DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cioarã1

cioarã1 (cĭŭá-rã) sf ciori (cĭórĭ) – hir lungu sh-ma gros, faptu di hiri ma suptsãri di cãnipã (ljin, bumbac, etc.) shutsãti un dea-vãrliga di-alantu, cu cari s-leagã lucri; hir, sfoarã, spangu, coardã, hoardã, utrai, lutrai, lutreauã, mãgor, curmu; (fig: cioarã = carti, scrisoari; expr:
2: cioarã-boarã; ciora-bora = catandisea tu cari s-aflã lucri amisticati, bãgati alandala, alocuta, un pisti-alantu fãrã nitsiunã aradã, di nu shtii omlu iu poati s-aflã tsi caftã; ghilishti, alandala, alocuta, darmadan;
3: (omlu, casa, etc.) easti cioarã = (omlu, casa, etc.) easti cu mintea ca naljurea, easti dizmãlat, lucrili (din casã) suntu alandala, mintiti, fãrã-aradã, cioarã-boarã; ciora-bora, etc.);
4: cioarã s-adarã = s-arupi s-dizmalã ca unã cioarã;
5: nã s-adunã cioara = nã si shcurteadzã bana, n-apruchem di moarti, bana treatsi, aushim;
6: lji s-arupsi cioara = lj-vinji oara s-moarã, s-lji ncljidã ocljilj, muri;
7: u-arup (u talj) cioara cu cariva = u-aspargu uspitsãlja cu cariva; curmu ligãtura (schesea) tsi u-aveam cu cariva)
{ro: sfoară}
{fr: ficelle}
{en: string}
ex: leagã-l cu-unã cioarã; tsã si dizligã cioara (hirlu) di la lãpudã; lãpudzli sh-au cioara-a lor; u-arupsim cioara
(expr: curmãm ligãtura, uspitsãlja) cu vitsinjlji dupã tsi fudzirã dit hoarã; u tãlje cioara cu el
(expr: u-asparsi uspitsãlja); cu anjlji, cioara omlui s-adunã
(expr: bana-a omlui si shcurteadzã); cãnutlu, cioarã
(expr: cu mintea naljurea, mintitã): aljurea cap, aljurea cicioari; cioarã
(expr: alandala) u featsirã casa; cioarã
(expr: fãrã-arshini, dizmãlats) s-adrarã ficiorlji; trapshu nã cioarã (fig: nã carti) Sãrunã; iu-i cioara ma minutã, aclo s-arupi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãitani/gãitane

gãitani/gãitane (gãĭ-tá-ni) sf gãitãnjuri (gãĭ-tắ-njĭurĭ) shi gãitãnj (gãĭ-tắnjĭ) – cioarã (mplititã i shutsãtã) icã hir di metal, di-aradã bãgat i cusut pri-un stranj tra s-lu stulseascã; cioarã di pãputsã; cipchen, cipcheni, ceapraz; lutrai, lustreauã, utrai, mãgor
{ro: găitan, şnur}
{fr: brandebourg, ganse, lacet, soutache en couleur sur les habits des paysans}
{en: plaited cord, braid, shoe lace}
ex: tsipuni cu gãitani; dzeani ca di gãitani

§ gãitan (gãĭ-tánŭ) sn gãitani/gãitane (gãĭ-tá-ni) shi gãitãnj (gãĭ-tắnjĭ) – (unã cu gãitani)
ex: dishcljisi nã fabricã di gãitani

§ gãitãnedz (gãĭ-tã-nédzŭ) (mi) vb I gãitãnai (gãĭ-tã-náĭ), gãitãnam (gãĭ-tã-námŭ), gãitãnatã (gãĭ-tã-ná-tã), gãitãnari/gãitãnare (gãĭ-tã-ná-ri) – stulsescu un lucru (stranj) cu gãitani
{ro: împodobi cu găitane}
{fr: garnir de brandebourg, des ganses}
{en: adorn, embellish with braids}
ex: deadi s-lji gãitãneadzã dulumãlu sh-cioaritslji

§ gãitãnat1 (gãĭ-tã-nátŭ) adg gãitãnatã (gãĭ-tã-ná-tã), gãitãnats (gãĭ-tã-nátsĭ), gãitãna-ti/gãitãnate (gãĭ-tã-ná-ti) – tsi easti stulsit cu gãitani
{ro: împodobit cu găitane}
{fr: garni de brandebourg, des ganses}
{en: adorned, embellished with braids}

§ gãitãnari/gãitãnare (gãĭ-tã-ná-ri) sf gãitãnãri (gãĭ-tã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gãitãneadzã un lucru
{ro: acţiunea de a împodobi cu găitane}
{fr: action de garnir de brandebourg, des ganses}
{en: action of adorning, of embellishing with braids}

§ gãitãnat2 (gãĭ-tã-nátŭ) adg gãitãnatã (gãĭ-tã-ná-tã), gãitãnats (gãĭ-tã-nátsĭ), gãitãnati/gãitãnate (gãĭ-tã-ná-ti) – tsi sh-u-adutsi cu-unã gãitani; ca gãitanea
{ro: ca un găitan}
{fr: comme une garniture de brandebourg; comme une ganse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãgor

mãgor (mã-górŭ) sn mãgoari/magoare (mã-gŭá-ri) – cioarã ma groasã, anvãlitã multi ori cu mitasi shi shutsãtã nuntru dauã-trei ori tra si s-facã ma sãnãtoasã; utrai, lutrai, lutreauã, gãitani, cioarã, coardã, curdeauã, etc.
{ro: şnur}
{fr: ficelle, corde, ganse, bandoulière}
{en: string, cord, braid, shoulder strap}
ex: mata trãdzea din sin unã cljai ligatã cu un mãgor (cioarã, utrai) lai; sufruntseauã lungã sh-lai, ca mãgorlu (lutraea) din Sãrunã; unlu va s-bagã nishti stranji muljati tu mãgoari (gãitani) di hrisãhi; cioarits cu mãgor (gãitan); loai tufechea di mãgor (curaua cu cari s-tsãni tufechea nanumirea)

§ mãgur (mã-gúrŭ) sn mãguri/mãgure (mã-gú-ri) – bair di mãrdzeali tsi-l poartã muljerli di gushi; cular chindisit di la unã cãmeashi di muljari; ghiurdani, bair, pãrtitsã, etc.
{ro: salbă, guler de rochiţă}
{fr: collier; cordon de perles en verre qui passe sous le menton des femmes; col de chemise de femme brodé en couleur}
{en: necklace of pearls or beads; embroidered collar from a lady’s shirt}

§ mogur (mó-gurŭ) sn moguri/mogure (mó-gu-ri) – (unã cu mãgur)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sigimi/sigime

sigimi/sigime (si-gí-mi) sf siginj (si-gínjĭ) – cioarã lungã sh-ma groasã, faptã di-aradã di hiri ma suptsãri di cãnipã, shutsãti un deavãrliga di-alantu, cu cari s-leagã lucri; shigimi, sfoarã, spangu, cioarã, coardã, hoardã, utrai, lutrai, lutreauã, mãgor, curmu;
(expr: atsel di la sigimi = draclu)
{ro: sfoară}
{fr: ficelle}
{en: string}
ex: ligatã cu sigimi groasã; eshti ca atsel dei la sigimi
(expr: eshti ca draclu)

§ shigimi/shigime (shi-gí-mi) sf shiginj (shi-gínjĭ) – (unã cu sigimi)
ex: vulusiti la shigimi (la cioarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

spangu

spangu (spán-gu) sn spanguri (spán-gurĭ) – hir lungu sh-ma gros, di-aradã di cãnipã (ljin, bumbac, etc.), cu cari s-leagã lucri, faptu di hiri ma suptsãri, shutsãti un deavãrliga di-alantu; cioarã, sfoarã, utrai, lutrai, lutreauã, coardã, hoardã, sigimi, shigimi, mãgor, curmu
{ro: sfoară}
{fr: ficelle}
{en: string}

§ sfoarã (sfŭá-rã) sf sfori (sfórĭ) – (unã cu spangu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã