DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãstoacã1

arãstoacã1 (a-rãs-tŭá-cã) sf arãstots (a-rãs-tótsĭ) – loc ngãrdit (multi ori cu-alumãchi shi verdzi) tu cari s-aflã di-aradã oili tra s-hibã mulsi; poarta di la-aestu loc pri iu trec oili ta s-hibã mulsi; arustoacã, strungã, strãgã, arugã, cutar, tsarcu, coardã, mandrã;
(expr: ãl bag tu arãstoacã = lu nvets, l-mãlãxescu)
{ro: strungă}
{fr: endroit où l’on trait les brebis}
{en: place where sheep are milked}
ex: l-bãgãm tu arãstoacã
(expr: lu nvitsãm, lu mãlãxim)

§ arustoacã1 (a-rus-tŭá-cã) sf arustots (a-rus-tótsĭ) – (unã cu arãstoacã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

argãsescu

argãsescu (ar-gã-sés-cu) (mi) vb IV argãsii (ar-gã-síĭ), argãseam (ar-gã-seámŭ), argãsitã (ar-gã-sí-tã), argãsiri/argãsire (ar-gã-sí-ri) – u lucredz chealea proaspit scoasã di pi pravdã (cu-unã lugurii maxus faptã tr-argãsiri) sh-u-adar s-hibã moali, s-nu putridzascã shi s-dãnãseascã multu chiro; tãbãtsescu;
(expr:
1: mi-argãsescu = mi nvets, mi mãlãxescu cu-un lucru;
2: cheali argãsitã = un tsi easti nvitsat, mãlãxit cu-un lucru)
{ro: tăbăci}
{fr: tanner}
{en: tan}
ex: mi-argãsii (fig: mi nvitsai) tu cãldurã

§ argãsit (ar-gã-sítŭ) adg argãsitã (ar-gã-sí-tã), argãsits (ar-gã-sítsĭ), argãsi-ti/argãsite (ar-gã-sí-ti) – (cheali, ghunã) tsi easti lucratã tra s-hibã moali, s-nu putridzascã shi s-dãnãseascã multu chiro; tãbãtsit
{ro: tăbăcit}
{fr: tanné}
{en: tanned}
ex: tini hii cheali argãsitã
(expr: tini eshti nvitsat cu-aesti lucri)

§ argãsiri/argãsire (ar-gã-sí-ri) sf argãsiri (ar-gã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-argãseashti unã cheali (ghunã); tãbãtsiri
{ro: acţiunea de a tăbăci; tăbăcire}
{fr: action de tanner; tannage}
{en: action of tanning; tanning}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãlãxescu

mãlãxescu (mã-lãc-sés-cu) (mi) vb IV mãlãxii (mã-lãc-síĭ), mãlãxeam (mã-lãc-seámŭ), mãlãxitã (mã-lãc-sí-tã), mãlãxi-ri/mãlãxire (mã-lãc-sí-ri) – cu fãtsearea di ma multi ori a idyiului lucru acats unã lishureatsã tu fãtsearea-a lui sh-nu nj-easti greu s-lu fac ma lishor sh-ma ghini; acats unã hui; (mi) nvets cu un lucru; nvets
{ro: (se) obişnui, (se) deda}
{fr: s’habituer, s’acoutumer, s’adonner}
{en: get used to; become addicted to}
ex: mi mãlãxii (mi nvitsai) shi cu chiderea-aestã

§ mãlãxit (mã-lãc-sítŭ) adg mãlãxitã (mã-lãc-sí-tã), mãlãxits (mã-lãc-sítsĭ), mãlãxi-ti/mãlãxite (mã-lãc-sí-ti) – tsi ari acãtsatã unã hui; tsi s-ari nvitsatã cu un lucru; nvitsari
{ro: obişnuit, dedat}
{fr: habitué, acoutumé, adonné}
{en: who got used to; who became addicted to}

§ mãlãxiri/mãlãxire (mã-lãc-sí-ri) sf mãlãxiri (mã-lãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sã nveatsã cu tsiva; nvitsari, nvitsãturã, hui
{ro: acţiunea de a (se) obişnui, de a (se) deda; obişnuire}
{fr: action de s’habituer, de s’acoutumer, de s’adonner}
{en: action of getting used to; of becoming addicted to}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nvets1

nvets1 (nvétsŭ) (mi) vb I nvitsai (nvi-tsáĭ), nvitsam (nvi-tsámŭ), nvitsatã (nvi-tsá-tã), nvitsari/nvitsare (nvi-tsá-ri) – anvets, vets
1: lj-dzãc a unui, lucri tra s-li shtibã, cu boatsea i cu scriarea; aleg (dghivãsescu) unã carti tra s-aflu lucri tsi mi ntiriseadzã icã lucri di cari va s-am ananghi ma nãpoi tu banã; aflu unã habãri; dghi-vãsescu tu cãrtsã; dãscãlipsescu, dãscãlisescu, dãscãlescu, prãxescu;
2: lj-aspun a unui cum s-facã; dau minti (urminilji) a unui ti cum easti ghini s-facã; urnipsescu, urminipsescu, simvulipsescu;
3: cu fãtsearea di ma multi ori a idyiului lucru acats unã lishureatsã tu fãtsearea-a lui sh-nu nj-easti greu s-lu fac ghini; acats unã hui; (mi) mãlãxescu;
(expr: lji nvitsai apili = lji nvitsai adetsli, huili)
{ro: învăţa, instrui, afla, sfătui, (se) obişnui}
{fr: enseigner, s’instruire, conseiller, apprendre, habituer, s’accou-tumer}
{en: learn, teach, advise, get used to}
ex: nu-avea nvitsatã carti (nu s-avea dusã la sculii); nvitsã multu; mi nvitsai (mi mãlãxii) aoatsi; nveatsã (aflã) tsi curã; lishor sã nvets, ma greu s-fats; nvetslu ari shi dizvets; nvitsã tsi-agãrshirã alantsã; nvitsã (aflã) cã feata easti la hiljlu di-amirã; nveatsã tu giunatic, s-ti tindzi tu-aushatic; lu nvitsã (lu urnipsi) cum si zburascã; ti nvets (ti mãlãxeshti), cum mi nvitsai (mi mãlãxii) sh-io; nvitsã (nvitsã carti, dusi) tu sculiili din Poli; s-ari nvitsatã cu casa aestã sh-lj-easti greu si s-mutã; el mi nveatsã (nj-dãtsi cum s-fac, mi urnipseashti) ti ghinili-a meu; nveatsã altu sh-nãs nu s-veadi

§ nvitsat (nvi-tsátŭ) adg nvitsatã (nvi-tsá-tã), nvitsats (nvi-tsátsĭ), nvitsati/nvitsate (nvi-tsá-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã (cu boatsea i cu scriarea) lucri tsi nu li shtia; tsi ari aflatã unã hãbari; cari fu urnipsit; cari s-ari mãlãxitã cu fãtsearea i arãvdarea-a unui lucru; tsi s-ari dusã la sculii; tsi easti om cu carti; anvitsat, vitsat, dghivãsit, dãscãlipsit, dãscãlisit, dãscãlit, prãxit, urnipsit, urmi-nipsit, simvulipsit, mãlãxit
{ro: învăţat, instruit, aflat, sfătuit, obişnuit}
{fr: enseigné, instruit, conseillé, appris, habitué, accoutumé}
{en: advised, learned, taught, got used to}
ex: gioni-aleptu shi nvitsat (cu carti, dus la sculii); oaminj alãgats shi nvitsats (tsi au faptã shi shtiu multã carti); urnipsits shi nvitsats (urnipsits); cum sh-eara nvitsat (cum sh-u-avea adetea); featili nvitsati (tsi s-au dusã la sculii, tsi nvitsarã carti), armãn nimãrtati; tuts nvitsatslji cunoscu un Dumnidzã; amirãlu cljimã nvitsatslj-a amirãriljei; nvitsat i mash pãtsãtlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsivicusescu

tsivicusescu (tsi-vi-cu-sés-cu) (mi) vb IV tsivicusii (tsi-vi-cu-síĭ), tsivicuseam (tsi-vi-cu-seámŭ), tsivicusitã (tsi-vi-cu-sí-tã), tsivi-cusiri/tsivicusire (tsi-vi-cu-sí-ri) – lu-alãxescu un lucru tra s-lu fac ashi cum mi-arãseashti s-hibã (tra sã-nj si ndreagã ma ghini huzmetea); l-fac un lucru si s-uidiseascã (tr-atseali tsi-am tu minti); mi nvets s-bãnedz cu-un lucru tu-unã nauã catastasi; mi nvets, mi mãlãxescu, ndreg, uidisescu, sãmãrusescu, tiryisescu
{ro: ajusta, adapta, potrivi, obişnui}
{fr: ajuster, adapter}
{en: adjust, adapt}

§ tsivicusit (tsi-vi-cu-sítŭ) adg tsivicusitã (tsi-vi-cu-sí-tã), tsivicusits (tsi-vi-cu-sítsĭ), tsivicusiti/tsivicusite (tsi-vi-cu-sí-ti) – tsi s-ari alãxitã tra si s-uidiseascã tu-unã nauã catandasi; tsi s-ari nvitsatã cu-unã banã tsi s-ari alãxitã; nvitsat, mãlãxit, ndreptu, uidisit, sãmãrusit, tiryisit
{ro: ajustat, adaptat}
{fr: ajusté, adapté}
{en: adjusted, adapted}

§ tsivicusiri/tsivicusire (tsi-vi-cu-sí-ri) sf tsivicusiri (tsi-vi-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) s-tsivicuseashti; nvitsari, mãlãxiri, ndridzeari, uidisiri, sãmãrusiri, tiryisiri
{ro: acţiunea de a ajusta, de a adapta; ajustare, adaptare}
{fr: action d’ajuster, d’adapter}
{en: action of adjusting, of adapting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã