DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anciup

anciup (an-cĭúpŭ) (mi) vb I anciupai (an-cĭu-páĭ), anciupam (an-cĭu-pámŭ), anciupatã (an-cĭu-pá-tã), anciupari/anciupare (an-cĭu-pá-ri) – lu-acats dinapandiha, ascur sh-cu puteari; mi-acats di peri (acats s-mi-alumtu) cu cariva; lu-ascalnu di gushi pri cariva; nciup, acats (fig: anciup = fur)
{ro: înhăţa, (se) încăiera}
{fr: saisir, (se) battre, en venir aux mains}
{en: grasp, seize, come to grips, start fighting}
ex: di zbor-zbor s-anciuparã (s-acãtsarã); di sumsoarã ma s-anciupã (s-acatsã); s-apruchearã s-lj-agiungã shi s-lj-anciupã di perci; vrea s-lu-anciupã di mãnicã; anciupã (acãtsã cu puteari) cucotlu di zvercã shi vru s-fugã; lo calea cãtrã n hoarã s-anciupã (fig: s-furã) vãrã gãljinã

§ anciupat (an-cĭu-pátŭ) adg anciupatã (an-cĭu-pá-tã), anciupats (an-cĭu-pátsĭ), anciupati/an-ciupate (an-cĭu-pá-ti) – tsi s-ari acãtsatã (di peri, di gushi) si s-alumtã cu cariva; nciupat, acãtsat
{ro: înhăţat, încăierat}
{fr: saisi, venu aux mains}
{en: grasped, seized, who came to grips, who started fighting}

§ anciupari/anciupare (an-cĭu-pá-ri) sf an-ciupãri (an-cĭu-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-anciupã dunjaua; nciupari, acãtsari
{ro: acţiunea de a înhăţa, de a se încăiera; înhăţare, încăierare}
{fr: action de saisir, de (se) battre, d’en venir aux mains}
{en: action of grasping, of seizing, of coming to grips, of starting to fight}

§ nciup (ncĭúpŭ) (mi) vb I nciupai (ncĭu-páĭ), nciupam (ncĭu-pámŭ), nciupatã (ncĭu-pá-tã), nciupari/nciupare (ncĭu-pá-ri) – (unã cu anciup)
ex: nciupã (arãchi, lo) nai ma marea filii; fratslji si nciuparã (acãtsarã si s-batã); li vidzui cum si nciuparã (s-acãtsarã di per) featili; li nciupã (li arãchi) ashitsili

§ nciupat (ncĭu-pátŭ) adg nciupatã (ncĭu-pá-tã), nciupats (ncĭu-pátsĭ), nciupati/nciupate (ncĭu-pá-ti) – (unã cu anciupat)

§ nciupari/nciupare (ncĭu-pá-ri) sf nciupãri (ncĭu-pắrĭ) – (unã cu anciupari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aoaltari

aoaltari (a-ŭál-tarĭ) adv – dzua tsi s-aflã nãintea-a dzuãljei di-aeri; aoaltadz, aoaltaz, aoartari, culoaltãdz;
(expr:
1: aoaltari = unã di dzãlili (dauã, trei, patru, etc.) tsi s-aflã nãintea-a dzuãljei di-aeri; aoa shi ndauã dzãli;
2: nu easti di-aeri, di-aoaltari = easti di multu chiro; easti cu minti, alãgatã, shtiutã)
{ro: alaltăieri}
{fr: avant-hier}
{en: day before yesterday}
ex: nu eara di-aeri, di-aoaltari
(expr: eara di multu chiro)

§ aoaltadz (a-ŭál-tadzĭ) adv – (unã cu aoaltari)
ex: aoaltadz agiumsi

§ aoaltaz (a-ŭál-tazĭ) adv – (unã cu aoaltari)

§ aoartari (a-ŭár-tarĭ) adv – (unã cu aoaltari)
ex: s-arsi aeri, aoartari

§ laltari (lál-tarĭ) adv – (unã cu aoaltari)
ex: dada-a mea mi isusi laltari, Dumãnicã

§ culoaltãdz (cu-lŭál-tãdzĭ) adv – (unã cu aoaltari)
ex: culoaltãdz (aoaltari) nu putu s-yinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arachi

arachi (a-ráchĭŭ) (mi) vb IV, III shi II arãchii (a-rã-chíĭ) shi arapshu (a-dáp-shĭu), arãcheam (a-rã-chĭamŭ) shi arãpeam (a-rã-peámŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã) shi araptã (a-ráp-tã) shi arãputã (a-rã-pú-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arãcheari/arãcheare (a-rã-chĭa-ri) shi arapiri/arapire (a-rá-pi-ri) shi arãpeari/arãpeare (a-rã-peá-ri) –
1: l-ljau cu zorea pri cariva (fãrã vrearea-a lui); ljau cu zorea un lucru di la cariva (l-fur, lu mprad); fur unã featã ta s-nj-u fac nveastã; mi hiumusescu agonja sh-cu vãrtushami tra s-ljau un lucru;
2: mi-acatsã inatea (cljinlu, dratslji); mi fac foc; mi-aprindu; arãchescu, arichescu, archescu, arap; inãtusescu, nãirescu, yinutãsescu, timusescu, ariciuescu, arcedz, furchisescu, furtsuescu, ngindu, etc.
{ro: răpi, fura, (se) grăbi, înfuria}
{fr: ravir, enlever, emporter (violemment); se presser, se laisser emporté par la colère}
{en: ravish, abduct, kidnap, hurry, get furious}
ex: luplu arãchi (furã, zmulsi) unã oai; mi-arãchii (mi hiumusii, mi-agunjisii) di zburãi; arãchii pãnea (ngljitai lemargu sh-cu agunjii) sh-mi nicai; cama marli arachi (l-lja cu zorea) caplu; lj-arachi (lj-lea, lj-scoati) cãciula din cap; mutrea s-nu ti-arachi (s-nu ti-acatsã inatea); atsel shtiutlu nu si-arapi (s-arceadzã) truoarã

§ arãchescu (a-rã-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II arãchii (a-rã-chíĭ), arãcheam (a-rã-chĭamŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arãcheari/arãcheare (a-rã-chĭa-ri) – (unã cu arachi)
ex: lalã-su arãchi tsupata (s-hiumusi sh-u lo cu agunjii); armãnjlji au adetea, aprindu Dumãnicã la numtsã, s-easã la fãntãnã shi s-arãcheascã (lja) apã

§ arap2 (a-rápŭ) vb IV shi III arãchii (a-rã-chíĭ) shi arapshu (a-ráp-shĭu), arãcheam (a-rã-chĭamŭ) shi arãpeam (a-rã-peámŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã) shi araptã (a-ráp-tã) shi arãputã (a-rã-pú-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arapi-ri/arapire (a-rá-pi-ri) – (unã cu arachi)
ex: s-nj-arap (s-nji fur) unã armãnã; arãchi (s-hiumusi sh-lo agonja) tu mãnã un poci; el s-arapi (lu-acatsã inatea) unãshunã; lj-u-arãpu (lj-u furã) feata; el s-arapi (s-nãireashti, s-arceadzã) unãshunã; nu ti-arapi (s-nu ti-acatsã inatea, dratslji) mori sor; arapi di-aoa, arapi di-aclo (lja di-aoa, lja di-aclo), cum ãlj yini-ambar; s-u-arapã (s-u-acatsã) di mutsã

§ arãchit1 (a-rã-chítŭ) adg arãchitã (a-rã-chí-tã), arãchits (a-rã-chítsĭ), arãchiti/arãchite (a-rã-chí-ti) –

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

artu

artu (ár-tu) sm fãrã pl – unã soi di cãrvealji di pãni (njicã shi stronghilã) adratã maxus trã bisearicã tra s-hibã vluyisitã di preftu sh-dit cari s-talji anafura cu cari s-cumãnicã lumea; pindeartu, lituryii, lutruyii, pãnãyii, ipsumã, piscur, piscuri, piscurã
{ro: artos}
{fr: pain bénit}
{en: communion bread}

§ pindeartu (pin-deár-tu) sm fãrã pl – (unã cu artu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Arusalji/Arusalje

Arusalji/Arusalje (A-ru-sá-lji) sf fãrã pl – mari sãrbãtoari crishtineascã tsi cadi tu-a tsindzãtsea dzuã (a shaptea Dumãnicã) dupã Dumãnica-a Pashtilui, cãndu crishtinãtatea yiurtiseashti dipunearea-a Duhlui Sãmtu pri apostulj; Rusalji
{ro: Rusalii}
{fr: Pentecôte}
{en: Pentecost}

§ Rusalji/Rusalje (Ru-sá-lji) sf fãrã pl – (unã cu Arusalji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ascumbusescu

ascumbusescu (as-cum-bu-sés-cu) (mi) vb IV ascumbusii (as-cum-bu-síĭ), ascumbuseam (as-cum-bu-seámŭ), ascumbusitã (as-cum-bu-sí-tã), ascumbusiri/ascumbusire (as-cum-bu-sí-ri) – nj-anduplic mãnitsli di la cãmeashi (fustani, stranj, etc.) sh-cãtivãrãoarã poalili i pudhunarlji di la pandaloni sh-li mut ma nsus pi bratsã i pi trup; scumbusescu, nãscumbusescu; (fig: mi-ascumbusescu = mi ndreg, mi fac etim tra s-fac un lucru)
{ro: sufleca}
{fr: retrousser les manches}
{en: roll up the sleeves}
ex: ascumbusea-ti (fig: adunã-ts mãnitsli, ndreadzi-ti) nveastã s-adari pitã; ascumbusea-ts dauãli bratsã; s-ascumbusi shi li-adrã tuti lucrili a casãljei hãzãri; si scumbusi mushat, arni casa, di u featsi ca yilia

§ ascumbusit (as-cum-bu-sítŭ) adg ascumbusitã (as-cum-bu-sí-tã), ascumbusits (as-cum-bu-sítsĭ), ascumbusi-ti/ascumbusite (as-cum-bu-sí-ti) – tsi easti cu mãnitsli (pudhunarlji, poalili) nduplicati sh-trapti nsus; cu bratsãli ascumbusiti; scumbusit, nãscumbusit
{ro: suflecat}
{fr: avec les manches retroussées}
{en: with the sleeves rolled up}

§ ascumbusiri/ascumbusire (as-cum-bu-sí-ri) sf ascumbusiri (as-cum-bu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-ascumbuseashti; scumbusiri, nãscumbusiri
{ro: acţiunea de a sufleca; suflecare}
{fr: action de retrousser les manches}
{en: action of rolling up the sleeves}

§ discumbusescu (dis-cum-bu-sés-cu) (mi) vb IV discumbusii (dis-cum-bu-síĭ), discumbuseam (dis-cum-bu-seámŭ), discumbusitã (dis-cum-bu-sí-tã), discumbusi-ri/discumbusire (dis-cum-bu-sí-ri) – disfac mãnitsli ascumbusiti (nduplicati, adunati) di la cãmeashi (stranj, poalili di la fustani, pudunarlji di la pandaloni, etc.);
(expr: mi discumbusii = alas lucrul tsi fãtseam)
{ro: desufleca}
{fr: défaire les manches retroussées}
{en: pull down the rolled sleeves}
ex: dupã tsi aspilai vasili nj-discumbusii mãnitsli; noaptea ntardu mi discumbusii
(expr: alãsai lucrul)

§ discumbusit (dis-cum-bu-sítŭ) adg dis-cumbusitã (dis-cum-bu-sí-tã), discumbusits (dis-cum-bu-sítsĭ), discumbusiti/discumbusite (dis-cum-bu-sí-ti) – tsi sh-ari disfaptã mãnitsli ascumbusiti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

brats

brats (brátsŭ) sn bratsã (brá-tsã) –
1: mãdularlu-a omlui tsi nchiseashti di la mãnã shi s-dutsi pãnã la umir;
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli aesti mãdulari (bratsã); brãtsat, brãtsatã, bãrtsat, bãltsat;
3: misurã veaclji ca pihea i cotlu (lungã ca di la cot pãnã la mãnã i pãnã la mithca-a dzeadzitilor);
(expr: lu-aprochi cu bratsãli dishcljisi = lu-aprochi cu tutã vrearea, cu inima dishcljisã)
{ro: braţ, cot}
{fr: bras, brassée, coudée}
{en: arm, armful, cubit}
ex: mi doari bratslu; omlu ari doauã bratsã; el lucreadzã cu bratsãli; tsi s-facã mãratlu cu doauã bratsã mash; uhtarea bratslu-nj leagã; dã-nj un brats (furtii) di leamni; doauã bratsã (doauã misuri di brats di la cot la dzeadziti) di pãndzã; un brats (unã misurã) di scutic

§ bratseta (bra-tsé-ta) adv – s-dzãtsi cãndu omlu imnã “di brats” cu cariva; di brats, brats la brats
{ro: la braţ}
{fr: à bras}
{en: holding one’s arm}
ex: noi u-avem tr-arshini s-ljai nveasta bratseta (di brats) shi s-ti priimnji

§ brãtsat (brã-tsátŭ) sn brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) –
1: dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã (di la dzeaditili-a unui brats la-atseali a alãntui);
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli bratsã; brats; bãrtsat; brãtsatã, bãltsatã; surghits
{ro: distanţa dela degetele unui braţ la degetele celuilalt, când braţele sunt întinse în direcţie opusă; braţ}
{fr: êtendue des deux bras; brassée}
{en: distance between de fingers of one hand to the fingers of the other when the arms are stretched in the opposite direction; armful}
ex: deadi soarli trei brãtsati; un brãtsat di leamni (leamni purtati cu dauã bratsi); bãgai tu pãhnii doauã brãtsati di earbã; misurai un brãtsat di pãndzã

§ brãtsatã (brã-tsá-tã) sf brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)

§ bãrtsat1 (bãr-tsátŭ) sn bãrtsati/bãrtsate (bãr-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
ex: tradzi funea dauã bãrtsati; noauãdzãtsi-noauã di bãrtsati vrea s-lu hidzearim tu loc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

brumancã

brumancã (bru-mán-cã) sf brumãntsi (bru-mắn-tsi) – unã soi di stranj njic (di pãndzã, lãnã, cheali, lastic, etc.) tsi-acoapirã mash mãna faptu maxus tra s-u-afireascã di-arcoari (murdãrilji, etc.) i s-hibã purtat mash trã mushuteatsã shi cãmãrusiri; mãnushi, gantã, hirotã, pumãnicã, mitani
{ro: mănuşă; mănuşă cu un deget}
{fr: gant; mitaine, moufle}
{en: glove; mitten}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã