DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

giug1

giug1 (gĭúgŭ) sn giuguri (gĭú-gurĭ) – hãlati tsi s-bagã deavãrliga di zverca-a boilor tra sã-lj facã s-imnã shi s-lucreadzã deadun;
(expr: lj-bag giuglu = lu ncurun)
{ro: jug}
{fr: joug}
{en: yoke}
ex: bagã a boilor giuglu; bãgarã tu giug doi mãnzats ca s-tragã pluglu; calu gioni, tu giug s-cunoashti; lj-bãgarã giuglu
(expr: lu nsurarã)

§ giugãtor (gĭu-gã-tórŭ) sm giugãtori (gĭu-gã-tórĭ) – un tsi poartã giuglu; bou di giug
{ro: bou de jug}
{fr: bête de trait, boeuf de joug}
{en: animal harnessed to a yoke}

§ sumgiugãtor (sum-gĭu-gã-tórŭ) sm sumgiugãtori (sum-gĭu-gã-tórĭ) – (bou) tsi easti sum giug
{ro: (bou) înjugat}
{fr: (boeuf) sous le joug}
{en: (ox) under the yoke}

§ ngiug (ngiúgŭ) (mi) vb I ngiugai (ngiu-gáĭ), ngiugam (ngiu-gámŭ), ngiugatã (ngiu-gá-tã), ngiugari/ngiugare (ngiu-gá-ri) – bag giuglu deavãrliga di zverca-a boului; (fig: mi ngiug = mi ncurun; mi nsor (mãrit)
{ro: înjuga}
{fr: mettre sous le joug; atteler}
{en: to fit or join with a yoke}

§ ngiugat (ngiu-gátŭ) adg ngiugatã (ngiu-gá-tã), ngiugats (ngiu-gátsĭ), ngiugati/ngiugate (ngiu-gá-ti) – (bou) tsi-lj s-ari bãgatã un giug deavãrliga di zvercã
{ro: înjugat}
{fr: mis au joug; attelé}
{en: to fit or join with a yoke}
ex: ngiugã boilji sh-dusi la agru; lu ngiugãm (fig: lu nsurãm) sh-pri nãs

§ ngiugari/ngiugare (ngiu-gá-ri) sf ngiugãri (ngiu-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un bou easti ngiugat
{ro: acţiunea de a înjuga; înjugare}
{fr: action de mettre sous le joug; d’atteler}
{en: action of fitting or joining with a yoke}

§ dizgiug (diz-giúgŭ) (mi) vb I dizgiugai (diz-giu-gáĭ), dizgiugam (diz-giu-gámŭ), dizgiugatã (diz-giu-gá-tã), dizgiugari/dizgiugare (diz-giu-gá-ri) – scot giuglu tsi s-aflã deavãrliga di zverca-a boului

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

giuncu

giuncu (gĭún-cu) sm, sf giuncã (gĭún-cã), giuntsi (gĭún-tsi), giuntsi/giuntse (gĭún-tsi) – boulu (vaca) cãndu easti ninga tinir yitsãl di 2-3 anj, di-aradã niscuchit shi nibãgat ninga la giug; juncu, mãnzat, yitsãl (yitsauã), muscar, demush
{ro: junc}
{fr: bouvillon, jeune taureau; génisse}
{en: young bullock}
ex: va talj trã nãs giuncul atsel graslu; vaca tsi ari undzitã cu boulu icã cu giuncul

§ juncu (jĭún-cu) sm, sf junicã (jĭu-ní-cã), juntsi (jĭún-tsi), junitsi/junitse (jĭu-ní-tsi) – (unã cu giuncu)
ex: tãljai un juncu (yitsãl di 2-3 anj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãndzu

mãndzu (mắn-dzu) sm mãndzã (mắn-dzã) – calu cãndu easti amintat di-unã eapã icã atumtsea cãndu easti ninga multu tinir; mãndzat, mãnzac, diot; (fig: mãndzu = ficiurac multu yiu, astraptu shi burdal)
{ro: mânz}
{fr: poulain}
{en: colt}
ex: aveam nã eapã shi fitã un mãndzu; eapa-lj fitã un mãndzu tsi loclu mãca sh-niorlji bea di gioni shi di-azbuirãtor; un mãndzu nu-arujashti; arucã mãndzul mortu; tsi ti alichish di mini ca mãndzul di eapã?

§ mãndzat1 (mãn-dzátŭ) sm mãndzats (mãn-dzátsĭ) – (unã cu mãndzu)

§ mãnzac (mãn-zácŭ) sm mãnzats (mãn-zátsĭ) – (unã cu mãndzu)
ex: un mãnzac cu shauã sh-frãn

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãnzat

mãnzat (mãn-zátŭ) sm mãnzats (mãn-zátsĭ) – boulu (tavrul) cãndu easti ninga tinir (yitsãl di 2-3 anj, di-aradã niscuchit shi nibãgat ninga la giug); giuncu, juncu, yitsãl, muscar, demush
{ro: junc}
{fr: bouvillon, jeune boeuf}
{en: young bullock}
ex: bãgarã tu giug doi mãnzats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

muscar

muscar (mus-cárŭ) sm, sf muschidã (mus-chí-dã), muscari (mus-cárĭ), muschidz (mus-chídzĭ) – boulu (vaca) oara tsi s-amintã icã atumtsea cãndu easti ninga tinir (tinirã); yitsãl, yitsauã, giuncu, giuncã, juncu, demush, mãnzat
{ro: viţel, viţea}
{fr: veau, genisse}
{en: calf, heifer}
ex: unã muschidã alãga pri cãmpu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

plug

plug (plúgŭ) sn pluguri (plú-gurĭ) – hãlatea cu cari s-arã agrul; arat, aratru, aletrã, dãmãljug, paramandã, paramendã, vãlmentu
{ro: plug}
{fr: charrue}
{en: plough}
ex: bãgarã tu giug doi mãnzats ca s-tragã pluglu (aratrul); pluglu (aletra), boili, shi la cãmpu; vãrã urmã di plug (dãmãljug); mãni va s-bag pluglu tu agru

§ pljor (pljĭórŭ) sn pljoari/pljoare (pljĭŭá-ri) – herlu di la plug (aratru, aletrã, dãmãljug) tsi arucã di-unã parti loclu scos di vomirã
{ro: corman}
{fr: versoir de la charrue}
{en: mould board of a plough}

§ plugar (plu-gárŭ) sm plugari (plu-gárĭ) – atsel tsi arã (lucreadzã) agrili cu pluglu sh-bãneadzã di-aestu lucru; arãtor, araci, uraci, zivyit
{ro: plugar, agricultor}
{fr: laboureur, fermier}
{en: tiller, ploughman, farmer}
ex: iu nu easti irini shi arihati, plugari nu pot s-hibã; di itia zulunjlor, cãts armãnj armasirã plugari?

§ plugãrii/plugãrie (plu-gã-rí-i) sf plugãrii (plu-gã-ríĭ) – tehnea sh-lucrul di plugar; zivgãrlichi
{ro: plugărit}
{fr: labourage}
{en: tilling, ploughing}
ex: multsã armãnj s-alãsarã di plugãrii tra s-acatsã di alti zãnãts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

yitsãl

yitsãl (yi-tsắlŭ) sm, sf yitsauã (yi-tsá-ŭã), yitsãlj (yi-tsắljĭ), yitsali/yitsale (yi-tsá-li) – boulu i vaca cãndu s-amintã icã suntu ninga tiniri; ghitsel, demush, giuncu, juncu, mãnzat, muscar, muschidã
{ro: viţel, viţea}
{fr: veau, genisse}
{en: calf, heifer}
ex: carnea di yitsãl easti ma trifirã di itsido altã

§ ghitsel (ghi-tsélŭ) sm, sf ghiteasã (ghi-teá-sã), ghitselj (ghi-tséljĭ), ghiteasi/ghitease (ghi-teá-si) – (unã cu yitsãl)
ex: liga ghitselu (yitsãlu) pãnã s-mulgã vaca

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã