DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arigan

arigan (a-rí-ghan) sm ariganj (a-rí-ghanjĭ) – unã soi di plantã tsi poati s-creascã sh-agrã tu cãmpu ma, di-aradã, easti criscutã tu grãdinã di om, trã mushuteatsa-a ljei sh-ti anjurizma tsi u da, cu frãndzã shcurti, sivi, cu peri njits di dauli pãrtsã, cu lilici shiriti (chindisiti cu multi buei, galbinã, purtucalishi sh-aroshi, ahoryea i amisticati), mushati sh-anjurzitoari; lugurii scoasã dit frãndzãli uscati loati dit unã soi di arigan (planta) tsi s-bagã tu mãcãruri tra s-lã da unã mirudyeauã shi nustimadã ahoryea; rigan, mangiurami, mandzuranã
{ro: maghiran}
{fr: origan}
{en: oregano}

§ rigan (rí-ghan) sm riganj (rí-ghanjĭ) – (unã cu arigan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arujescu

arujescu (a-ru-jĭés-cu) vb IV arujii (a-ru-jíĭ), arujam (a-ru-jĭámŭ), arujitã (a-ru-jí-tã), arujiri/arujire (a-ru-jí-ri) – (calu) scoati bots dit gurã cãndu aducheashti tsiva (va tsiva, etc.); (fig: arujescu = scot bots ca-atseali scoasi di calj); rujescu, azurescu
{ro: necheza}
{fr: hennir}
{en: neigh}
ex: caljlji arujescu, muntsãlj ãnchisescu, pupãza tut bati (angucitoari: moara); un mãndzu nu-arujashti; cãrvanea tutã aruji; calu arujashti tu pãhnii; suntu multi prici tsi arujescu

§ arujit (a-ru-jítŭ) adg arujitã (a-ru-jí-tã), arujits (a-ru-jítsĭ), arujiti/arujite (a-ru-jí-ti) – (calu) tsi ari scoasã bots dit gurã
{ro: care a nechezat}
{fr: qui a henni}
{en: who has neighed}

§ arujiri/arujire (a-ru-jí-ri) sf arujiri (a-ru-jírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cal arujashti; rujari, azuriri
{ro: acţiunea de a necheza; nechezare nechezat}
{fr: action d’hennir; hennissement}
{en: action of neighing; neighing}
ex: s-trunduescu muntsãlj di-arujirea-a caljlor; arujirea adutsi furtutirea; arujirea-a calui nu easti semnu bun cãndu sh-ari sotslji deadun; avdzãndalui arujirea di cal, agiumsi lamnja n tsilar

§ rujescu (ru-jĭés-cu) vb IV rujii (ru-jíĭ), rujam (ru-jĭámŭ), rujitã (ru-jí-tã), rujiri/rujire (ru-jí-ri) – (unã cu arujescu)
ex: rujashti nãirit calu; ca cal ma s-ts-arujascã, ruja-lj tini ca eapã

§ rujit (ru-jítŭ) adg rujitã (ru-jí-tã), rujits (ru-jítsĭ), rujiti/rujite (ru-jí-ti) – (unã cu arujit)
ex: s-avdza rujitlu-a caljlor

§ rujiri/rujire (ru-jí-ri) sf rujiri (ru-jírĭ) – (unã cu arujiri)

§ azurescu (a-zu-rés-cu) vb IV azurii (a-zu-ríĭ), azuream (a-zu-reámŭ), azuritã (a-zu-rí-tã), azuriri/azurire (a-zu-rí-ri) – (unã cu arujescu)

§ azurit (a-zu-rítŭ) adg azuritã (a-zu-rí-tã), azurits (a-zu-rítsĭ), azuriti/azurite (a-zu-rí-ti) – (unã cu arujit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astrãchescu2

astrãchescu2 (as-trã-chĭés-cu) vb IV astrãchii (as-trã-chíĭ), as-trãcheam (as-trã-chĭámŭ), astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchi-ri/astrãchire (as-trã-chí-ri) – (trã muljeri i prãvdzã feamini) lu scot mortu (ãl cher) njiclu dit pãnticã (cu vreari icã nivreari) nãinti ca si s-amintã dupã cum easti arada, sh-multu njic (nifaptu ghini) tra s-poatã s-adilji singur; (trã muljeri i prãvdzã feamini) lu-aruc njiclu; astãrchescu, asturchescu, strãchescu, stãrchescu
{ro: avorta}
{fr: avorter}
{en: miscarry, abort}
ex: eapa-nj astrãchi (l-chiru, lu-arcã mãndzul dit pãnticã)

§ astrãchit2 (as-trã-chítŭ) adg astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchits (as-trã-chítsĭ), astrãchiti/astrãchite (as-trã-chí-ti) – (trã muljeri i prãvdzã feamini) tsi lu-ari scoasã mortu (lu-ari chirutã) un njic dit pãnticã; astãrchit, asturchit, strãchit, stãrchit
{ro: avortat}
{fr: avorté}
{en: miscarried, aborted}
ex: eara unã oai astrãchitã (tsi-avea chirutã njelu)

§ astrãchiri2/astrã-chire (as-trã-chí-ri) sf astrãchiri (as-trã-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu muljarea (pravda feaminã) l-cheari njiclu dit pãnticã; astãr-chiri, asturchiri, strãchiri, stãrchiri
{ro: acţiunea de a avorta, avort}
{fr: action d’avorter; avort}
{en: action of miscarrying, of aborting; abortion}

§ astãrchescu2 (as-tãr-chĭés-cu) vb IV astãrchii (as-tãr-chíĭ), astãrcheam (as-tãr-chĭámŭ), astãrchitã (as-tãr-chí-tã), astãrchiri/astãrchire (as-tãr-chí-ri) – (unã cu astrã-chescu2)

§ astãrchit2 (as-tãr-chítŭ) adg astãrchitã (as-tãr-chí-tã), astãrchits (as-tãr-chítsĭ), astãrchiti/astãrchite (as-tãr-chí-ti) – (unã cu astrãchit2)

§ astãrchiri2/astãrchire (as-tãr-chí-ri) sf astãrchiri (as-tãr-chírĭ) – (unã cu astrãchiri2)

§ asturchescu2 (as-tur-chĭés-cu) vb IV asturchii (as-tur-chíĭ), asturcheam (as-tur-chĭámŭ), asturchitã (as-tur-chí-tã), asturchiri/asturchire (as-tur-chí-ri) – (unã cu astrãchescu2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

balj

balj (báljĭŭ) adg balji/balje (bá-lji), balj (báljĭ), balji/balje (bá-lji) – (pravdã) tsi ari unã damcã albã pri cap, frãmti i mutscã; numã tsi s-da a unui cal i cãni tsi ari unã ahtari damcã;
(expr: (l-cunoscu, s-aleadzi, etc.) ca un cal balj = (l-cunoscu, s-aleadzi, etc.) multu ghini, cã easti ahoryea, altã soi di alantsã)
{ro: breaz}
{fr: moucheté}
{en: with a white spot on his head}
ex: cal balj, mãndzu balj, vacã balji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

baltsotã

baltsotã (bal-tsó-tã) sf baltsoti/baltsote (bal-tsó-ti) – lilici criscutã tu grãdinã, mushatã sh-anjurzitoari, di-unã hromã amisticatã di galbin, purtucalish sh-arosh, cu frãndzã tsi sta andicra, unã fatsã di altã; mandzuranã, mangiurami
{ro: crăiţă}
{fr: oeillet d’Inde}
{en: french marigold}
ex: ca baltsota di pi pat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

diot

diot (dhi-ótŭ) sm, sf, adg dioatã (dhi-ŭá-tã), diots (dhi-ótsĭ) dioati/dioate (dhi-ŭá-ti) – cal tinir (mãndzu) i eapã tinirã di vãrã doi anj; dintac, mãndzu, mãndzat, mãnzac
{ro: mânz de doi ani}
{fr: poulain de deux ans}
{en: two years old colt}

§ dintac (din-tácŭ) sm dintats (din-tátsĭ) – cal tinir (mãndzu) i eapã tinirã di vãrã un an; mãndzu, mãndzat, mãnzac, diot
{ro: mânz de un ani}
{fr: poulain d’un an}
{en: one year old colt}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

eapã

eapã (ĭá-pã) sf eapi/eape (ĭá-pi) shi epi/epe (ĭé-pi) – feamina-a calui; muma-a mulãljei
{ro: iapă}
{fr: jument, cavale}
{en: mare}
ex: unã eapã zurlã, alagã prit pãduri (angucitoari: tãporlu, tsupata); cari ts-u tata, mulã? eapa nj-easti mumã!; irghilii di calj shi eapi; eapa easti greauã, va s-nã featã un mãndzu; calu tsi lu ncalicã, nu-i fitat di eapã; nu eara eapã di aradã, cã eara eapã cu gurã; cum imna cu eapa-a lui tut ca pri dinãpoi; acatsã un cal dit eapi, cama gionili

§ ipar (i-párŭ) sm ipari (i-párĭ) – atsel tsi-lj pashti, lj-aveaglji i lã ari-angãtanlu a caljlor dit unã irghilii (cupii) di eapi
{ro: iepar}
{fr: homme de service dans les haras}
{en: one who herds, guards and cares for horses}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fet1

fet1 (fétŭ) (mi) vb I fitai (fi-táĭ), fitam (fi-támŭ), fitatã (fi-tá-tã), fitari/fitare (fi-tá-ri) –
1: (pravdã) amintã (fatsi) njic; afet;
2: (muljari) amintu (njic);
3: (pulj) uedz, fac oauã;
(expr: nj-featã mintea (caplu) = (i) hiu dishteptu, pot s-aduchescu, s-achicãsescu; nj-talji mintea; (ii) scot dit mintea-a mea lucri tsi nu s-au faptã;
2: nj-fitarã cãprili = hiu hãrãcop; nj-si dusirã lucrili-ambar; am hãrãcupilji n casã;
3: ãnj fitã gumara = mi hãrsescu di un lucru njic, cã avui tihi, cã amintai tsiva tsi nu fatsi caishti tsi;
4: iu featã puljlji = loc multu ndipãrtat, “dupã soari”)
{ro: făta; naşte; oua}
{fr: mettre bas, agneler, vêler; naître; pondre}
{en: give birth, to lamb; lay eggs}
ex: aveam nã eapã shi fitã (featsi, amintã) un mãndzu; oili-nj fitarã; multi cãpri fitarã cãti doi edz; s-apruche vahtea tra s-featã oili; vaca fitã un yitsãl mascur; ursa avea fitatã; gione, di-iu aushlj-a noshtri s-fitarã (s-amintarã); gãljinjli cãndu featã (fac) oauã; purunghilj featã multi ori tru an; dit loclu iu featã puljlji
(expr: dit un loc multu ndipãrtat); lj-fita mintea
(expr: eara dishteaptã, lj-tãlja caplu) cãt patru filózuhi, ma tsi s-lji fats, cã cãsmeti nu-avea!; nu-lj featã caplu
(expr: nu-aducheashti, nu-lj talji caplu); nu-ts featã mintea
(expr: nu-aducheshti)

§ fitat (fi-tátŭ) adg fitatã (fi-tá-tã), fitats (fi-tátsĭ), fitati/fitate (fi-tá-ti) – tsi-ari amintatã (faptã) njic, afitat, uuat
{ro: fătat, născut; ouat}
{fr: mis bas, agnelé, vêlé; né; pondu}
{en: gave birth (animals), lambed; born; layed eggs}
ex: njel fitat (tsi fitã); cãpri fitati (cari fitarã)

§ fitari/fitare (fi-tá-ri) sf fitãri (fi-tắrĭ) – fãtseari njic, afitari, uuari
{ro: acţiunea de a făta, de a naşte, de a oua; fătare, naştere; ouare}
{fr: action de mettre bas, d’agneler, de vêler; de naître, de pondre}
{en: action of giving birth of laying eggs}
ex: mi duc la fitari; lji lishurã fitarea, ashi cum shtea el di la eapi

§ afet (a-fétŭ) vb I afitai (a-fi-táĭ), afitam (a-fi-támŭ), afitatã (a-fi-tá-tã), afitari/a-fitare (a-fi-tá-ri) – (unã cu fet1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãndzu

mãndzu (mắn-dzu) sm mãndzã (mắn-dzã) – calu cãndu easti amintat di-unã eapã icã atumtsea cãndu easti ninga multu tinir; mãndzat, mãnzac, diot; (fig: mãndzu = ficiurac multu yiu, astraptu shi burdal)
{ro: mânz}
{fr: poulain}
{en: colt}
ex: aveam nã eapã shi fitã un mãndzu; eapa-lj fitã un mãndzu tsi loclu mãca sh-niorlji bea di gioni shi di-azbuirãtor; un mãndzu nu-arujashti; arucã mãndzul mortu; tsi ti alichish di mini ca mãndzul di eapã?

§ mãndzat1 (mãn-dzátŭ) sm mãndzats (mãn-dzátsĭ) – (unã cu mãndzu)

§ mãnzac (mãn-zácŭ) sm mãnzats (mãn-zátsĭ) – (unã cu mãndzu)
ex: un mãnzac cu shauã sh-frãn

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã