DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cumalindru

cumalindru (cu-ma-lín-dru) adg cumalindrã (cu-ma-lín-drã), cumalindri (cu-ma-lín-dri), cumalindri/cumalindre (cu-ma-lín-dri) – cari easti dishteptu shi pirã la minti tra s-poatã sã-sh facã lucrul cãt cama ghini; cari shtii cum s-lu-arãdã (cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) pri cariva (tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi lu-ari tu minti; shiret, shãret, hitru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj
{ro: şiret}
{fr: fin, ingénieux, malin}
{en: clever, cunning}
ex: viviritsa cama cumalindrã (cama ponirã) fu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dimãndu1

dimãndu1 (di-mắn-du) vb I dimãndai (di-mãn-dáĭ), dimãndam (di-mãn-dámŭ), dimãndatã (di-mãn-dá-tã), dimãndari/dimãndare (di-mãn-dá-ri) – lj-caftu a unui (lj-dzãc, lj-pitrec zbor, l-pãlãcãrsescu, lj-cad rigeai) s-facã tsiva trã mini (ma s-va sh-ma s-nu lji ngreacã); caftu a unui s-facã tsiva (cã lipseashti s-u facã cu vrearea i fãrã vrearea-a lui); lj-dau un ordin; caftu, pãrãnghilsescu, ursescu, pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, rog, etc.
{ro: cere, recoman-da, ordona}
{fr: demander, aviser, recommander, commander, ordonner}
{en: recommend, advise, ask, demand, order}
ex: dimãndats-lã (pitritsets-lã hãbari, cãftats-lã) sã si ncljinã; lj-dimãndai (lj-cãftai, lj-ded un ordin, l-pãlãcãrsii) s-fugã di-acasã; lj-dimãndai (lj-cãftai, l-pãlãcãrsii sã-nj facã) nã dimãndari (mirachi); noi featsim cum nã dimãndash; uvreilji dimãndarã (cãftarã, deadirã ordin) s-aducã niscãnti penuri; dimãndã (deadi ordin) s-lu-aspargã; s-nji dimãndarem stranji ti Pashti, va s-li fac ca-aesti a tali; ts-dimãndai s-nu fats aestu lucru ma nu mi-ascultash; dimãndã s-lu mutã azvarna di pri measã shi s-lu spindzurã

§ dimãndat1 (di-mãn-dátŭ) adg dimãndatã (di-mãn-dá-tã), dimãndats (di-mãn-dátsĭ), dimãndati/dimãndate (di-mãn-dá-ti) – (atsel) tsi-lj s-ari dzãsã i cãftatã s-facã tsiva; (lucrul) tsi easti cãftat; cãftat, pãrãnghilsit, ursit, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, rugat, etc.
{ro: cerut, recomandat, ordonat}
{fr: demandé, avisé, recommandé, commandé, ordonné}
{en: recommended, advised, asked, demanded, ordered}
ex: gionj aleptsã, dimãndats (cãftats); ai un at ca di mini dimãndat (cãftat, pãrãnghilsit); scoasi limbi-limbi di foc shi-lj gri dimãndatili (cãftatili, lipsitili) zboari; li lo luguriili dimãndati shi li dusi la isusitã; easti stranjlu dimãndat (cãftat) di mini

§ dimãndari1/dimãndare (di-mãn-dá-ri) sf dimãndãri (di-mãn-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dimãndã tsiva; cãftari, pãrãnghilsiri, ursiri, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, rugari, etc.
{ro: acţiunea de a cere, de a recomanda, de a ordona; cerere, recomandare, ordonare}
{fr: action de demander, d’aviser, de recommander, de commander, d’ordonner}
{en: action of recommending, of advising, of asking, of demanding, of ordering}
ex: pãrinteasca dimãndari (cãftari, ordin); ahtari dimãndari (cãftari, pãlãcãrsiri, ordin) lã featsi; dimãndarea (dyeata) faptã di tatãl a lor cu grai di moarti; vidzãndalui dimãndarea-a hilj-sui, nu shi shtea tsi s-facã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

firaun

firaun (fi-ra-únŭ) adg firaunã (fi-ra-ú-nã), firaunj (fi-ra-únjĭ), firauni/firaune (fi-ra-ú-ni) – tsi s-aspuni bun pri fatsã ma, pri dinãpoi, easti shiret (cumalindru, ponir, mãlãgar, andihristu, etc.); om tsi nu pots s-lji fats besã; firaon, blãstimat, afurisit, andihristu, nihit, pushclju, pezevenghiu, pushtean, pushtan, pushtu, etc.
{ro: perfid, nemernic}
{fr: perfide, vaurien, abominable}
{en: treacherous, rascal, loathsome}
ex: cu firauna (andihrista, blãstimata) atsea s-ti uidiseshti

§ firaon (fi-ra-ónŭ) adg firaoanã (fi-ra-ŭá-nã), firaonj (fi-ra-ónjĭ), firaoani/firaoane (fi-ra-ŭá-ni) – (unã cu firaun)

§ firaunlãchi/firaunlãche (fi-ra-un-lắ-chi) sf firaunlãchi (fi-ra-un-lắchĭ) – hãrli uruti tsi-l fac un om s-hibã firaun; atimii
{ro: perfidie, infamie}
{fr: perfidie, infâmie}
{en: treachery, infamy}
ex: alasã-ts firaunlãchea cã cu tsiniva nu va s-pots s-trets

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hitru

hitru (hí-tru) adg hitrã (hí-trã), hitri (hí-tri), hitri/hitre (hí-tri) – cari shtii (cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) cum s-lu-arãdã pri cariva (tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu tsi lu-ari tu minti; cari easti dishteptu shi pirã la minti tra s-poatã s-arãdã lumea cãndu ari ananghi; shiret, shãret, cumalindru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj
{ro: şiret}
{fr: cauteleux, malin}
{en: cunning, wily}
ex: bãbat hitru (shiret) muljarea eara hitrã (ponirã, vulpi); doi oaminj multu hitsrã (shirets)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lup

lup (lúpŭ) sm, sf lupoanji/lupoanje (lu-pŭá-nji) shi lupã (lú-pã), luchi (lúchĭ), lupoanji/lupoanje (lu-pŭá-nji) shi lupi/lupe (lú-pi) – prici carnivorã (tsi bãneadzã cu carni) di pãduri tsi sh-u-adutsi cu cãnili (lungu di vãrã metru sh-giumitati, cu guna murnã, zverca largã, caplu mari, cu mutsca shi urecljili chipitoasi);
(expr:
1: lup veclju = om aush sh-arãu; om tsi-ari aushitã dupã tsi featsi multu-arãu;
2: ca luplu tu sireauã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva fatsi-arãu a soiljei, a farãljei a lui;
3: la luplu albu = vãrãoarã, cã nu-ari lup cu perlu albu;
4: va creapã luplu = lucru tsi pari cã nu poati si s-facã, tsi easti greu si s-facã, tsi s-fatsi multu arar;
5: li mãcã luplu = dusirã, s-featsirã afan;
6: s-lu mãcã luplu = si s-facã afan; s-fugã di-aoa; si s-ducã la drats; s-lu lja neclu;
7: mãc (ngljit) ca luplu = mãc multu, agonja shi mãcarea s-fatsi afanã dinãcali, cã u ngljit neamisticatã dit gurã;
8: nj-intrã luplu tru matsã; nj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-si bat luchilji nuntru (tu pãnticã); etc. = nj-si featsi unã foami mari; hiu multu agiun; nj-gurleadzã matsili di foami;
9: tsi lup ari (di-aurlã) = tsi drac lj-intrã (di-aurlã);
10: lu-acats luplu di ureclji = mi aflu tu-unã catastasi greauã mplinã di piriclji, iu pot s-pat nipãtsãtili;
11: cãdzui tu gura-a luplui; cãdzui tu gurã di lup = (i) mi aflu tu-unã catastasi multu greauã di iu nu va pot s-ascap lishor; (ii) dusi, chirui;
12: fudz di luchi shi dai di ursi = vrei s-ascachi di-un lucru slab sh-cadz tu-un lucru sh-cama slab;
13: u scosh dit gura-a luplui = feci un lucru tsi eara greu trã fãtseari;
14: ascap ca dit gurã di lup = mizi putui s-ascap dit unã catastasi multu greauã;
15: fug di nãs ca (draclu) di per di lup = fug ca di drac, fug unãshunã, lãhtãrsit, agonja, tra s-nu poatã s-mi-acatsã;
16: bag per di lup = nj-feci curai, mi nvãrtushai, nu-nj mata easti fricã;
17: lup (nviscut) tu cheali di oai = om ponir, mãlãgar shi cumalindru tsi s-fatsi cã easti bun tra s-poatã s-lu-arãdã pri cariva; cari spuni buni ma fatsi i mindueashti mash slabi;
18: luplu perlu sh-mutã, nu shi nvetslu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va si sã spunã cã easti bun ma mintea u-ari mash la lãets;
19: zburãshti di lup sh-luplu easti la ushi; luplu trets ãn gurã na-l sh-luplu la ushi = atsea tsi s-fatsi cãndu zburãshti di cariva sh-el s-alãnceashti aniorihta;
20: lai mandrã mplinã di luchi = un loc iu atselj tsi-aveaglji tsiva, furã catiun cum poati;
21: adutsea luplu la gramati sh-el dzãtsea: “loarã cior (oili)” = zbor tsi s-dzãtsi trã atselj tsi nu suntu faptsã trã nvitsãturã;
22: ca luplu n pãzari = zbor tsi s-dzãtsi trã un om arãu cari s-dutsi tu-unã parei di oaminj bunj;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãlãgar

mãlãgar (mã-lã-gárŭ) adg mãlãgarã (mã-lã-gá-rã), mãlãgari (mã-lã-gárĭ), mãlãgari/mãlãgare (mã-lã-gá-ri) – cari shtii cum s-lu-arãdã (cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) pri cariva (tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu tsi lu-ari el tu minti; cari easti dishteptu shi lj-acatsã mãna tra s-poatã sã-sh facã lucrul cãt cama ghini; shiret, shãret, cumalindru, hitru, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj
{ro: viclean, îndemânatec}
{fr: adroit, finaud, fourbe}
{en: cunning, wily}
ex: nacã da di un sots mãlãgar (shiret); inima la voi easti mãlãgarã (ponirã); aflash mãlãgar sã sta agiun?; mãlãgarlu s-avea nvitsatã ca calu la ordzu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

marghiol

marghiol (mar-ghĭólŭ) adg marghioalã (mar-ghĭŭá-lã), mar-ghiolj (mar-ghĭóljĭ), marghioali/marghioale (mar-ghĭŭá-li) – cari (cu zboarã tsi nu suntu tamam dealihea, arãderi, minciunj, alãvdãri, etc.) caftã s-lu facã (s-lu culãchipseascã) pri un altu tra sã sh-agiungã el scupolu; maryiol, culãchipsitor, calpuzan, colac, tãrtor, arãditor, alãvdãtor, cumalindru, shiret, ponir, pispu, mãlãgar
{ro: linguşitor, şarlatan}
{fr: flatteur, séduisant, adulateur, filou, mariol, trompeur, charlatan}
{en: flatterer, deceitful, swindler, rascal, charlatan}
ex: tsi marghioalã (culãchipsitoari) sh-easti!

§ maryiol (mar-yĭólŭ) adg maryioalã (mar-yĭŭá-lã), maryiolj (mar-yĭóljĭ), maryioali/maryioale (mar-yĭŭá-li) – (unã cu marghiol)
ex: astãndzã hari la maryioali (poniri, mãlãgari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mastorsã

mastorsã (mas-tór-sã) sf mastorsi/mastorse (mas-tór-si) – ghiftã tsiritoari; (fig: muljari (pravdã) cumalindrã, mãlãgarã, ponirã, etc.)
{ro: ţigancă cerşetoare, femeie şireată}
{fr: gitane mendiante, quémandeuse; adroite, fourbe}
{en: begging gypsy; rascal}
ex: vinjirã doauã mastorsi (ghifti tsiritoari); da di-unã mastorsã (poni-rã) di ursã; mastorsa (cumalindra) di vulpi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã