãturiljei) prit cari treatsi suvalnitsa cu hirlu)
{ro: gură; rost}
{fr: bouche; angle formé par les fils de la chaîne et dans lequel on lance la navette}
{en: mouth}
ex: tuti dzãlili carni, carni, asãndzã va mãcãm urdzãts hearti ca s-alãxim arostul (fig: s-alãxim mãcarea); disfeci un arostu la arãzboi

§ arostru (a-rós-tru) sf aroastri/aroastre (a-rŭás-tri) – (unã cu arostu)
ex: ca arãzboilu la aroastri; tsãsui patru arostruri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

balconi/balcone

balconi/balcone (bal-có-ni) sf balconj (bal-cónjĭ) – unã soi di cirdachi tsi easi (prit unã ushi) nafoarã di stizma-a casãljei, mãrdzinitã di-aradã di-unã pãrmãclãchi tsi ncheadicã cãdearea-a omlui; cirdachi
{ro: balcon}
{fr: balcon}
{en: balcony}
ex: bãnam tu-unã casã cu balconi; alinã-ti pi balconi; feata shidea pi balconi; sh-mutã ocljilj cãtrã la balconi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gurã

gurã (gú-rã) sf guri/gure (gú-ri) shi guri (gúrĭ) – guva tsi s-aflã tu partea di nghios a caplui di om (mãrdzinitã di dauã budzã, cu cari zburashti sh-prit cari intrã mãcarea tu trup); guva dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); muts, mutsã, mutscã, zurnã, arostu, arostru; (fig:
1: gurã = (i) dishcljidzãturã dit lucri ca saclu, punga, putslu, etc. tsi sh-u-aduc cu gura; guvã; (ii) boatsi, zbor, grai; (iii) om, insu; (iv) yiu, tu banã; (v) bãshari; (vi) unã ascãpitari prit gãrgãlan di apã (di-unã cumatã di mãcari, etc.); expr:
2: tserlu-a gurãljei = partea di nsus (tãvanea, cubelu) a gurãljei;
3: cad tu gura di lup = mi fac afan, mi fac cãipi, mi cher, cãipusescu;
4: am guri multi (ti hrãniri) = am multsã cilimeanj, oaminj, sufliti tsi lipseashti s-lã dau di mãcari;
5: nu-am gurã s-grescu = nu-am nitsiunã furnjii, ndreptu ca s-dzãc un zbor; nj-easti-arshini tra si scot un zbor dit gurã;
6: gurã s-avea, vreai greascã = zbor tsi s-dzãtsi trã un lucru tsi nu-l videm, cu tuti cã easti ningã noi, dinintea-a ocljilor, lucru tsi-l cãftãm shi nu-l videm;
7: gurã ari, gurã nu-ari = zbor tsi s-dzãtsi trã nveastili tsi s-poartã ghini cu soacrili;
8: nu nã grim cu gura = him cãrtits, ncãceats;
9: nj-aspargu gura = l-zburãscu di-arãu, l-cacuzburãscu;
10: aspealã-ts gura = s-nu zburãshti urãt di omlu bun, s-nu-l zburãshti di-arãu, s-nu-l cacuzburãshti;
11: nu-l trec n gurã = nu-l zburãscu di-arãu, nu-l cacuzburãscu;
12: am gura-aspartã = (i) zburãscu lucri uruti sh-arushinoasi; zburãscu vruti sh-nivruti; (ii) zburãscu sh-aspun misticadz tsi lipsea s-lji tsãn ascumtsã; nu pot s-tsãn misticadz;
13: am gurã; am gura mari; u-adar gura nã palmã; mi doari gura di zburãri; nu mi satur di gurã; nj-neadzi gura ca unã moarã aspartã; nu-nj tatsi gura; etc. = zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fãrã s-astãmãtsescu; nu mi satur di zbor;
14: apã-nj njardzi gura = (i) zburãscu ghini sh-limpidi; (ii) zburãscu multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fãrã s-astãmãtsescu;
15: am gura bunã = zburãscu ghini;
16: am gura dultsi, am gurã di njari = zburãscu mushat, cu boatsi bunã sh-dultsi;
17: am gura hani = dzãc tut tsi minduescu, tsi shtiu, nu pot s-tsãn un mistiryiu;
18: nj-afirescu gura = am cãshtigã cãndu zburãscu tra s-nu dzãc tsi nu lipseashti;
19: u dzãc cu giumitati di gurã = zburãscu, cu tuti cã nu para voi sã zburãscu (cã nu para pistipsescu c-atseali tsi dzãc suntu dealihea, etc.);
20: cari gura nu-l doari, muntsãlj disicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari zghileashti di arsunã sh-muntsãlj, cari nu-ari altu lucru shi zburashti geaba, tu vimtu;
21: zburãscu gurã cu gurã = zburãscu cu cariva tu-un loc iu s-nu poatã s-mi avdã vãrnu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mardzini/mardzine

mardzini/mardzine (már-dzi-ni) sf mãrdzinj (mãr-dzínjĭ) – loclu iu bitiseashti unã fatsã (un lucru, un loc, unã-amari, etc.); mardzinã, marni, sinur (fig:
1: mardzini = (i) mardzini di-arãu (di-amari), budzã (di-arãu, di-amari), mal, acruyealjauã, mazdã, mezdã, mejdã; (ii) mardzinea tsi u mparti unã fatsã di unã altã; sinur; (iii) soi di scãndurã groasã, multi ori adratã dit mardzinea-a truplui di arburi, cu cari s-analtsã i s-acoapirã citia-a casãljei; blanã, grendã, scãndurã; expr:
2: tu mardzini (ca adv) = tu soni, pãnã tu soni, tu buritã, tu bitisitã, acabeti, angeac, artãc, neisi, vechi;
3: mardzini di pãni = cãlcãnj (di pãni), cultuc;
4: mardzinea-a loclui = loc multu ndipãrtat, loclu di dupã soari;
5: di mardzini = di-unã parti;
6: fãrã di mardzini = tsi nu-ari bitisitã; tsi easti ahãntu mari cã nã si pari cã nu-ari bitisitã)
{ro: margine, limită, sfârşit}
{fr: bord, limite, fin}
{en: edge, border, end}
ex: aestã shimii ari mãrdzinjli chindisiti; gramatli nu-au mardzini; vimturi, suflats mardzinea di-amari (fig: mejda di-amari); pãn tu mardzinea-a loclui
(expr: loc multu ndipãrtat); armasi pãn di mardzini
(expr: tu soni)?; tsi mardzini lo
(expr: bitisitã avu) amirãrilja-atsea?; poati cã lji s-aurashti tu mardzini
(expr: pãnã tu soni); mardzinea
(expr: bitisita) aleadzi; shidea tu mardzini
(expr: di-unã parti); agiumsi tu mardzini
(expr: tu soni, acabeti) tu un udã; va s-lu caftã pãnã tu mardzinea-a loclui
(expr: tu locuri multu ndipãrtati, tu bitisita-a loclui); s-nu ti-aprochi multu di mardzinea-a (fig: malu-a, budza-a) arãului; cama tu mardzini
(expr: pãnã tu soni) aclo va s-agiundzi; casã di om oarfãn acupiritã cu mãrdzinj (fig: blãnj, scãnduri dit mardzinea-a truplui di arburi)

§ mardzinã (már-dzi-nã) sf mãrdzinj (mãr-dzínjĭ) – (unã cu mardzini)

§ marni/marne (már-ni) sf mãr-nji (mắr-nji) – (unã cu mardzini)
ex: loarã marnea (mardzinea), marnea

§ mãr-dzinescu (mãr-dzi-nés-cu) (mi) vb IV mãrdzinii (mãr-dzi-níĭ), mãrdzineam (mãr-dzi-neámŭ), mãrdzinitã (mãr-dzi-ní-tã), mãrdziniri/mãrdzinire (mãr-dzi-ní-ri) – dzãc (bag semnu) pãnã iu s-tindi un loc (iu va-lj hibã sinurlu, mardzinea); astãsescu loclu iu va s-aflã mardzinea (sinurlu) a unui lucru; ngãrdescu (scol gardu deavãrliga di) un loc; bitisescu aclo iu s-aflã mardzinea-a lucrului; sinuripsescu, ngãrdescu, piriursescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

paidos

paidos (paĭ-dós) invar – astãmãtsirea-a unei alumtã (polim) trã un chiro mãrdzinit (cãndu dauãli pãrtsã tsi s-alumtã suntu sinfuni sã-sh zburascã shi s-caftã unã cali tra si sã mbunã, s-nu mata s-batã)
{ro: armistiţiu, pace}
{fr: armistice, paix}
{en: armistice, truce, peace}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

piriorizmo

piriorizmo (pi-ri-o-riz-mó) sm piriorizmadz (pi-ri-o-riz-mádzĭ) – dimãndarea tsi-aspuni cã omlu nu-ari izini s-lu facã un lucru; dimãndul tsi nu lu-alasã omlu s-facã lucrul tsi-l va; atsea tsi-aspuni unã mardzini la ndreptul tsi lu-ari omlu tra s-facã tsiva; piriursiri
{ro: limită, restricţie}
{fr: limitation, restriction}
{en: limitation, restriction}

§ piriursescu (pi-ri-ur-sés-cu) (mi) vb IV piriursii (pi-ri-ur-síĭ), piriurseam (pi-ri-ur-seámŭ), piriursitã (pi-ri-ur-sí-tã), piriursiri/piriursire (pi-ri-ur-sí-ri) – bag unã mardzini la-atseali tsi poati (ari ndreptul) cariva s-facã; mãrdzinescu, sinuripsescu
{ro: mărgini, limita}
{fr: limiter, borner}
{en: limit, bound, restrict}

§ piriursit (pi-ri-ur-sítŭ) adg piriursitã (pi-ri-ur-sí-tã), piriursits (pi-ri-ur-sítsĭ), piriursiti/piriursite (pi-ri-ur-sí-ti) – tsi nu-ari izini s-facã ma multu dicãt dzãtsi un dimãndu; tsi ari unã mardzini la-atseali tsi poati s-facã cariva; mãrdzinit, sinuripsit
{ro: mărginit, limitat}
{fr: limité, borné}
{en: limited, bounded, restricted}

§ piriursiri/piriursire (pi-ri-ur-sí-ri) sf piriursiri (pi-ri-ur-sírĭ) – atsea si s-fatsi cãndu cariva piriurseashti; mãrdziniri, sinuripsiri; piriorizmo
{ro: acţiunea de a mărgini, de a limita; mărginire, limitare, restricţie}
{fr: action de limiter, de borner; limitation, restriction}
{en: action of limiting, of bounding, of restricting; limitation, restriction}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sinur

sinur (sí-nurŭ) sn sinuri/sinure (sí-nu-ri) shi sinuromati/sinu-romate (si-nu-ró-ma-ti) – cijdia tsi-aspuni iu bitiseashti un loc shi nchiseasti un altu; mardzinea-a unui crat tsi-l disparti di-un altu (a unui agru di-un altu, a unui loc tsi tsãni di-unã hoarã di-atsel tsi tsãni di-unã altã hoarã, etc.); mardzinea pãnã iu s-tindi sh-bitiseashti un loc; locurli di deavãrliga di-unã hoarã (cãsãbã, munti, etc.); granitsã, gãrnitsã, mardzini
{ro: frontieră, margine, locuri}
{fr: frontière; confins}
{en: border, confines}
ex: agiumsi tu sinurlu grãmustinescu; tu sinurli (locurli di deavãrliga) a Dibriljei lu vãtãmarã

§ sinuripsescu (si-nu-rip-sés-cu) (mi) vb IV sinuripsii (si-nu-rip-síĭ), sinuripseam (si-nu-rip-seámŭ), sinuripsitã (si-nu-rip-sí-tã), sinuripsiri/sinuripsire (si-nu-rip-sí-ri) – dzãc (aspun, astãsescu) pãnã iu s-tindi un loc (iu va-lj hibã sinurlu, mardzinea); astãsescu loclu iu va s-aflã mardzinea (sinurlu) a unui lucru; mi fac vitsin cu loclu a unui; mãrdzinescu, piriursescu
{ro: hotărnici, mărgini, delimita, avea de hotar}
{fr: (se) confiner, avoisiner}
{en: limit, border, become a neighbour}

§ sinuripsit (si-nu-rip-sítŭ) adg sinuripsitã (si-nu-rip-sí-tã), sinuripsits (si-nu-rip-sítsĭ), sinuripsiti/sinuripsite (si-nu-rip-sí-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã un sinur; tsi s-ari faptã vitsin cu cariva; mãrdzinit, piriursit
{ro: hotărnicit, mărginit, delimitat}
{fr: confiné, avoisiné}
{en: limited, bordered}

§ sinuripsiri/sinuripsire (si-nu-rip-sí-ri) sf sinuripsiri (si-nu-rip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (si) sinuripseashti; mãrdziniri, piriursiri
{ro: acţiunea de a hotărnici, de a mărgini, de a delimita, de a avea de hotar}
{fr: action de (se) confiner, de s’avoisiner}
{en: action of limiting, of bordering, of becoming a neighbor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã