DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ashtergu

ashtergu (ash-tér-gu) (mi) vb III shi II ashtershu (ash-tér-shĭu), ashtirdzeam (ash-tir-dzeámŭ), ashtearsã (ash-teár-sã), ashteardzi-ri/ashteardzire (ash-teár-dzi-ri) shi ashtirdzeari/ashtirdzeare (ash-tir-dzeá-ri) – trec cu-unã peaticã pristi un lucru ud tra s-lu usuc; trec cu-unã cãrpã pristi un lucru (measã, curdelji, etc.) tra s-lu cur di peturlu di pulbiri (murdãrii, etc.) tsi s-aflã pri el; scot unã numã dit tifterea iu s-aflã scriatã; u-agãrshescu (lj-u ljertu) borgea tsi nj-u va cariva; etc.; shtergu, spãstrescu, cur, aspel, lau, etc.;
(expr: u-ashtergu = fug ca peascumta shi cu-agunjii, li-aspel)
{ro: şterge}
{fr: essuyer; épousseter; effacer}
{en: wipe; dust; erase}
ex: ashteardzi-ti (usucã-ts fatsa, mãnjli, etc. di apã) cu prusopea; nu ti-aspari, feata-a mea, ashteardzi-ts lãcrinjli; sh-ashtirdzea ocljilj s-veadã tehnea-a ciraclui; li-ashtearsish (li curash di murdãrii, muzgã) curdeljili?; ashteardzi-nj stranjili; va s-ashtergu (s-u scot) numa-a voastrã shi va sã scriu numa-a lor; s-ashtearsi
(expr: dusi, s-chiru) di pri loc; Mara li-ashtearsi
(expr: fudzi)

§ ashtersu (ash-tér-su) adg ashtearsã (ash-teár-sã), ashtershi (ash-tér-shi), ashtearsi/ashtearse (ash-teár-si) – tsi-lj s-ari loatã (a unui lucru) peturlu di apã (pulbiri, murdãrii, etc.) tsi s-afla pri el; tsi easti scos dit unã tifteri; tsi easti ljirtat trã borgea tsi u ari; etc.; shtersu, spãstrit, curat, aspilat, lat, etc.
{ro: şters}
{fr: essuyé; épousseté; effacé}
{en: wiped; dusted; erased}

§ ashteardzi-ri/ashteardzire (ash-teár-dzi-ri) sf ashteardziri (ash-teár-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ashteardzi tsiva; ashtirdzeari, shteardziri, shtirdzeari, spãstriri, curari, aspilari, lari, etc.
{ro: acţiunea de a şterge; ştergere}
{fr: action d’essuyer; d’épousseter; d’effacer}
{en: action of wiping; of dusting; of erasing}

§ ashtir-dzeari/ashtirdzeare (ash-tir-dzeá-ri) sf ashtirdzeri (ash-tir-dzérĭ) – (unã cu ashteárdziri)
ex: s-acumpãr nã mãndilã tr-ashtirdzeari narea

§ shtergu (shtér-gu) (mi) vb shtershu (shtér-shĭu), shtirdzeam (shtir-dzeámŭ), shtearsã (shteár-sã), shteardzi-ri/shteardzire (shteár-dzi-ri) shi shtirdzeari/shtirdzeare (shtir-dzeá-ri) – (unã cu ashtergu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

baltsu1

baltsu1 (bál-tsu) sm baltsuri (bál-tsurĭ) – cumatã di pãndzã albã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu (perlu shi gusha); mãndilã, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãli-mcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri
{ro: năframă albă, balţ, cialma}
{fr: sorte de fichu blanc dont se coiffent les vieilles femmes}
{en: kind of a white head scarf used by old ladies}
ex: maea-sh bãgã baltsul; sti frãmti, baltsul; mãili-a lor, ca nishti doamni, tut cu baltsuri; muljerli dit niscãnti hori armãneshti dit Machidunii poartã baltsu

§ mbaltsu (mbál-tsu) (mi) vb I mbãltsai (mbãl-tsáĭ), mbãltsam (mbãl-tsámŭ), mbãltsatã (mbãl-tsá-tã), mbãltsari/mbãltsare (mbãl-tsá-ri) – nj-acoapir caplu (perlu shi gusha) cu un baltsu; nj-bag pri cap unã cealmã (sãrichi, turbani)
{ro: acoperi capul cu balţul sau cu un turban}
{fr: couvrir la tête avec un “baltsu”; mettre sur la tête un turban}
{en: cover the head with a “baltsu” or a turban}
ex: ncaltsã-ti, mbaltsã-ti; nu s-ari mbãltsatã pãnã tora; pãnã s-mi mbaltsu, fudzi

§ mbãltsat (mbãl-tsátŭ) adg mbãltsatã (mbãl-tsá-tã), mbãltsats (mbãl-tsátsĭ), mbãltsati/mbãltsate (mbãl-tsá-ti) – tsi sh-ari acupiritã caplu cu un baltsu; tsi ari un baltsu pi cap; tsi sh-ari bãgatã unã cealmã pri cap
{ro: cu capul acoperit de un balţ sau turban}
{fr: avec la tête couverte d’un “baltsu” ou un turban}
{en: with the head covered by a “baltsu” or a turban}
ex: muljerli di Beala s-poartã mbãltsati

§ mbãltsari/mbãltsare (mbãl-tsá-ri) sf mbãltsãri (mbãl-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã muljari sh-bagã baltsul (cealma, sãrichea) pri cap
{ro: acţiunea de a acoperi capul cu balţul sau cu un turban}
{fr: action de couvrir la tête avec un “baltsu”; de mettre sur la tête un turban}
{en: action of covering one’s head with a “baltsu” or a turban}

§ baltsu2 (bál-tsu) (mi) vb I bãltsai (bãl-tsáĭ), bãltsam (bãl-tsámŭ), bãltsatã (bãl-tsá-tã), bãltsa-ri/bãltsare (bãl-tsá-ri) – (unã cu mbaltsu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãrbulj

bãrbulj (bãr-búljĭŭ) sn bãrbulji/bãrbulje (bãr-bú-lji) – mãndilã di pãndzã lai cu cari muljarea sh-acoapirã grunjlu tra s-aspunã cã easti di jali; mãndilã, baltsu, cãftani, lãhurã, lãhuri, poshi, tarpoa-shi, pihitsã, cimber
{ro: năframă neagră cu care femeia îşi acoperă bărbia ca semn de doliu}
{fr: fichu noir dont les femmes se couvrent le menton en signe de deuil}
{en: black scarf used by women to cover their chin, as a sign of mourning}
ex: maea Shomã-sh trapsi bãrbuljlu, ascuturã grunjlu sh-lo ma diparti grailu; sh-trapsi la oclji bãrbuljlu di jali

§ bãrbuljisescu (bãr-bu-lji-sés-cu) (mi) vb IV bãrbuljisii (bãr-bu-lji-síĭ), bãrbuljiseam (bãr-bu-lji-seámŭ), bãrbuljisitã (bãr-bu-lji-sí-tã), bãrbuljisiri/bãr-buljisire (bãr-bu-lji-sí-ri) – (trã muljeri) acoapir grunjlu cu unã mãndilã lai tra s-aspun cã hiu di jali; burbuljusescu
{ro: (pentru femeie) acoperi bărbia cu o năframă neagră în semn de doliu}
{fr: (pour les femmes) couvrir le menton jusqu’aux lèvres avec un voile de tête noir en signe de deuil}
{en: (for women) cover their chin with a black scarf as a sign of mourning}

§ bãrbuljisit (bãr-bu-lji-sítŭ) adg bãrbuljisitã (bãr-bu-lji-sí-tã), bãrbuljisits (bãr-bu-lji-sítsĭ), bãrbuljisiti/bãrbuljisite (bãr-bu-lji-sí-ti) – (muljarea) tsi ari grunjlu acupirit cu unã mãndilã lai pãnã la budzã (ca semnu di jali); burbuljusit
{ro: (femeie) cu bărbia acoperită de o năframă neagră în semn de doliu}
{fr: (femme) avec le menton couvert avec un voile de tête noir en signe de deuil}
{en: (woman) with their chin covered by a black scarf as a sign of mourning}
ex: grunj bãrbuljisit; cu mãndilj bãrbuljisiti

§ bãrbuljisiri/bãrbuljisire (bãr-bu-lji-sí-ri) sf bãrbuljisiri (bãr-bu-lji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã muljari s-bãrbuljiseashti; burbuljusiri
{ro: (pentru femeie) acţiunea de a-şi acoperi bărbia cu o năframă neagră ca semn de doliu}
{fr: (pour les femmes) action de couvrir le menton jusqu’aux lèvres avec un voile noir de tête en signe de deuil}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

birbilj3

birbilj3 (bir-bíljĭŭ) sn birbilji/birbilje (bir-bí-lji) – unã soi di dantelã (cusutã multi ori tu mardzinea di stranji (guliri, mãnits di cãmesh, cãpitãnji, sindoni, etc.) tra s-li facã ma mushati
{ro: bibil, broderie}
{fr: espèce de petite dentelle, ourlet}
{en: lace, hem}
ex: avea nã mãndilã cu birbilji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bruboadã

bruboadã (bru-bŭá-dã) sf brubodz (bru-bódzĭ) shi brubãdz (bru-bắdzĭ) – cumatã di pãndzã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu; mãndilã, vlashcã, baltsu, distimeli, lãhurã, etc.
{ro: broboadă}
{fr: voile de tête}
{en: head scarf}
ex: pri anumir brãbodz; cum fudzea gionjlji tu xeani, noi, bruboada pristi dzeani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bumbac

bumbac (bum-bácŭ) sn bumbatsi/bumbatse (bum-bá-tsi) shi bumbacuri (bum-bá-curĭ) – plantã criscutã trã hirili tsi nvilescu (ca unã soi di lãnã albã) simintsãli a ljei tsi s-aflã ncljisi tu-unã soi di fructu-cutii cãt unã nucã, cu frãndzã tsi au unã videari ca palma di om (palmati), sh-lilici galbini icã aroshi; lãna adunatã di pi-aesti simintsã; hirili fapti dit aestã lãnã ufilisiti la tsãsearea di pãndzã, sindonj, cãmesh, etc.; vata faptã dit aesti hiri, shcurti shi suptsãri, bunã tr-aspilarea-a plãyiilor sh-a arãnjlor mplini di sãndzi i pronj; bãmbac, scãmanghi, cãmangu, scãmangu, cãmãnchi;
(expr: criscut (nvitsat) tu/prit bumbatsi = tsi-ari criscutã mutrit ghini sh-hãidipsit, tsi-ari dusã unã banã lishoarã, fãrã ghideri sh-cripãri)
{ro: bumbac, vată}
{fr: coton, ouate}
{en: cotton, wadding}
ex: ligã tu mãndilã trei simintsã di bumbac; pãndza easti-adratã di bumbac; sh-featsi unã giupã cu bumbac; nolgicana turtsea bumbac; cu bumbaclu tsi torcu, va lji nvishteam tutã oastea; nvitsatã di pri bumbacuri shi di pri mãtãsuri
(expr: nvitsatã s-bãneadzã ghini, ca omlu avut)

§ bãmbac (bãm-bácŭ) sn bãmbatsi/bãmbatse (bãm-bá-tsi) shi bãmbacuri (bãm-bá-curĭ) – (unã cu bumbac)

§ bumbãcos (bum-bã-cósŭ) adg bumbãcoasã (bum-bã-cŭá-sã), bumbãcosh (bum-bã-cóshĭ), bumbãcoasi/bum-bãcoase (bum-bã-cŭá-si) – tsi easti (moali, albu, etc.) ca bumbaclu; tsi easti faptu di bumbac
{ro: bumbăcos}
{fr: cotonneux}
{en: of cotton}

§ bãmbãcos (bãm-bã-cósŭ) adg bãm-bãcoasã (bãm-bã-cŭá-sã), bãmbãcosh (bãm-bã-cóshĭ), bãmbãcoa-si/bãmbãcoase (bãm-bã-cŭá-si) – (unã cu bumbãcos)

§ bum-bãcãrii/bumbãcãrie (bum-bã-cã-rí-i) sf bumbãcãrii (bum-bã-cã-ríĭ) – loclu iu s-creashti bumbaclu; loc siminat cu bumbac; ducheani icã emburlichi cu lucri di bumbac; bumbãchii
{ro: bumbăcărie}
{fr: endroit où on cultive ou on vend le coton}
{en: area cultivated with cotton; cotton business}
ex: intrai tu bumbãcãrii (ducheanea iu s-vindu lucri di bumbac, icã emburlichea di bumbac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cafe

cafe (ca-fé) sm cafedz (ca-fédzĭ) shi cafeadz (ca-feádzĭ) shi cafadz (ca-fádzĭ) – arburic (arburili di cafe/cafei) dit locurli caldi, cu boea tsi poati s-agiungã pãnã la 6-10m, cu frãndzã tsi sta daima verdzã, tsi fatsi (dauã ori tu an) lilici albi (cari crescu la sumsoara frãndzãlor), sh-cari da fructi aroshi ca cireashili (cu dauã simintsã); simintsa-a arburiclui di cafe, tsi easti nvãlitã cu unã coaji subtsãri sh-sãnãtoasã cari, dupã dizbiliri, agiungu gãrnutsãli di cafe tsi s-vindu tu ducheani; pulbirea lai, faptã dupã mãtsinarea-a gãrnutsãlor arsi di cafe; biutura adratã dit aestã pulbiri (multu cãftatã sh-biutã di dunjai, faptã dit aestã pulbiri heartã cu apã (tu cari s-adavgã, multi ori, zahari, lapti shi alti lugurii tsi va-lj da unã aromã sh-nustimadã vrutã); cafei, lai; (fig: cafei = bãhcishi)
{ro: cafea}
{fr: café}
{en: coffee}
ex: vidzutã ghighifteascã, namea-amirãreascã (angucitoari: cafelu); filgeani di cafe; lai easti cafelu, ma easti bun; cafe amar, cafe dultsi, bea-ts cafelu sh-fudz!

§ cafei/cafee (ca-fé-i) sf cafei (ca-féĭ) – (unã cu cafe)
ex: cafeea shi shicherlu scunchirã; nã deadi cãti unã cafei cu lapti; ligã tu mãndilã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; lj-deadi unã cafei (fig: bãhcishi)

§ cafebric (ca-fé-bricŭ) sn cafebritsi/cafebritse (ca-fé-bri-tsi) shi cafebricuri (ca-fé-bri-curĭ) – vas njic (ibric) tu cari s-fatsi cafelu; gisve, gisvei, gijve, gijvei, gigive, giugive, poci
{ro: ibric de cafea}
{fr: cafétière, marabout}
{en: coffee pot}

§ cafiniu (ca-fi-níŭ) adg cafinii (ca-fi-ní-i), cafinii (ca-fi-níĭ), cafinii (ca-fi-níĭ) – tsi ari unã hromã ca-atsea a cafelui; caferengiu
{ro: cafeniu}
{fr: café, brun, marron}
{en: coffee-colored, brown}
ex: nj-feci unã arobã cafinii (di hroma-a cafelui)

§ caferengiu (ca-fe-ren-gíŭ) adg caferen-gii/caferengie (ca-fe-ren-gí-i), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ) – (unã cu cafiniu)

§ cafigi (ca-fi-gí) sm, sf cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji), cafigeadz (ca-fi-gĭádzĭ), cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji) – omlu (muljarea) tsi fatsi cafelu; atsel tsi ari unã ducheani iu vindi cafelu; atsel tsi lu-ariseashti cafelu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãftani/cãftane

cãftani/cãftane (cãf-tá-ni) sf cãftãnj (cãf-tắnjĭ) – cumatã di pãndzã (multi ori chindisitã) cu cari muljarea sh-acoapirã caplu (perlu i gusha) sh-cãtivãroasã poati si sh-ashteargã fatsa (narea, mãnjli, etc.); tsãsãturã di mitasi, di sirmã; stranj di sirmã, mãndilã, baltsu, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, schepi, bãrbulj
{ro: maramă, voal; material (strai oriental) de mătase}
{fr: voile de tête; fichu; tissu (vêtement oriental) fin de soie}
{en: headscarf; fine, silk material (oriental dress)}
ex: cu cãftani (mãndilã) di mãtasi n cap; fustani sh-cãftani (mãndilã); soarli deadi pri cãftani (mãndilã); sh-avea bãgatã cãftanea (mãndila, fustanea) tsi lj-u-avea adusã bãrbat-su; easti nviscutã tu cãftani (mitasi)

§ caftani/caftane (caf-tá-ni) sf caftãnj (caf-tắnjĭ) – (unã cu cãftani)
ex: muljeri tricuti cu cãftãnj din Poli

§ cãftãnescu (cãf-tã-nés-cu) (mi) vb IV cãftãnii (cãf-tã-níĭ), cãftãneam (cãf-tã-neámŭ), cãftãnitã (cãf-tã-ní-tã), cãftãniri/cãftãnire (cãf-tã-ní-ri) – nj-bag unã cãftani n cap; mi nvescu cu-unã cãftani
{ro: (se) îmbrăca în “cãftani”}
{fr: (se) vêtir avec “cãftani”}
{en: put on a “cãftani”}
ex: l-cãftãnirã cã s-avea aspusã gioni tu-alumtã

§ cãftãnit (cãf-tã-nítŭ) adg cãftãnitã (cãf-tã-ní-tã), cãftãnits (cãf-tã-nítsĭ), cãftãniti/cãftãnite (cãf-tã-ní-ti) – tsi sh-ari bãgatã unã cãftani
{ro: îmbrăcat în “cãftani”}
{fr: vêtu de “cãftani”}
{en: with a “cãftani” put on}

§ cãftãniri/cãftãnire (cãf-tã-ní-ri) sf cãftãniri (cãf-tã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti cãftãnit
{ro: acţiunea de a (se) îmbrăca în “cãftani”}
{fr: action de (se) vêtir avec “cãftani”}
{en: action of putting on a “cãftani”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlimcheari/cãlimcheare

cãlimcheari/cãlimcheare (cã-lim-chĭá-ri) sf cãlimcheri (cã-lim-chĭérĭ) – cumatã di pãndzã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu (perlu shi gusha); shimii, baltsu, mãndilã, cãftani, ciceroanã, tsitsi-roanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, schepi, zvon, vel, etc.
{ro: năframă}
{fr: fichu, voile de tête}
{en: head scarf}
ex: cãlimcheari vor si sh-poartã; nj-adusi nã cãlimcheari

§ cãlimcheri/cãlimchere (cã-lim-chĭé-ri) sf cãlimcheri (cã-lim-chĭérĭ) – (unã cu cãlimcheari)

§ calimcheri/calimchere (ca-lim-chĭé-ri) sf calimcheri (ca-lim-chĭérĭ) – (unã cu cãlimcheari)
ex: tsi au di sirmã calimcherli, calimcheri di Beshlj-adusi; cu calimcheri lãi ãn cap

§ calimcherã (ca-lim-chĭé-rã) sf calimcheri/calimchere (ca-lim-chĭé-ri) – (unã cu cãlimcheari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cap

cap (cápŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea di nai ma nsus a trup-lui di om iu s-aflã ncljisã midua (acupiritã prisuprã di per, sh-cu fatsa iu s-aflã ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig:
1: cap = atsel tsi easti ma mari tu-unã parei di oaminj, cãp, cãpii, ma marli, mãimar; expr:
2: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
3: cap di alj (tseapã, prash) = arãdãtsina-a aljlui (a tseapãljei, a prashlui) tu cari s-aflã partea tsi s-mãcã (dupã tsi easti curat di peaji);
4: nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, cã nu-ari macar un cap di alj tra s-mãcã;
5: cap di cãshcãval = aroatã ntreagã di cãshcãval;
6: cap di tsãtsã = gurgulj, chipita-a tsãtsãljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mumã);
7: cap di-arãu = ahiursiri di-arãu, izvur;
8: caplu-a corlui = atsel tsi s-aflã tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucãndalui, lu tradzi dupã el;
9: cap di vearã, a vearãljei = nchisita, intrata-a vearãljei;
10: cap di paradz, cap = capital, capitalj, paradz bãgats tu-unã alishvirishi;
11: (ljau, ahiursescu, apãrnjescu) di la cap = nchisescu ditu-ahiurhitã;
12: cap di carni = cap lishor, tsi nu mindueashti ghini;
13: cap di gai = om tsi easti niheamã ca glar, lishor di minti, etc.;
14: cap di cheatrã, cap gros; cap greu; cap di tar (di crinã, di grij, di shinic, di tãgari, di mulari, di schizari, di ghegan, di vurgar, etc.) = om tsi easti cãpos, tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi, tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzãc, etc.;
15: cap gol = (i) cap neacupirit di mãndilã i cãciulã shi (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti lishor tu minti, glar;
16: dupã cap sh-cãciula = cata cum easti omlu, ashi-lj si uidisescu tuti;
17: nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat; (ii) nu minduescu (giudic) ghini, glãrii di minti di fac ahtãri glãrinj, etc.;
18: caplu fatsi, caplu tradzi; cap ai, tsi u vrei mãdua?; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; iu nu-i cap, cavai di cicioari = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi pati tsiva, cãndu lucrili-lj si duc tuti anapuda shi (i) cãndu stepsul easti a lui, (ii) cãndu li fatsi tuti lucrili dupã mintea-a lui, fãrã sã ntreabã pri altu, (iii) cãndu nu s-mindueashti ghini ninti ca s-lu facã un lucru, etc.;
19: pãnã s-nu dai cu caplu di praglu di nsus, nu vedz praglu di nghios; cari sh-bati caplu la praglu di nsus, mutreashti la praglu di nghios = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi u bagã mintea mash dupã tsi-l pati un lucru, tsi nu shtii ca si s-afireascã pãnã cãndu nu u pati ninti;
20: caplu tsi nu ntreabã multi vai tragã = zborlu tsi-lj si dzãtsi a unui tsi nu caftã urnimii di la altsã, ninti ca s-lu-adarã un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn