DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amãn

amãn (a-mắnŭ) (mi) vb I amãnai (a-mã-náĭ) shi amnai (am-náĭ), amãnam (a-mã-námŭ) shi amnam (am-námŭ), amãnatã (a-mã-ná-tã) shi amnatã (am-ná-tã), amãnari/amãnare (a-mã-ná-ri) shi amnari/amnare (am-ná-ri) – nu-agiungu tu-un loc tu oara tsi vream (tsi lipsea, tsi earam ashtiptat, etc.); yin (mi-alãncescu) dupã oara tu cari hiu ashtiptat; stau tu-un loc ma multu di cum lipseashti; lj-bag cheadits a unui tra s-nu-sh bitiseascã lucrul tu oara lipsitã; fac (ljau apofasi ca) un lucru si s-adarã dupã oara tu cari eara lugursit si s-adarã; mut un lucru dit loclu (chirolu) iu easti tu-aradã tra si s-adarã, tu-un loc ma nãpoi; lj-dzãc a unui (lu-arãd) di pri unã dzuã pri-alantã cã va-l fac un lucru (cã va-lj dau tsiva) ma nclo, nu tora; ntãrdedz, shintescu
{ro: întârzia, amâna}
{fr: (re)tarder, ajourner}
{en: be late, postpone}
ex: nj-amãnai cã mi-amãnarã; vai amnãm s-yinim; tsi s-amãnã aestu om?; dit suflitlu-a meu armãnj; amãnai s-mi scol; amãnai scriarea trã doi anj; s-amãnã multu la pãzarea di yiptu; nu-amãnã multu, cã nu va mi-aflj-acasã ma s-amãnj (ma s-yinj ma nãpoi); lu-amãnai lucrul tsi-aveam tr-adrari, di adzã ti mãni; Dumnidzã u-amãnã ma nu agãrshashti

§ amãnat1 (a-mã-nátŭ) adg amãnatã (a-mã-ná-tã), amãnats (a-mã-nátsĭ), amãnati/amãnate (a-mã-ná-ti) – cari nu-agiundzi tu loclu iu lipseashti, tu oara tsi lipseashti; tsi yini dupã oara tu cari easti ashtiptat; tsi sta tu-un loc ma multu di cum lipseashti; tsi-lj s-ari bãgatã cheadits shi nu bitiseashti tu oara cãndu lipsea; (lucru) tsi easti mutat tra s-adarã ma nãpoi di cum eara numãtsit prota; amnat, ntãrdat, shintit
{ro: întârziat, amânat}
{fr: retardé, ajourné}
{en: late, postponed}

§ amnat1 (am-nátŭ) adg amnatã (am-ná-tã), amnats (am-nátsĭ), amnati/amnate (am-ná-ti) – (unã cu amãnat1)

§ amãnari/amãnare (a-mã-ná-ri) sf amãnãri (a-mã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva amãnã i tsiva easti amãnat; faptul cã cariva ari amãnatã; amnari, ntãrdari, shintiri
{ro: acţiunea de a întârzia, de a amâna; întârziere, amânare}
{fr: action de (re)tarder, d’ajourner; retard, ajournement}
{en: action of being late, of postponing; delay, lateness, postponement}
ex: amãnarea aestã nu-lj da arãpas

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

manã2

manã2 (má-nã) sf pl(?) –
1: soi di earbã-mushclju tsi creashti pri shcãmbi, tsi poati si s-mãcã sh-cari loat di vimtu poati si s-ducã diparti tu irnjii;
2: negurã, andarã, cãtãhnii, cãtãcnii, eamã;
3: lãngoari di grãni shi zãrzãvãts, iu unã soi di ciupernicã mãcã frãndzã shi lãludz tra s-alasã tu loclu a lor unã lugurii tsi sh-u-adutsi cu-unã cinushi lai, ca tãciunili
{ro: mană; pâclă; rugină de plante}
{fr: manne; brouillard; rouille des végétaux}
{en: manna; fog, mist; plant blight}
ex: singur Dumnidzã-lj hrãnea cu manã; tu cãmpu s-alãsã manã (andarã) shi arsi ayinjli; ari manã tu cãmpu; deadi manã sh-arsi tuti-ayinjli; sh-eara nvitsats s-mãcã manã n gurã

§ mãneadzã (mã-neá-dzã) (si) vb I unipirs mãnã (mã-nắ), mãna (mã-ná), mãnatã (mã-ná-tã), mãnari/mãnare (mã-ná-ri) – s-acoapirã cu (s-agudeashti cu, cadi, da) manã
{ro: acoperi cu mană, cădea mană}
{fr: couvrir par la manne, tomber la manne}
{en: cover by manna, be hit by manna}
ex: va s-mãneadzã (va s-acoapirã, va s-hibã aguditi) ayinjli cu mana (negura) aestã

§ mãnat2 (mã-nátŭ) adg mãnatã (mã-ná-tã), mãnats (mã-nátsĭ), mãnati/mãnate (mã-ná-ti) – acupirit di manã
{ro: acoperit de mană}
{fr: couvert par la manne}
{en: covered by manna, hit by manna}

§ mãnari2/mãnare (mã-ná-ri) sf mãnãri (mã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu mãneadzã
{ro: acţiunea de a acoperi cu mană, de a cădea mană}
{fr: action de couvrir par la manne, de tomber la manne}
{en: action of covering by manna, of being hit by manna}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã