DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aleg1

aleg1 (a-légŭ) (mi) vb III shi II alepshu (a-lép-shĭu), alidzeam (a-li-dzeámŭ), aleaptã (a-leáp-tã) shi aleapsã (a-leáp-sã), aleadziri/aleadzire (a-leá-dzi-ri) shi alidzeari/alidzeare (a-li-dzeá-ri) –
1: l-ljau un lucru (lu-aspun, ãl scot, ãl bag di-unã parti, etc.) cã mi-arãseashti ma multu (cã easti altã soi, cã easti ahoryea) di alanti lucri;
2: di tuts oaminjlji tsi da votlu (psiflu) (tsi vuteadzã, tsi psifisescu la unã “aleadziri”), ma multsãlj suntu di pãrearea ca un (tsi easti lugursit ma bunlu) s-hibã atsel cari sã-lj pãristiseascã la chivernisi (stat, pulitii, etc.) tu lucrili tsi suntu trã fãtseari;
(expr:
1: mi-aleg (di altsã) = mi-aspun ahoryea di-alantsã (altã soi, ma bunlu, ma mushatlu, ma cumintili, etc.); mi-aspun s-hiu altã soi (di altsã); nu nj-u-aduc cu…;
2: mi-aleg cu aestu lucru = di tuti lucrili tsi-aveam trã alidzeari armash cu aestu lucru;
3: altã nu mi-aleadzi = nu-am altutsiva trã fãtseari dicãt…;
4: aleg hiri (lucri) mintiti = li dizmeastic, li disfac, li dizleg;
5: mardzinea aleadzi = va videm tu soni tsi va si s-facã, tsi apofasi va s-lom)
{ro: alege; (se) diferenţia}
{fr: choisir; élire; (se) distinguer, (se) différencier}
{en: select; elect; distinguish}
ex: cum aledz, acshi culedz; cãti-aleapsim (lom ca ma bunili), li hãrzim; alepshu (u loai cã mi-arisi; icã dghivãsii) unã carti; aushlu s-aleapsi
(expr: armasi) cu alãga-rea; va lu-alidzem (ma multsãlj di noi aspunem cu votlu (psiflu) cã-l lugursim ma bunlu shi-l bãgãm s-hibã) ma marli; lu-aleapsirã cogeabash; adzã easti anlu di cãndu lu-aleapsirã epitrop; stãmãna-aestã s-aleadzi (s-lja apofasea) s-njirdzem la mãnãstir; di soatsãli tuti, tini ti-alidzeai
(expr: ti-aspuneai ahoryea); armãnlu aleadzi; nu mi-aleg
(expr: nu hiu altã soi) di tini; adarã un san la u favru di nu s-alidzea di
(expr: nu puteai s-dzãts cã easti altã soi di, eara dip unã soi cu) sanlu-a aushlui; di tuts el s-aleapsi
(expr: ishi tu padi, s-vidzu ma bunlu, ma gionili) la bãtichii; aleadzi
(expr: diz-measticã) chedinlu aestu cã s-minti; stai s-aleadzim
(expr: s-lu dizligãm) lucrul

§ aleptu1 (a-lép-tu) adg aleaptã (a-leáp-tã), aleptsã (a-lép-tsã), aleapti/aleapte (a-leáp-ti) –1: tsi easti loat (aspus, scos, bãgat di-unã parti) cã easti arãsit ma multu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aprindu2

aprindu2 (a-prín-du) adv – seara di nãintea-a unei dzuã pisimã, di sãrbãtoari, etc.; apirindu, pirindu, prindu
{ro: în ajun de}
{fr: la veille de}
{en: eve, preceding day}
ex: aprindu Sumedru (seara nãinti di Ayiu-Dimitri); aprindu dzuã di numtã; aprindu Stã-Viniri

§ prindu2 (prín-du) adv – (unã cu aprindu2)
ex: prindu Martsã (seara ninti di Martsã, Luni seara); prindu Ayiu-Vasili vã dusit la mãnãstir; prindu Pashti bitisii di nãscãrsiri

§ apirindu (a-pi-rín-du) adv – (unã cu aprindu2)

§ pirindu (pi-rín-du) adv – (unã cu aprindu2)
ex: pirindu fugã (seara ninti di vgari), dimãndã a hãngilui s-lã ndreagã un prãndzu; nã dzuã, pirindu sãrbãtoari, cari avdzã cum ficiorlji grea; pirindu dzua di nyeari a mortului; pirindu Crãciun

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aschiti

aschiti (as-chi-tí) sm aschitadz (as-chi-tádzĭ) – om tsi s-ari traptã nafoarã di lumi sh-bãneadzã singur
{ro: schimnic, pustnic, sihastru}
{fr: ermite, anachorète}
{en: hermit, recluse}
ex: shi adzã s-veadi pishtireaua iu shidea ascumtu aschitilu; bãneadzã ca un aschiti, ni s-dutsi iuva, ni-lj yini cariva; slãghi ca un aschiti

§ aschitaryio (as-chi-tar-yĭó) sm aschitaryeadz (as-chi-tar-yĭádzĭ) – loc iu bãneadzã aschitadzlji; njic mãnãstir iu bãneadzã ndoi cãlugãri diparti di lumi ca nãshti aschitadz
{ro: schit}
{fr: petit monastère}
{en: little monastery}

§ schit (schítŭ) sn schituri (schí-turĭ) shi schiti/schite (schí-ti) – (unã cu aschitaryio)
ex: shi la schit suntu ndoi cãlugãri

§ aschitlichi/aschitliche (as-chit-lí-chi) sf aschitlichi (as-chit-líchĭ) – starea tu cari s-aflã aschitadzlji; soea di banã tsi-u trec aschitadzlji; banã di om singur
{ro: sihăs-trie}
{fr: état d’ermite; vie solitaire}
{en: state of a hermit; solitary life}

§ aschitipsescu (as-chi-tip-sés-cu) (mi) vb IV aschitipsii (as-chi-tip-síĭ), aschitipseam (as-chi-tip-seámŭ), aschitipsitã (as-chi-tip-sí-tã), aschitipsiri/aschitipsire (as-chi-tip-sí-ri) – mi fac aschiti; bãnedz unã banã di aschiti; ãnj trec bana singur ca un aschiti
{ro: sihăstri, trăi viaţă de pustnic}
{fr: devenir ermite; vivre en ermite, mener une vie solitaire}
{en: become a hermit, live a solitary life}
ex: mea, aclotsi s-aschitipsi (s-featsi aschiti)

§ aschitipsit (as-chi-tip-sítŭ) adg aschitipsitã (as-chi-tip-sí-tã), aschitipsits (as-chi-tip-sítsĭ), aschitipsiti/aschitipsite (as-chi-tip-sí-ti) – tsi s-ari faptã un aschiti; tsi bãneadzã unã banã di aschiti; tsi-sh treatsi bana singur ca un aschiti
{ro: sihăstrit, care trăieşte o viaţă de pustnic}
{fr: qui devient ou vie en ermite; qui a une vie solitaire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aspargu

aspargu (as-pár-gu) (mi) vb III shi II asparshu (as-pár-shĭu), as-pãrdzeam (as-pãr-dzeámŭ), aspartã (as-pár-tã), aspardziri/as-pardzire (as-pár-dzi-ri) shi aspãrdzeari/aspãrdzeare (as-pãr-dzeá-ri) –
1: l-fac un lucru (stamnã, shishi, pheat, etc.) si s-adarã cumãts, si s-facã tsivali; l-fac un lucru s-creapã, s-plãscãneascã, si zdãngãneascã; lu stric, lu tãlãescu un lucru (sãhati, amaxi, etc.) di nu mata neadzi ghini (i nu neadzi dip);
2: bitisescu unã adunari (numtã, cor, bisearicã, etc.) sh-fac lumea s-fugã (si s-arãspãndeascã, s-arãeascã, si sã scrupseascã, etc.);
3: dau paradz tra s-acumpãr lucri; fac exudi cu pãradzlji tsi lj-am (xudipsescu, hãrgiuescu, etc.);
4: l-fac un lucru (casã, hoarã, grãdinã, etc.) tra s-nu mata armãnã mari lucru di el (surpu, azvãrnuescu, bãstisescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu);
5: u fac unã hiintsã (yeatsã, pravdã, om, etc.) s-moarã; vatãm, talj, spãstrescu, surpu mpadi, lj-mãc caplu, lj-aprindu tseara, etc.;
6: alãxescu paradz cu tinjii mari (liri) trã paradz cu tinjii ma njicã (piastri, aslanj, etc.);
7: alas un lucru tsi easti bun trã mãcari (lapti, carni, ghelã, etc.) si s-facã nibun (si s-astalj, s-aludzascã, etc.);
8: alãxescu purtarea-a unui om sh-lu fac (di bun tsi eara) s-ducã unã banã arushinoasã (di purnilji, etc.);
9: nj-cher mintea, glãrescu;
10: mi-alãxescu la fatsã (di lãngoari, nidurnjiri, etc.), ãnj cher hroma, fac sufri, aushescu, vishtidzãscu, mãrãnghisescu, etc.
{ro: sparge, strica, termina, dispersa, cheltui, distruge, omorî, schimba, corupe, înnebuni, ofili}
{fr: casser, briser, disperser, achever, dépenser, détruire, tuer, échanger, corrompre, se toquer, se faner}
{en: break, finish, end, disperse, spend, distroy, kill, exchange, corrupt, lose one’s mind, fade, wither}
ex: asparshu (surpai) casa; s-asparsi Muscopulea; asparshu brava ca s-pot s-dishcljid sinduchea; nj-asparsish oara (nj-u featsish sãhatea s-astãmãtseascã shi nu mata nj-aspuni oara cum lipseashti); lj-u-asparshu (lj-u alãxii chefea shi-l feci s-lji parã arãu); s-asparsi numta (bitisi ziafetea sh-lumea fudzi cãtrã casili-a lor); corlu s-asparsi (gioclu bitisi sh-giucãtorlji s-arãspãndirã); carnea s-asparsi (s-aludzã); pãradzlji lj-aspãrdzea (fãtsea exudi, acumpãra lucri) curundu; asparsirã (afãnisirã, azvãrnuirã) tsintsi, shasi hori; s-aspargã (s-u surpã, s-u cãtãstrãpseascã) Gramostea; pri Dina sh-pri tatãl a featãljei lj-asparshu (ãlj vãtãmai); s-nidzem tu muntsã shi s-lji aspãrdzem (sã-lj vãtãmãm, s-lji spãstrim, s-lji tãljem); aspardzi-nj unã lirã (alãxea-nj lira shi dã-nj, trã cãt fatsi lira, paradz ma minuts, cu tinjii ma njicã); asparshu nã migidii albã cã nu-aveam minuts; asparsi (li-alãxi, li featsi pradz) shi fluriili di la veri; asãndzã ficiorlji s-aspargu (sh-alãxescu purtarea shi n-arushineadzã) lishor; s-asparsi di minti (glãri, sh-chiru mintea); cara-lj murirã ficiorlji, s-asparsi niheamã la minti; cãt s-asparsi (s-alãxi, mãrãnghisi) la fatsã!; furã unãoarã cu mari aveari, tora s-asparsirã; li-asparsim doili (chicusim, nã ncãcem); nu puteam s-lj-u-aspargu (chefea) al Tanasi; nu putui cama s-aravdu shi lj-u-asparshu (asparshu chefea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlugãr

cãlugãr (cã-lú-gãrŭ) sm cãlugãri (cã-lú-gãrĭ) – bãrbat tsi featsi ligãmintu s-treacã unã banã curatã shi ncljinatã al Dumnidzã, fãrã vreri trupeshti shi lumeshti sh-cari di-aradã bãneadzã tu-un mãnãstir (cu-unã sutsatã di bãrbats ca el); cãlugur, cãlugru, caloir
{ro: călugăr, monah}
{fr: moine}
{en: monk, friar}
ex: cãlugãr cu cãciulã lai s-ti ved; frati-nju va si s-facã cãlugãr

§ cãlugur (cã-lú-gurŭ) sm cãluguri (cã-lú-gurĭ) – (unã cu cãlugãr)

§ cãlugru (cã-lú-gru) sm cãlugri (cã-lú-gri) – (unã cu cãlugãr)
ex: doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli di lãnã)

§ caloir (ca-ló-irŭ) sm caloiri (ca-ló-irĭ) – (unã cu cãlugãr)

§ cãlugãritsã1 (cã-lu-gã-rí-tsã) sf cãlugãritsã (cã-lú-gã-ri-tsã) – muljari tsi featsi ligãmintu s-treacã unã banã curatã shi ncljinatã al Dumnidzã, fãrã vreri trupeshti shi lumeshti sh-cari di-aradã bãneadzã tu-un mãnãstir (cu-unã sutsatã di muljeri ca ea); cãluguritsã, cãlugritsã, cãlugreauã, calugreauã, cãlgãritsã
{ro: călugăriţă}
{fr: religieuse, nonne}
{en: nun}
ex: nã cãlugãritsã cu unã cusitsã (angucitoari: tiganea)

§ cãluguritsã1 (cã-lu-gu-rí-tsã) sf cãluguritsã (cã-lu-gu-rí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã1)

§ cãlugritsã1 (cã-lu-grí-tsã) sf cãlugritsã (cã-lu-grí-tsã) – (unã cu cãlugãritsã1)

§ cãlugreauã1 (cã-lu-greá-ŭã) sf cãlugreali/cã-lugreale (cã-lu-greá-li) – (unã cu cãlugãritsã1)
ex: tsi-s nã njilj di cãlugreali cari pri dints, cari pri pãltari? (angu-citoari: chirãmidzli)

§ calugreauã1 (ca-lu-greá-ŭã) sf calugrea-li/calugreale (ca-lu-greá-li) – (unã cu cãlugãritsã1)
ex: bana-nj calugreauã (fig: singuraticã, ca unã cãlugritsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãmbanã

cãmbanã (cãm-bá-nã) sf cãmbãnj (cãm-bắnjĭ) –
1: cloput multu mari (spindzurat tu pirgul a bisearicãljei) cu cari crishtinjli suntu-acljimats s-yinã sã ncljinã la bisearicã;
2: (la fãrshirots mash) cloput; cãmbani, cloput
{ro: clopot (de la biserică)}
{fr: cloche (de l’église)}
{en: church bell}
ex: hiljlu bashi tatãl (angucitoari: limba di cãmbanã); cãmbana di la bisearicã acãtsã ca s-batã area shi vrãhnos; asunã njadzãnoaptea toaca greauã shi cãmbana; dats pri toacã sh-pri cãmbanã; zborlu-atsel urutlu ca cãmbana s-avdi; cãndu bat hãros cãmbãnjli

§ cãmbani/cãmbane (cãm-bá-ni) sf cãmbãnj (cãm-bắnjĭ) – (unã cu cãmbanã)

§ cãmbãnã (cãm-bã-nắ) sm cãmbãnadz (cãm-bã-nádzĭ) – (unã cu cãmbanã)
ex: sunã cãmbãnãlu (cloputlu) pi cãmbanea (cambanaryiolu) di la mãnãstir

§ cambanaryio (cam-ba-nar-yĭó) sm cambanaryeadz (cam-ba-nar-yĭádzĭ) – loclu dit pirgul a bisearicãljei iu s-aflã cãmbãnjli; cãmbãnãrii, simandru
{ro: clopotniţă}
{fr: clocher}
{en: bell-tower, steeple}

§ cãmbãnãrii/cãmbãnãrie (cãm-bã-nã-rí-i) sf cãmbãnãrii (cãm-bã-nã-ríĭ) – (unã cu cambanaryio)

§ cãm-bãnedz (cãm-bã-nédzŭ) vb I cãmbãnidzai (cãm-bã-ni-dzáĭ), cãm-bãnidzam (cãm-bã-ni-dzámŭ), cãmbãnidzatã (cãm-bã-ni-dzá-tã), cãmbãnidzari/cãmbãnidzare (cãm-bã-ni-dzá-ri) – bat cãmbana
{ro: clopoţi}
{fr: sonner les cloches, tinter}
{en: bell, ring the bell}
ex: cãmbãneadzã bat cãmbana) trã bisearica di searã; tutã dzua cãmbã-nidzarã

§ cãmbãnidzat (cãm-bã-ni-dzátŭ) adg cãmbãnidzatã (cãm-bã-ni-dzá-tã), cãmbãnidzats (cãm-bã-ni-dzátsĭ), cãmbãnidza-ti/cãmbãnidzate (cãm-bã-ni-dzá-ti) – tsi ari bãtutã (cãmbana)
{ro: clopoţit}
{fr: qui ont sonné (les cloches)}
{en: belled}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

canoni1/canone

canoni1/canone (ca-nó-ni) sf canonj (ca-nónjĭ) – unã leadzi astãsitã di bisearicã cari aspuni tsi poati i tsi nu poati si s-facã tu lucrili di bisearicã; pidipsirea (cazna, ghizaea, munda) tsi-lj si caftã (da) s-facã a unui tsi ari cãlcatã unã leadzi (canoni) astãsitã di bisearicã; leadzi (nom) di bisearicã
{ro: canon bisericesc}
{fr: canon, règle, pénitence}
{en: canon}
ex: shi shtii el canonjli (nomurli, ledzli di bisearicã); nj-deadi pragmaticolu canoni (cazni, mitãnj) yinghits

§ canonã1 (ca-nó-nã) sf canoani/canoane (ca-nŭá-ni) – (unã cu canoni1)

§ canonic (ca-nó-nicŭ) adg canonicã (ca-nó-ni-cã), canonits (ca-nó-nitsĭ), canonitsi/canonitse (ca-nó-ni-tsi) – tsi s-fatsi dupã cum u caftã canonea (leadzea di bisearicã); tsi ari s-facã cu canonea
{ro: canonic}
{fr: canonique}
{en: canonic, canonical}
ex: aestu lucru easti canonic (cãftat di leadzea di bisearicã); eara canonic (u cãfta leadzea, nomlu, adetea) la mãnãstir

§ canunizedz (ca-nu-ni-zédzŭ) vb I canunizai (ca-nu-ni-záĭ), ca-nunizam (ca-nu-ni-zámŭ), canunizatã (ca-nu-ni-zá-tã), canuniza-ri/canunizare (ca-nu-ni-zá-ri) – ufilisindalui canoanili a bisearicãljei, trec un om mortu tu arada-a ayilor (trã ghinetsli shi thamatili tsi ari faptã tu banã shi dupã moarti); fac canonj trã bisearicã; ayisescu, ayiusescu, sãntisescu, sãntsãscu
{ro: canoniza}
{fr: canoniser, mettre au nombre des saints}
{en: canonize}
ex: canunizã ndrepturli shi daturli; trã faptili-a lui lu canunizarã (ayisirã)

§ canunizat (ca-nu-ni-zátŭ) adg canunizatã (ca-nu-ni-zá-tã), canunizats (ca-nu-ni-zátsĭ), canunizati/canunizate (ca-nu-ni-zá-ti) – tsi easti tricut tu arada-a ayilor; leadzi faptã di bisearicã; ayisit, ayiusit, sãntisit, sãntsãt
{ro: canonizat}
{fr: canonisé}
{en: canonized}

§ canunizari/canunizare (ca-nu-ni-zá-ri) sf canunizãri (ca-nu-ni-zắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un om mortu easti canunizat, i unãleadzi easti canunizatã; ayisiri, ayiusiri, sãntisiri, sãntsãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chilii/chilie

chilii/chilie (chi-lí-i) sf chilii (chi-líĭ) – udã njic shi strimtu dit mãnãstiri iu sh-trec bana cãlugãrlji sh-cãlugrealili; udã njic shi strãmtu dit filichii iu s-tsãn di-aradã oaminjlji giudicats shi ncljish trã lãetsli tsi-au faptã; tsilii, tselii
{ro: chilie, celulă}
{fr: cellule}
{en: cell}
ex: si sh-adarã sh-dauã chilii; la bisearicã n chilii; tu chilii sh-apreasirã cãndilili; cãlgãritsili bãneadzã pit chilii

§ tsilii/tsilie (tsi-lí-i) sf tsilii (tsi-líĭ) – (unã cu chilii)

§ tselii/tselie (tse-lí-i) sf tselii (tse-líĭ) – (unã cu chilii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ctitur

ctitur (ctí-tur) sm ctiturã (ctí-tu-rã), ctituri (ctí-turĭ), ctituri/ctiture (ctí-tu-ri) – atsel (atsea) cari fatsi (da paradzlji si s-facã) i cari agiutã si s-tsãnã unã bisearicã i mãnãstir
{ro: ctitor}
{fr: fondateur, propriétaire}
{en: founder, benefactor}
ex: tutã hoara eara ctitura a bisearicãljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghimii/ghimie

ghimii/ghimie (ghi-mí-i) sf ghimii (ghi-míĭ) – vas mari (cãravi) tsi s-minã pi-amari cu pãndzili acãtsati di catardzi sh-pimti di vimtu; vas njic (cãravi njicã sh-lishoarã, soi di cãichi) tsi poartã putsãnã dunjai sh-trã putsãn chiro, tsi s-minã pri apã cu lupãts, pãndzã i motor (cu gaz); ghemii, cãravi, cãradi, catrig, catreg, catric, lãndurã, luntri, varcã, cãichi, shaicã, nai;
(expr: canda-lj si nicarã ghimiili = easti multu nvirinat, nu-aspuni ghini, cã ari pãtsãtã tsiva)
{ro: corabie; barcă}
{fr: bâtiment, navire, vaisseau; barque}
{en: ship, vessel, galley, small boat}
ex: s-veadi tsi ghimii, tsi cãravi au vinjitã la schelã; cu ghimia nã dusim la mãnãstirea di naparti di baltã

§ ghemii/ghemie (ghĭe-mí-i) sf ghemii (ghĭe-míĭ) – (unã cu ghimii)

§ ghimigi (ghi-mi-gí) sm ghimigeadz (gi-mi-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi ghimia ta si s-minã pri apã, vãrcãgi, varcagi, cãicci
{ro: luntraş}
{fr: batelier}
{en: boatman}
ex: ghimigilu nu vru s-aproachi tuts cãts vrea s-intrã tu ghimii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã