DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arahi/arahe

arahi/arahe (a-rá-hi) sf arãhi (a-rắhĭ) – loclu tsi s-analtsã ma nsus (ca un ohtu) fatsã di loclu di deavãrliga; partea di ma nsus a aishtui ohtu; dzeanã, zeanã, ohtu, mãgulã, mãgurã, mãrulã, giug, schinãrat, creashtit, cãrciliu, chipitã, etc.
{ro: colină, deal, creştet (de deal)}
{fr: colline; crête de montagne, sommet}
{en: hill, hilltop, crest, ridge}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzeanã2

dzeanã2 (dzeá-nã) sf dzenj (dzénjĭ) shi dzenuri (dzé-nurĭ) – loclu tsi s-analtsã ma nsus (ca un ohtu) fatsã di loclu di deavãrliga; partea di ma nsus a aishtui ohtu; zeanã, ohtu, mãgulã, mãgurã, mãrulã, arahi, giug, schinãrat, creashtit, cãrciliu, chipitã, etc.;
(expr: ljau dzeana; lj-u dau dzeana cãtrã nsus = u-alin dzeana, mi duc pri dzeanã cãtrã nsus)
{ro: colină, deal, creştet (de deal)}
{fr: colline, sommet, crête (de montagne)}
{en: hill, ridge, hilltop}
ex: dipusim deadun di pi dzeanã (ohtu); o, voi dzenuri (ohturi), o, voi muntsã!; un lai vintu pisti dzenuri plãndzi; ca norlji pisti dzenuri; pisti dzenj s-avdi flueara; oastea-a lui da cap ãn dzeanã (pi ohtu, nsus); cãt ascãpitarã alantsã dupã dzeanã; dupã dzeanã angiur sh-amirãlu; lj-u deadi sh-nãs dzeana
(expr: dusi pri dzeanã) cãtrã nsus shi iu s-lu scoatã calea, s-lu scoatã

§ zeanã (zeá-nã) sf zenj (zénjĭ) – (unã cu dzeanã2)
ex: latrã cãnjlji di pi zeanã

§ dzinicã (dzi-ní-cã) sf dzinitsi/dzinitse (dzi-ní-tsi) shi dzinits (dzi-nítsĭ) – dzeanã ma njicã
{ro: colină mică}
{fr: petite colline}
{en: small hill}

§ dzinos2 (dzi-nósŭ) adg dzinoasã (dzi-nŭá-sã), dzinosh (dzi-nóshĭ), dzinoasi/dzinoase (dzi-nŭá-si) – loc cu dzenuri multi
{ro: deluros}
{fr: terrain accidenté, montueux}
{en: hilly}
ex: loclu easti dzinos

§ dzeanã3 (dzeá-nã) adv (ca tu zborlu “ndzeanã” icã “ãn dzeanã”) – ãnsus, nsus
{ro: în sus}
{fr: en haut}
{en: above}
ex: nu cu sãltãnati, nu cu caplu ndzeanã (nsus); ti-alinash multu ndzeanã (nsus)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãgor

mãgor (mã-górŭ) sn mãgoari/magoare (mã-gŭá-ri) – cioarã ma groasã, anvãlitã multi ori cu mitasi shi shutsãtã nuntru dauã-trei ori tra si s-facã ma sãnãtoasã; utrai, lutrai, lutreauã, gãitani, cioarã, coardã, curdeauã, etc.
{ro: şnur}
{fr: ficelle, corde, ganse, bandoulière}
{en: string, cord, braid, shoulder strap}
ex: mata trãdzea din sin unã cljai ligatã cu un mãgor (cioarã, utrai) lai; sufruntseauã lungã sh-lai, ca mãgorlu (lutraea) din Sãrunã; unlu va s-bagã nishti stranji muljati tu mãgoari (gãitani) di hrisãhi; cioarits cu mãgor (gãitan); loai tufechea di mãgor (curaua cu cari s-tsãni tufechea nanumirea)

§ mãgur (mã-gúrŭ) sn mãguri/mãgure (mã-gú-ri) – bair di mãrdzeali tsi-l poartã muljerli di gushi; cular chindisit di la unã cãmeashi di muljari; ghiurdani, bair, pãrtitsã, etc.
{ro: salbă, guler de rochiţă}
{fr: collier; cordon de perles en verre qui passe sous le menton des femmes; col de chemise de femme brodé en couleur}
{en: necklace of pearls or beads; embroidered collar from a lady’s shirt}

§ mogur (mó-gurŭ) sn moguri/mogure (mó-gu-ri) – (unã cu mãgur)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãgulã

mãgulã (mã-ghú-lã) sf mãguli/mãgule (mã-ghú-li) – loclu tsi s-analtsã ma nsus (ca un ohtu) fatsã di loclu di deavãrliga; mãgurã, mãruljã, ohtu, dzeanã, zeanã
{ro: colină}
{fr: colline}
{en: hill}
ex: dusi ma nclo, dupã nã mãgulã (dzeanã); mãgulili (ohturli) cu chinj

§ mãgurã (mã-gú-rã) sf mãguri/mãgure (mã-gú-ri) – (unã cu mãgulã)

§ mãruljã (mã-rú-ljã) sf pl(?) – (unã cu mãgulã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã