DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

mãngani/mãngane

mãngani/mãngane (mãn-gá-ni) sf mãngãnj (mãn-gắnjĭ) – hãlati ca unã soi di ligheani tu cari s-bagã jar apres tra sã ncãldzascã udãlu earna; mãngal
{ro: mangal}
{fr: réchaud dans lequel on met du charbon bien enflammé pour échauffer la chambre}
{en: metal container like a basin to which people used to put hot coal to heat the room}

§ mãngal (mãn-gálŭ) sn mãngali/mãngale (mãn-gá-li) – (unã cu mãngani)
ex: bagã foc tu mãngal; si ncãldzãrã la mãngal

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãzgã

mãzgã (mắz-gã) sf mãzghi (mắz-ghi) – loclu amisticat cu apã, moali, cari s-alicheashti (s-acatsã) lishor di lucri (pãputsã); muzgã, laspi, tinã
{ro: noroi cleios}
{fr: boue visqueuse}
{en: viscous mud}
ex: ncãrcat di sãndzi, di mãzgã (lãschi); mi umplui di mãzgã (lãschi); iu eara mãzgã ma mari, aclo bãga ciciorlu; eara mãzga pãnã la dzinuclji

§ muzgã (múz-gã) sf muzghi (múz-ghi) – (unã cu mãzgã)
ex: peashtili tu muzgã (lãschi)

§ mãzgãlescu (mãz-gã-lés-cu) (mi) vb IV mãzgãlii (mãz-gã-líĭ), mãzgãleam (mãz-gã-leámŭ), mãzgãlitã (mãz-gã-lí-tã), mãzgãliri/mãzgãlire (mãz-gã-lí-ri) – umplu di lãschi; dau cu lãschi; lãspusescu, ntinedz; (fig: mãzgãlescu = dau, murdãripsescu cu milani)
{ro: întina, înnoroi}
{fr: crotter, salir, crépir}
{en: dirty with mud}
ex: gãshtili s-mãzgã-lea pri padi

§ mãzgãlit (mãz-gã-lítŭ) adg mãzgãlitã (mãz-gã-lí-tã), mãzgãlits (mãz-gã-lítsĭ), mãzgãliti/mãzgãlite (mãz-gã-lí-ti) – tsi easti mplin di lãschi; tsi ari intratã tu lãschi; lãspusit, ntinat
{ro: întinat, înnoroit}
{fr: crotté, sali, crépi}
{en: dirtied with mud}

§ mãzgãliri/mãzgãlire (mãz-gã-lí-ri) sf mãzgãliri (mãz-gã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-umpli cariva cu lãschi; lãspusiri, ntinari
{ro: acţiunea de a întina, de a înnoroi; întinare, înnoroire}
{fr: action de crotter, de se salir, de crépir}
{en: action of dirtying with mud}

§ mãzgos (mãz-gósŭ) adg mãzgoasã (mãz-gŭá-sã), mãzgosh (mãz-góshĭ), mãzgoasi/mãzgoase (mãz-gŭá-si) – tsi easti moali, sh-u-adutsi cu mãzga shi alicheashti ca mãzga; tsi easti mplin di/cu mãzgã
{ro: noroios; vâscos}
{fr: boueux; visqueux}
{en: muddy; viscous}
ex: cara avea datã ploai, tutã calea u avum mãzgoasã (cu lãschi); eara tu munti loclu mãzgos (cu multi lãschi) di mizi dizlicheam ciciorlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tãgari/tãgare

tãgari/tãgare (tã-gá-ri) sf tãgãri (tã-gắrĭ) – vas cu cari s-misurã (grãnili); tãgar, crinã, acrinã, alcechi, shinic, stamboli, cutlã, cuveali, usmac;
(expr: cap di tãgari = un tsi sh-alãxeashti greu mintea; un tsi-nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi; cap di shinic (di crinã, mulari, grij, tungi, etc.); cãpos, cap gros, pruclet)
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: si scoalã s-lã caftã tãgarea (crina, shiniclu), tra s-misurã groshlji; alãchi di fundul di tãgari tuti lirili cãti avea; cap di tãgari (cap gros)

§ tãgar (tã-gárŭ) sn tãgãri (tã-gắrĭ) – (unã cu tãgari)
ex: un tãgar di cãrbunj virsarã tu mãngal

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã