DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acru

acru (á-cru) adg acrã (á-crã), acri (á-cri), acri/acre (á-cri) – tsi ari unã nustimadã ca di limoni, di puscã, etc.; acrearcu;
(expr:
1: apã acrã = apã dit loc cu sãruri, tsi easti bunã, cãndu s-bea, trã sãnãtati;
2: lapti acru = lapti bãtut; lapti tsi s-ari acritã;
3: acri-macri (ácri-má-cri) = agioc di cilimeanj)
{ro: acru}
{fr: aigre}
{en: sour}
ex: laptili easti acru; prunili da voahã acrã

§ acrescu1 (a-crés-cu) (mi) vb IV acrii (a-críĭ), acream (a-creámŭ), acritã (a-crí-tã), acriri/acrire (a-crí-ri) – acredz, fac un lucru s-aibã unã nustimadã acrã;
(expr: li acrescu cu cariva = mi cãrtescu cu cariva, nu mata him oaspits bunj)
{ro: acri}
{fr: aigrir, devenir aigre}
{en: sour, become sour}
ex: acri ciorba cu puscã; li acrii cu nãs
(expr: nu mata li am buni cu el)

§ acrit (a-crítŭ) adg acritã (a-crí-tã), acrits (a-crítsĭ), acriti/acrite (a-crí-ti) – tsi s-featsi acru
{ro: acrit}
{fr: aigri}
{en: made sour}
ex: yin acrit, om acrit

§ acriri/acrire (a-crí-ri) sf acriri (a-crírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-acreashti tsiva
{ro: acţiunea de a (se) acri; acrire}
{fr: action d’aigrir}
{en: action of making something sour}

§ disacrescu (di-sa-crés-cu) (mi) vb IV disacrii (di-sa-críĭ), disacream (di-sa-creámŭ), disacritã (di-sa-crí-tã), disacriri/disacrire (di-sa-crí-ri) – l-fac un lucru s-aibã unã nustimadã ma putsãn acrã
{ro: face mai puţin acru}
{fr: faire quelque chose moins aigre}
{en: make something to be less sour}
ex: u disacrii cu putsãnã apã

§ disacrit (di-sa-crítŭ) adg disacritã (di-sa-crí-tã), disacrits (di-sa-crítsĭ), disacriti/disacrite (di-sa-crí-ti) – tsi easti faptu s-hibã ma putsãn acru

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bruzgã

bruzgã (brúz-gã) sf bruzghi (brúz-ghi) – atsea tsi-armãni dupã tsi fructili (auãli, masinili, etc.) suntu cãlcati tra s-lã si scoatã dzama shi si s-facã yinlu icã untulemnul; bluzgã, bãrsii, tsipurã, cominã, cumenji, prishtinã
{ro: drojdie}
{fr: marc; résidu d’huile, de vin, etc.}
{en: marc; residue (of grapes, olives, etc. when making wine, oil, etc.)}
ex: multã bruzgã s-dipusi tu botsã

§ bluzgã (blúz-gã) sf pl(?) – (unã cu bruzgã)

§ bruzgãescu (bruz-gã-ĭés-cu) vb IV bruzgãii (bruz-gã-íĭ), bruzgãeam (bruz-gã-ĭámŭ), bruzgãitã (bruz-gã-í-tã), bruzgãiri/bruzgãire (bruz-gã-í-ri) – nj-yini acrish (puscãiturã) dit stumahi; dau nafoarã (scot, es cu zorea) dit stumahi atseali tsi-am mãcatã nãinti; vom, zvom, azvom, versu
{ro: avea aciditate stomahală; vomita}
{fr: avoir aigreur, acidité; être sur le point de vomir}
{en: have heartburn; vomit}

§ bruzgãit (bruz-gã-ítŭ) adg bruzgãitã (bruz-gã-í-tã), bruzgãits (bruz-gã-ítsĭ), bruzgãiti/bruzgãite (bruz-gã-í-ti) – tsi ari avutã acrish; tsi ari datã nafoarã prit gurã mãcarea dit stumahi; vumut, zvumut, azvumut, virsat
{ro: care a avut aciditate stomahală; vomitat}
{fr: qui a eu aigreur; qui a vomi}
{en: who had a heartburn; who had vomited}

§ bruzgãiri/bruzgãire (bruz-gã-í-ri) sf bruzgãiri (bruz-gã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bruzgãeashti; voamiri, zvoamiri, azvoamiri, vumeari, zvumeari, azvumeari, virsari
{ro: acţiunea de a avea aciditate stomahală; de a vomita}
{fr: action d’avoir aigreur; action de vomir; vomissement}
{en: action of having heartburn, of vomiting}

§ bruzgãiturã (bruz-gã-i-tú-rã) sf bruzgãituri (bruz-gã-i-túrĭ) – acrimi tsi yini dit stumahi tu gurã; atsea tsi scoati omlu dit gurã cãndu voamitã (vearsã); anãcrici, puscãiturã, vumuturã, virsãturã
{ro: acreală, aciditate stomahală; vărsătură}
{fr: aigreur, acidité; vomissement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

domnu

domnu (dóm-nu) sm, sf doamnã (dŭám-nã), domnji (dóm-nji), doamni/doamne (dŭám-ni) –
1: Dumnidzãlu, lugursit tu pistea-a multor milets cã ari faptã omlu, prãvdzãli, lumea ntreagã, sh-tuti nomurli-a fisiljei tsi li-aflãm tu lumi;
2: om avut tsi ari mãri ciuflichi iu lucreadzã multã dunjai; om mari (cu mari puteari) tsi lucreadzã ti chivernisea-a statlui; nicuchirlu (nicuchira) a casãljei; bãrbat i muljari multu tinjisits di dunjai; chihãe, pãshe, vali, etc.
3: atsel trã cari lucreadzã cariva (di-aradã ta si sh-amintã pãnea); afindico, afendu, nicuchir, chihãe; (fig:
1: domnu = turcu; expr:
2: ca cãni fãrã domnu = ca un tsi nu-ari nicuchiratã, tsi nu-ari casã, tsi easti vagabondu;
3: ocljul a domnului = cãshtiga, ngãtanlu cu cari domnul l-mutreashti un lucru di-a lui;
4: tsãni-lj cioarli a boului, cãnd domnu-tu va si-l talji = caftã s-lu-agiuts domnu-tu (atsel) di cari va s-ai ananghi ma nclo, tora, cãndu el ari-ananghi di tini)
{ro: Dumnezeu; domn; stăpân}
{fr: Dieu; seigneur, souverain, monsieur; patron, maitre}
{en: God; lordship, my lord, sir; master, boss}
ex: las sã-nj dzãcã “doamnã mari”, sh-las sã-nj mor laea di foami; lucreadzã ca-argat sh-bãneadzã ca domnu; domnu easti greu s-agiundzi, huzmichear pots dzua tutã; cari alãxeashti multsã domnji, huzmichear aushashti; tsi tsã easti c-avush tatã domnu, cãndu tini nu eshti om!; tatã-tu domnu sh-tini necã om; Doamne, tsi nu-l ari (Dumnidzale, tsi nu si aspuni)?; afirea-mi, Doamne (Dumnidzale), di cãtigurii ghifteascã shi di uspitsãlji turtseascã; pondi suntu xeanili, bati Doamne (Dumnidzale), bati-li; Doamne, Dumnidzale, a Tsia nã ncljinãm tuts adzã; Dumljartã-lj (prishcurtari a zborlui “Doamne, Dumnidzale, ljartã-lj) tuti amãrtiili; Doamna, Stã-Mãria; doamne (dumnilja-a ta), semnul tsi videm; tsi s-fac, o, doamnã, c-aushii; ghini vinjish a bre doamne (chihãe)!; s-lj-aflu vãrnu domnu (afindico); cum lu nvitsã doamnã-sa (muljarea afindico); mi bãgai la domnu (afindico); domnu-su (afindicolu-a lui) lj-acumpãrã ti Crãciun stranji nali; nj-ti primnji ca doamnili (muljerli avuti sh-tinjisiti); nu ti-aspare, ore doamne (fig: ore, turcu); doamne (fig: doamne turcu), ts-yini arãdeari; hoara-aestã u-asparsirã domnjilj (fig: turtsãlj); a chirauãljei noi-lj dzãtsem shi doamnã; ocljul a domnului
(expr: ngãtanlu cu cari domnul li mutreashti oili) u ngrashi tutiputa

§ dumnami/dumname (dum-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di oaminj avuts, di oaminj mãri di la chivernisea-a statlui; (fig: dumnami = multimi di turtsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

embatichi/embatiche

embatichi/embatiche (em-ba-tí-chi) sf embatichi (em-ba-tíchĭ) – paradzlji tsi-lj da cati an al dispoti, un mãhãlã i unã hoarã (ca unã soi di nichi)
{ro: embatic}
{fr: annate payée à un evêque}
{en: money given the bishop every year}

§ embaticã (em-ba-tí-cã) sf embatichi (em-ba-tíchĭ) – (unã cu embatichi)
ex: tuti locurli aesti eara embaticã ma li-acumpãrai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hãtai/hãtae

hãtai/hãtae (hã-tá-i) sf hãtãi (hã-tắĭ) – zbor (faptã, scriari, etc.) tsi easti unã abatiri (dipãrtari) di la atsea tsi easti lugursitã ca ndreptu i di cum lipseashti s-hibã zborlu (fapta, scriarea, etc.); cheardirea shi aspãrgãciunea tsi u-ari cariva di la un lucru; ugoadã (tihisiri) tsi-adutsi mari dureari shi znjii trupeascã shi sufliteascã; alatus, alath, latus, ftexim, stepsu, sfalmã, eanglãshi; cheardiri, znjii, zãrari, arãeatsã, lãeatsã, taxirati, chideri
{ro: greşeală, eroare, pagubă, nenorocire}
{fr: faute, erreur; détriment, malheur}
{en: fault, error, loss, misfortune}
ex: tu videari, cu sivdai, tu mãcari, cu hãtai (znjii); s-featsi hãtai (alatus, znjii); s-featsi nã hãtai (znjii, arãeatsã) mari tu mãhãlãlu alantu; hãtai (taxirati) tsi mi-agudi

§ hãtalj (hã-táljĭŭ) adg hãtalji (hã-tá-lji), hãtalj (hã-táljĭ), hãtalji/hãtalje (hã-tá-lji) – tsi-alasã urmi uruti trã tsiva i cariva shi poati s-aducã sh-moartea; di cari nu pots s-ti-afireshti; tsi easti cu-unã mirã lai cã tut tsi fatsi nu lj-easi ghini
{ro: fatal}
{fr: fatal}
{en: fatal}
ex: om hãtalj (cu mirã lai) easti, iu s-dutsi va s-tihiseascã tsiva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

inurii/inurie

inurii/inurie (i-nu-rí-i) sf inurii (i-nu-ríĭ) – loclu (hoara, partea di cãsãbã, mãhãlãlu, etc.) tsi tsãni di unã bisearicã; crishtinjlji tsi bãneadzã tu-aestu loc; enurii, paruhii
{ro: enorie, parohie}
{fr: paroisse}
{en: parish}

§ enurii/enurie (e-nu-rí-i) sf enurii (e-nu-ríĭ) – (unã cu inurii)
ex: pãnã aclo easti enuria-a preftului atsel noulu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãhãlã

mãhãlã (mã-hã-lắ) sm mãhãladz (mã-hã-ládzĭ) – parti dit un cãsãbã (di-aradã tu mardzini)
{ro: mahala}
{fr: faubourg, quartier}
{en: ward (of town), neighborhood, suburb}
ex: mãhãlãlu di nsus, mãhãlãlu di nghios; tu mãhãlãlu-a nostru suntu nã sutã di casi; ashi u-aflã munasipi mãhãlãlu; alagã ca zãgarlu pit mãhãladzlji tuts; si sculã mãhãlãlu; lja-ts niveastã dit mãhãlã, tra s-ti veadã sh-Dumnidzã (tra s-hii hãrios)

§ mãhãlãgi (mã-hã-lã-gí) sm, sf mãhãlãgioanji/mãhãlãgioanje (mã-hã-lã-gĭŭá-nji), mãhãlãgeadz (mã-hã-lã-gĭádzĭ), mãhãlãgioanji/mãhãlãgioanje (mã-hã-lã-gĭŭá-nji) – om tsi bãneadzã tu-un castilea mãhãlã
{ro: mahalagiu}
{fr: faubourien, homme du peuple}
{en: suburbanite; inhabitant of a ward}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã