DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

blid

blid (blídŭ) sn blidi/blide (blí-di) shi bliduri (blí-durĭ) – soi di pheat arucutos (cu mãrdzinjli sculati sh-cu fundul ãndreptu) dit cari mãcã oaminjlji la measã, di-aradã di loc arsu (ma poati s-hibã adrat sh-di bãcãri, fãrfuriu, yilii, lemnu, etc.); misur, misurã, piat, pheat, pheatac, sãhan, sãhani, san, cãtsin, cãtsãn, cãtsãnã, cãtson, cinac, cinacã, cinachi, talir, tãljur, tas, tasi, tanir, tanirã, tãnir, gãvanã, cingu
{ro: blid, castron, farfurie}
{fr: plat, écuelle, terrine, assiette}
{en: bowl, earthenware plate}
ex: blid di mãrcat, pisti casã arcat (angucitoari: luna); di la noi pãnã la voi, blidi, blidi teasi (angucitoari: calea); njiclu sh-lu-ari blidlu (pheatlu) a lui; mãcã tu blidi

§ blidar (bli-dárŭ) sm, adg (mash masculin) blidari (bli-dárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi blidi; ular
{ro: blidar}
{fr: celui qui fait ou vend des “blids”}
{en: bowl maker or seller}

§ blidãrii/blidãrie (bli-dã-rí-i) sf blidãrii – loclu iu blidarlji fac blidurli; ducheani iu s-vindu bliduri
{ro: locul unde se fac sau vând bliduri}
{fr: la place où on fait ou on vend des “blids”}
{en: place where one makes or sells “blids”}
ex: intrai tu blidãrii tra s-nu mi udã ploaea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cljag

cljag (cljĭágŭ) sn cljaguri (cljĭá-gurĭ) –
1: luguria cu cari sã ncljagã laptili tra si s-facã cashlu (sh-cari s-aflã tu stumahea-a prãvdzãlor tiniri tsi mãcã sh-aroamigã earba); piteauã, zaci, arãndzã, maeauã, mãeauã;
2: cumatã di sãndzi acãtsat (ncljigat, pihtusit, di-aradã tu vina-a omlui, tsi poati s-u-astupã shi s-lj-aducã moartea); (fig:
1: cljag = aveari; expr:
2: ari (bag, acats) cljag = ari (bagã, acatsã) aveari, ari (bagã, acatsã) arãndzã, ari (bagã, acatsã) seu, maeauã; acãtsã vlagã)
{ro: ferment, cheag}
{fr: présure; caillette; caillot}
{en: rennet; clot (of blood)}
ex: cashlu nu s-adarã fãrã cljag; cumãts di cljag di sãndzi; cljaglu (arãndza) di njel i di ed va tsãneari

§ ncljeg (ncljĭégŭ) (mi) vb I ncljigai (nclji-gáĭ), ncljigam (nclji-gámŭ), ncljigatã (nclji-gá-tã), ncljigari/ncljigare (nclji-gá-ri) – fac (laptili, sãndzili, etc.) s-acatsã cljag; bag cljag (piteauã, zaci) tu lapti ta sã ngroashi shi s-lu fac cash; bag maeauã tu lapti sh-lu fac mãrcat; bag tsiva tu apã (dzamã, etc.) si sã ngroashi tra si s-facã muzgoasã (mixoasã, etc.); cljeg, ancljeg, ãncljeg, pihtusescu;
(expr:
1: ncljeg (ndoi paradz) = amintu, adun, tsãn, fac (bag, acats) cljag, fac aveari;
2: (mi) ncljeg = (mi) nvescu (stulsescu, mushutsãscu, etc.) cu stranji shi lucri mushati;
3: easti om ncljigat = easti om ghini nviscut (stulsit), cu lucri shi stranji mushati)
{ro: închega, coagula}
{fr: (se) cailler, coaguler, rendre plus dense}
{en: curdle, coagulate, clot; to make it denser}
ex: sãndzili sã ncljiga pri cioariclu albu; laptili ncljigã (s-acãtsã icã s-featsi mãrcat i cash); somnul ncljagã oslu (l-fatsi ma ndisat oslu); sã ncljigã (ngrushe) zaharea; mãrcaturli sã ncljigarã (s-acãtsarã); tutã eta nu va s-pot si ncljeg ndoi paradz
(expr: s-fac aveari); featsi multã fumealji ma nu putu s-lji ncljagã
(expr: s-lji tsãnã, s-lji facã s-bãneadzã); u ncljigarã (fig: stulsirã, umplurã) di mushutets

§ ncljigat (nclji-gátŭ) adg ncljigatã (nclji-gá-tã), ncljigats (nclji-gátsĭ), ncljigati/ncljigate (nclji-gá-ti) – tsi ari acãtsatã cljag; cljigat, ancljigat, ãncljigat, pihtusit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

culeash

culeash (cu-leáshĭŭ) sn culeashuri (cu-leá-shĭúrĭ) – fãrinã di misur heartã ndisat, cari s-mãcã di-aradã cu furculitsa, icã, tãljatã filii dupã tsi-arãtseashti, s-mãcã tu loc di filii di pãni; bãrgãdan adrat cu umtu i unturã; fãrinã di misur i di grãn heartã tu apã sh-alãsatã ca unã dzamã groasã i mãcari suptsãri; culesh, culeaci, mumulic, mumulig, mãmulig, cãcimac, cãciumac, bãrcãdan, bãrgãdan, bãcãrdan, mãlcãdarã, mãclãdarã, tarapash;
(expr:
1: (u) li adrash culeash (lucrili) = (i) adrash un lucru glãrescu, lucru tsi nu s-uidiseashti dip, (u) li-adrash dhalã (bozã, ghesã); (ii) bãgash lucrili fãrã nitsiunã aradã, mintiti, ca naljurea, alandala, cioarã-boarã, ciora-bora;
2: limbã di culeash = limbã tsi bãbãleashti zboarãli; un tsi zburashti peltec;
3: easti culeash = (i) easti om moali, mulash-cu; (ii) numã datã di-armãnjlji dit Rumãnii a rumãnjlor cã mãcã multu cãcimac;
4: cari s-upãreashti tu culeash suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi s-afireascã, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: terci; sos}
{fr: bouillie; de la farine de maïs (ou blé) bouillie dans l’eau formant une sorte de sauce bonne à assaisonner certains mets}
{en: corn (or wheat) flour boiled in water; sauce}
ex: adrãm culeash di fãrinã; earna easti adetea s-facã culeash (bãrgãdan cu umtu i unturã) dimneatsa

§ culeaci (cu-leácĭŭ) sn culeaciuri (cu-leá-cĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: li-amisticã tuti, li featsi culeaci
(expr: alandala, cioarã-boarã)

§ culesh (cu-léshĭŭ) sn culeshuri (cu-lé-shĭúrĭ) – (unã cu culeash)
ex: hearsi culeshlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzãr

dzãr (dzắrŭ) sn dzãruri (dzắ-rurĭ) – muljiturã (i) tsi-armãni dit lapti cãndu s-fatsi cashlu, (ii) tsi s-aleadzi dit mãrcat cãndu s-fatsi unã guvã, (iii) dit dalã cãndu s-fatsi ghiza, etc.
{ro: zer}
{fr: petit lait}
{en: whey}
ex: dzãrlu di cãshcãval, dupã tsi-l hirbem, scoati mindzitrã; dzãrlu di dalã ãl dãm la cãnj; sh-mãrcatlu scoati dzãr; dzãrlu curã dit dala bãgatã tu stricãtori sh-armãni ghiza; biui dzãr cã mi-arãsea; cati dimneatsã bea nã scafã cu dzãr

§ zer (zérŭ) sn zeruri (zé-rurĭ) – (unã cu dzãr)
ex: umtul avea multu zer; veara-aestã bium multu zer

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lapti/lapte

lapti/lapte (láp-ti) sn lãpturi (lắp-turĭ) shi sm lãptsã (lắp-tsã) – luguria albã (muljiturã) tsi easi dit sinlu (tsãtsa) a unei muljari (icã udzirlu a unei pravdã) tsi ari amintatã un njic di putsãn chiro;
(expr:
1: dinti di lapti = un di protslji dintsã tsi-lj scoati njiclu, ndoi mesh dupã tsi s-amintã, sh-cari-lj cad dupã ndoi anj, ca tu loclu-a lor s-lji creascã altsã dintsã tsi va lj-armãnã trã tutã bana;
2: misur cu lapti = misurlu tsi nu easti ghini coptu sh-ari ninga dzamã tu gãrnutsã ca laptili;
3: lapti di-azvesti = muljitura tsi s-fatsi cu cheatra albã (cãlcherea) di-azvesti amisticatã cu apã, sh-cu cari s-buisea casili aoa sh-un chiro;
4: lapti di pulj; lapti di aidoni = lucri tsi nu-ari iuva tu lumi, tsi nu pot si s-facã, ca adutsearea di lapti di pulj, bunãoarã;
5: laptsã di pescu (mash pluralu) = muljitura albã sh-ca gilatinoasã tsi u-alasã cu simintsa-a lor peshtsãlj mascuri tu apã, ti peshtsãlj feamini;
6: lapti bãtut = lapti tsi-lj si scoasi umtul cu bãtearea; dalã;
7: lapti acru = lapti tsi s-acri;
8: lapti di foali = lapti gras di vearã, hertu sh-tsãnut ãn foali tsi s-mãcã multi ori dupã Crãciun;
9: lapti dinjicat = lapti tu cari s-aflã pãni dinjicatã;
10: lapti sh-njari suntu = duc unã banã cu multã vreari sh-cu di tuti;
11: tsi u vrei, cã vaca ts-umpli cãldarea di lapti, sh-tu soni-lj da cu clotsa = tsi u vrei cã un tsã va bunlu, macã tu soni lucrili es arãu;
12: cari s-upãreashti tu lapti suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi si s-afireascã, ma nu s-afiri, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: lapte}
{fr: lait}
{en: milk}
ex: nã featã cu mãnjli n gechi, u ljai mbratsã fãr s-u ntreghi, cu seati mari u bash ãn gurã, sh-ti saturi di laptili tsi-lj curã (angu-citoari: plosca); laptili s-virsã, s-adunã cu shilji; muldzi lapti shi nu scoati sãndzi; cu ficiorlji s-nu mãts lapti, cã ti pruscuchescu; lapti di pulj s-cãftai di la nãs, sh-lapti di pulj aflai
(expr: ahãntu ti va cã va s-facã ti tini itsido, va s-ts-aducã pãnã sh-lapti di pulj, lucru tsi nu s-aflã iuva!); lj-dinjicarã nã cuvatã di lapti
(expr: dinjicarã nã cuvatã di pãni sh-u bãgarã tu lapti) shi ficiorlu u bitisi tuoarã; avem acasã lapti dultsi, lapti acru, lapti gros, sh-lapti-astãljat; cheali cu lapti acru (pungã ma mari adratã di cheali di noatinj, birbets, oi stearpi tsi armãnjlji u poartã mplinã cu lapti acru i dalã); laptili di buvulitsã easti cama gros; dada adrã lapti cu ariz ti prãndzu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lunã1

lunã1 (lú-nã) sf lunj (lúnjĭ) shi luni/lune (lú-ni) –
1: lucrul tsi s-minã n tser deavãrliga loclui, tsi-l videm noaptea namisa di steali, multi ori ca un tserclju galbin tsi da lunjinã (deadun cu stealili) di videm noaptea;
2: chirolu tsi-lj lja a lunãljei s-neagã deavãrligalui di loc, di-aradã vãrã 29 di dzãli;
3: a doauãsprãdzatsea parti a anlui tsi ari di-aradã 30 i 31 di dzãli, afoarã di Shcurtul cari poati s-aibã 28 (sh-la patrulji anj, 29) di dzãli; mes;
(expr:
1: luna mplinã = luna cãndu s-veadi ntreagã (cã loclu s-aflã namisa di soari shi lunã, shi di pri loc s-veadi nreaga fatsã arucutoasã a lunãljei lunjinatã di soari);
2: luna noauã = luna cãndu s-aflã namisa di soari shi loc (cãndu di pri loc s-veadi mash fatsa-a ljei scutidoasã, nilunjinatã di soari);
3: (easti cu) luna pi cheptu (pi frãmti) = multu di multu mushat, cum nu ari altu tu lumi; cu steaua (soarili) pi frãmti;
4: ari lunã n cap = nu-ari dip peri ãn cap, easti chel, calvu;
5: cu luna easti = (om) tsi nu easti ashtirnut, tsi sh-alãxeashti mintea dit unã dzuã tu-alantã;
6: dzãna Lunã = unã dzãnã dit pãrmiti;
7: loari di lunã = unã lãngoari tsi s-aspuni la om cu cufurealã sh-arcoari)
{ro: lună (astrul); luna (de zile)}
{fr: lune; mois}
{en: moon; month}
ex: blid di mãrcat, pisti casã arcat (angucitoari: luna); suntu doi frats, s-avinã, s-avinã, shi nu pot si s-adunã (angucitoari: soarili sh-luna); dauã s-duc shi dauã sta, dauã giudicatã nu-au (angucitoari: soarili sh-luna); lunã, lunã noauã, dã-nj pãni cu oauã, sã nj-u bag tu mãnicã, sã nj-u mãc Dumãnicã; noaptea-aestã deadi luna; lunã bunã, agiutã-nj sã-nj mi scol; sh-noaptea avem lunjinã niscãntiori di la lunã; s-afireashti ca luna di soari; doauã luni shi doi sori; cum lutsea luna nafoarã; eara mushatã ca luna sh-ca soarili; aflã nã featã ca luna sh-ma mushatã; soarili sh-luna va-ts lunjineadzã calea, soarili sh-luna va tsã ndultseascã bana!; s-ti duts la dzãna Lunã; s-nã dats pi Marusha, alba lunã (albã ca luna); ahiursi si s-mãcã luna; chiru luna (nu s-veadi dip luna, cã easti acupiritã di-aumbra-a loclui); tricu unã lunã (un mes) di dzãli, tricurã dauã lunj (mesh); cãnjlj-alatrã ca la lunã; nveasta va-lj facã doi ficiori cu luna tu frãmti
(expr: multu di multu mushats)

§ lunarili/lunarile (lu-ná-ri-li) sf pl articulat – chirearea di sãndzi tsi u-ari unãoarã pi mes muljarea (cari easti tu ilichia tsi poati s-cadã greauã shi s-facã njits); arãdz, mes
{ro: menstruaţie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

maeauã

maeauã (ma-ĭá-ŭã) sf maei (ma-ĭéĭ) – luguria tsi s-bagã tu-aloatlu di pãni tra s-lu facã s-creascã; luguria tsi s-bagã tu lapti tra s-lu ncljagã shi s-lu facã mãrcat; luguria tsi s-bagã tu lapti tra s-lu ncljagã shi s-lu facã cash; etc.; mãeauã;
(expr: ari (bagã, acatsã) maeauã = (i) ari (bagã, acatsã) aveari; ari (bagã, acatsã) cljag, arãndzã; ari (bagã, acatsã) seu, etc.)
{ro: maia de pâine, de iaurt, de brânză, etc.}
{fr: ferment; présure}
{en: ferment, rennet}
ex: maeaua easti veaclji; acãtsã maeauã
(expr: featsi aveari); nu s-umflã pãnea di simitã cã nu eara bunã maeaua

§ mãeauã1 (mã-ĭá-ŭã) sf mãei (mã-ĭéĭ) – (unã cu maeauã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãrcat

mãrcat (mãr-cátŭ) sn mãrcaturi (mãr-cá-turĭ) – lapti di vacã (oai, caprã, etc.) tsi s-acatsã (sã ncljagã) dupã tsi easti amisticat (apres) cu-unã maxutarcã mãeauã; yeaurti;
(expr: cari s-upãreashti tu lapti (tu culeash), suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi s-afireascã, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi; pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios)
{ro: iaurt}
{fr: lait caillé, yahourt}
{en: yoghurt}
ex: mãrcatlu lu-adrãm cu lapti di oi; mãrcaturli sã ncljigarã; mãca pãni cu mãrcat; mãrcatlu cu laptili di oai easti ma gras ca-atsel cu laptili di vacã; frati-su dit mesi vindea mãrcat; l-adusi misura cu mãrcat

§ mãrcãtãgi (mãr-cã-tã-gí) sm mãrcãtãgeadz (mãr-cã-tã-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi mãrcat; yeargi, eargi
{ro: iaurgiu}
{fr: fabricant ou vendeur de yahourt}
{en: yoghurt maker or seller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

oalã

oalã (ŭá-lã) sf oali/oale (ŭá-li) – vas di casã (adrat di lut arsu i metal), cu gura largã, tu cari s-fatsi shi s-tsãni mãcarea; apa (mãcarea, etc.) tsi intrã tu-unã oalã ntreagã; ftinã, vutinã, crup, sut, ghiftã, tengiri, tingeri, tingire;
(expr:
1: oala di noapti = oala tu cari omlu poati si sh-facã apa noaptea, cãndu nu poati (i nu va) si s-ducã la hale;
2: easti oalã-acupiritã = om tsi nu dzãtsi tsi mindueashti dealihea cãndu nu-lj si ndreadzi huzmetea; om tsi shtii s-lji tsãnã misticadzlji shi s-nu zburascã; om tsi nu dutsi zboarã di la un la-alantu;
3: dusi s-adarã oali = muri; dusi s-adarã chirãmidz; mãshcã loclu;
4: cãdzu shoariclu tu oalã = cãdzu muljarea greauã;
5: mi bag iu nu-nj hearbi oala = mi-ameastic tu lucri xeani; nu-nj mutrescu mash di huzmetea-a mea;
6: oala creapã mash cãndu-lj yini oara = lucrili nu s-fac cãndu vrem, s-fac mash cãndu lã yini oara)
{ro: oală}
{fr: pot (en terre), marmite}
{en: earthen pot, cooking pot, kettle}
ex: cãt bãnai pri-aestu loc, arsã sh-friptã fui pri foc, shi cãnd mi vidzurã moartã, mi-aruncarã dupã poartã (angucitoari: oala); unã moashi cu gura hãscatã (angucitoari: oala); oalã di loc; oalã di her; nivinjitã oara, nu creapã oala; oalã di bãcãri; oalã cu mãrcat; hearsi nã oalã di fauã; nu ti-ameasticã iu nu-ts hearbi oala
(expr: stai di-unã parti, nu ti-ameasticã iu nu-ai vãrã lucru, mutrea-ts huzmetea); nigrit, nicljimat, na-l sh-nãs iu nu-lj hearbi oala

§ ulicã (u-lí-cã) sf ulitsi/ulitse (u-lí-tsi) – oalã njicã
{ro: oală mică, ulcică}
{fr: petit pot}
{en: small pot}
ex: tru unã ulicã (oalã njicã) eara un broatic

§ ular (u-lárŭ) sm ulari (u-lárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi oali (poaci, stamni, etc.); pucear, stãmnar
{ro: olar}
{fr: potier}
{en: potter}
ex: tuti-atseali hori suntu di ulari

§ ulãrii/ulãrie (u-lã-rí-i) sf ulãrii (u-lã-ríĭ) – loclu iu ularlji fac oalili; ducheani iu s-vindu oali
{ro: olărie}
{fr: potterie}
{en: pottery}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn