DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bumbac

bumbac (bum-bácŭ) sn bumbatsi/bumbatse (bum-bá-tsi) shi bumbacuri (bum-bá-curĭ) – plantã criscutã trã hirili tsi nvilescu (ca unã soi di lãnã albã) simintsãli a ljei tsi s-aflã ncljisi tu-unã soi di fructu-cutii cãt unã nucã, cu frãndzã tsi au unã videari ca palma di om (palmati), sh-lilici galbini icã aroshi; lãna adunatã di pi-aesti simintsã; hirili fapti dit aestã lãnã ufilisiti la tsãsearea di pãndzã, sindonj, cãmesh, etc.; vata faptã dit aesti hiri, shcurti shi suptsãri, bunã tr-aspilarea-a plãyiilor sh-a arãnjlor mplini di sãndzi i pronj; bãmbac, scãmanghi, cãmangu, scãmangu, cãmãnchi;
(expr: criscut (nvitsat) tu/prit bumbatsi = tsi-ari criscutã mutrit ghini sh-hãidipsit, tsi-ari dusã unã banã lishoarã, fãrã ghideri sh-cripãri)
{ro: bumbac, vată}
{fr: coton, ouate}
{en: cotton, wadding}
ex: ligã tu mãndilã trei simintsã di bumbac; pãndza easti-adratã di bumbac; sh-featsi unã giupã cu bumbac; nolgicana turtsea bumbac; cu bumbaclu tsi torcu, va lji nvishteam tutã oastea; nvitsatã di pri bumbacuri shi di pri mãtãsuri
(expr: nvitsatã s-bãneadzã ghini, ca omlu avut)

§ bãmbac (bãm-bácŭ) sn bãmbatsi/bãmbatse (bãm-bá-tsi) shi bãmbacuri (bãm-bá-curĭ) – (unã cu bumbac)

§ bumbãcos (bum-bã-cósŭ) adg bumbãcoasã (bum-bã-cŭá-sã), bumbãcosh (bum-bã-cóshĭ), bumbãcoasi/bum-bãcoase (bum-bã-cŭá-si) – tsi easti (moali, albu, etc.) ca bumbaclu; tsi easti faptu di bumbac
{ro: bumbăcos}
{fr: cotonneux}
{en: of cotton}

§ bãmbãcos (bãm-bã-cósŭ) adg bãm-bãcoasã (bãm-bã-cŭá-sã), bãmbãcosh (bãm-bã-cóshĭ), bãmbãcoa-si/bãmbãcoase (bãm-bã-cŭá-si) – (unã cu bumbãcos)

§ bum-bãcãrii/bumbãcãrie (bum-bã-cã-rí-i) sf bumbãcãrii (bum-bã-cã-ríĭ) – loclu iu s-creashti bumbaclu; loc siminat cu bumbac; ducheani icã emburlichi cu lucri di bumbac; bumbãchii
{ro: bumbăcărie}
{fr: endroit où on cultive ou on vend le coton}
{en: area cultivated with cotton; cotton business}
ex: intrai tu bumbãcãrii (ducheanea iu s-vindu lucri di bumbac, icã emburlichea di bumbac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

caramanghiolã

caramanghiolã (ca-ra-man-ghĭó-lã) sf caramanghioli/caraman-ghiole (ca-ra-man-ghĭó-li) – hãlati cu cari s-talji capitli-a oaminjlor giudicats (cãtãdicãtsits) s-moarã (di-aradã, di-aoa sh-multsã anj, tu Galii)
{ro: ghilotină}
{fr: guillotine}
{en: guillotine}

§ cãrãmãnjolã (cã-rã-mã-njĭó-lã) sf cãrãmãnjoli/cãrãmãnjole (cã-rã-mã-njĭó-li) – (unã cu caramanghiolã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mash

mash (máshĭ) adv – mãsh, mãnghi, sai, sade, veci, veciã, vecio
{ro: numai}
{fr: seulement}
{en: only}
ex: mash (sai) feati amintã; nu ti va mash (mãnghi) el; di nj-adutsi mash virin; nu mash cã nu pistipsescu; mashi-ntribai sor-mea; cuclu mash trei mesh ari boatsi; mash (mãnghi) tini nu vrei; mash mini lji li aflai tuti guvili; mash pi mini nu mi-acatsã somnul

§ mãsh (mắshĭ) adv – (unã cu mash)
ex: aclo mãsh atsea casã goalã avea

§ mãnghi (mắn-ghi) adv – (unã cu mash)
ex: mãnghi (mash) di unã-lj pãrea arãu al Cola; mãnghi (mash) noi armasim

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

minghiushi1/minghiushe

minghiushi1/minghiushe (min-ghĭú-shi) sf minghiushi/min-ghiushe (min-ghĭú-shi) – stulii ca un tserclju njic purtat di muljeri (acãtsat i-aspindzurat di ureaclji, multi ori di-amalãmã i di-asimi stulsit sh-el cu alti njits stulii); minghiush, mãnghiush, mãngiush, tsirtsel, tsirtselj, dzirdzelj, ver, veari;
(expr: lj-bag minghiushi = lj-dzãc minciunj, lu-arãd)
{ro: cercel}
{fr: boucle (pendant) d’oreilles}
{en: earring}
ex: s-nã facã neali shi minghiushi; tsi ghiurdãnj shi tsi minghiushi; purtã pãnã tu-aushatic minghiushili di la isozmã

§ minghiush1 (min-ghĭúshĭŭ) sm minghiush (min-ghĭúshĭ) icã sn minghiushi/minghiushe (min-ghĭú-shi) – (unã cu minghiushi1)
ex: ancãrligatã, anvãrligatã, di tsutsur moali aspindzuratã (angucitoari: minghiushlu); ancãrligatã, anvãrligatã, tu guvã di featã bãgatã (angucitoari: minghiushlu); usturimi, cu durimi, cãndu-l badz ãnj pari ghini (angucitoari: minghiushlu); doi minghiush di tsearã la ureclji; ea purta tu ureclji, minghiush mushats di-asimi

§ mãnghiush (mãn-ghĭúshĭŭ) sn mãnghiu-shi/mãnghiushe (mãn-ghĭú-shi) – (unã cu minghiushi1)

§ mãngiush (mãn-gĭúshĭŭ) sn mãngiushi/mãngiushe (mãn-gĭú-shi) – (unã cu minghiushi1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã