DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ac

ac (ácŭ) sn atsi/atse (á-tsi) – unã hãlati njicã shi suptsãri di cilechi, cu-unã mitcã tu-un capit sh-unã guvã (ureaclji) tu-alantu, prit cari s-treatsi hirlu ti cuseari lucri; alti hãlãts (ca aclu di chin) tsi sh-u-aduc cu-un ac di cuseari; (fig:
1: ac; dit ac = cuseari; cusut; expr:
2: ac cu cap = ac tsi nu easti ti cuseari (cã nu-ari guvã shi sh-u-adutsi cu unã penurã cã ari un cap di-unã parti) ma ti-acãtsari un stranj;
3: ac yiftescu = ac mari shi gros;
4: ac di flurii = bair di galbini;
5: guva di ac, ureaclja di ac, coaca-a aclui = guva di ac prit cari s-treatsi hirlu di cuseari; mãgheauã;
6: nj-da atsi prit trup (mãnj, cicioari, etc.) = aduchescu ca atsi (hiori, ntsãpãturi, furnits) tsi-nj trec prit trup;
7: lunjinã, s-trets tu ac = multã lunjinã;
8: pãn di ac = tuti, nu-alasã tsiva dip)
{ro: ac}
{fr: aiguille (à coudre, de pin)}
{en: needle}
ex: njic escu, drac nj-escu tutã lumea nvescu (angucitoari: aclu); pulj cu coada lungã, lungã shi minutã (angucitoari: aclu cu hir); njic i el, tradzi grenda dupã el (angucitoari: aclu cu hir); un pulj cu matsãli azvarna (angucitoari: aclu cu hir); unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); di aumbra di ac, casã nu fats; si ntsapã cu un ac di chin; dã-nj un ac cu cap; stranji noauã dit ac (fig: mizi ishiti dit ac, cusuti di curundu); arucã atsi multi (fig: coasi multu); inglezlu-i ac (ãntsapã, ambuirã); luna eara lunjinoasã, s-trets tu ac
(expr: multu lunjinoasã, cã puteai s-lu trets hirlu prit guva-a aclui); bãneadzã cu aclu (fig: cu cusearea); nj-da atsi prit mãnj; pãn tu ac (tuti, pãnã sh-aclu, nu-alãsarã tsiva dip) ãlj deadirã

§ acar (a-cárŭ) sf acari/acare (a-cá-ri) – cutii di lemnu tu cari nicuchira sh-tsãni atsili
{ro: cutie cu ace}
{fr: boîte à aiguilles}
{en: needle box}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coacã3

coacã3 (cŭá-cã) sf cots (cótsĭ) shi coatsi/coatse (cŭá-tsi) – guva (ureaclja, mãgheaua) di ac prit cari s-treatsi hirlu; guva di ac; mãgheaua-a aclui; ureaclja-a aclui
{ro: gaura acului}
{fr: ouverture, trou d’une aiguille}
{en: opening, eye of a needle}
ex: bãgai hirlu tu coaca (guva, ureaclja) a aclui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãgheauã

mãgheauã (mã-ghĭá-ŭã) sf mãghei (mã-ghĭéĭ) – guva di ac pri iu s-treatsi hirlu di cuseari; coaca-a aclui; guvã di ac; ureaclji di ac
{ro: urechea acului}
{fr: trou, chas de l’aiguille}
{en: eye of needle}
ex: eara guva njicã cãt mãgheaua (coaca, guva) a aclui; treatsi hirlu pit mãgheauã (guva-a aclui)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ureaclji/ureaclje

ureaclji/ureaclje (u-reá-clji) sf ureclji (u-ré-clji) – dauãli hãlãts (mãdulari), di-unã parti sh-di-alantã a caplui, cu cari avdi omlu (pravda) sh-cari ari trei pãrtsã, cu-atsea di nafoarã tsi s-veadi ca unã soi di pheat (hunii), sh-alanti dauã (di mesi sh-di nãuntrul a caplui) tsi nu s-ved; zilji;
(expr:
1: ureaclja-a aclui = guva di ac prit cari s-treatsi hirlu; coaca-a aclui; mãgheaua (a aclui);
2: ureaclji di tisagã = unã di dauãli giumitãts (oclji) di tisagã, di-unã parti sh-di-alantã ca dauã tastri (gechi), tu cari s-bagã lucri;
3: ureaclji di sãmar = soea di cãrlidzi di la sãmar (cutsachea) di cari s-acatsã unã furtii;
4: ureaclji di saricã = cumatã tsi spindzurã dit pãltãrli-a saricãljei, cari easti adãvgatã mash ti mushiteatsã cã nu-agiutã la tsiva; s-dzãtsi “ureaclji di saricã” ti lucrili tsi nu-aduc vãrã hãiri;
5: ureaclja-a pescului = hãlatea cu cari adilji vimtu pescul (shi alti prici tsi bãneadzã tu apã) cari sh-u-adutsi cu ureaclja-a omlui ca formã sh-ca loclu iu s-aflã (di-unã parti sh-di-alantã a caplui);
6: am ureaclja bunã = avdu ghini;
7: escu fudul di ureclji; lj-am urecljili astupati (cu bumbac); sh-lã draclu zmeanili cu urecljili-a meali = nu-avdu ghini, nu-avdu dip, escu surdu, asurdzãscu;
8: nu-avdu di ureclji = nu voi sã shtiu;
9: nu-avdu di-atsea ureaclji = mi fac cã taha nu avdu, nu voi s-ascultu, nu voi s-fac tsi-nj si caftã;
10: nu-ari ureaclja aoatsi = nu-ascultã, nu avdi, u-ari mintea aljurea, nu bagã oarã la-atseali tsi-lj si dzãc;
11: nj-mãcã (nj-lja; nj-arupi) urecljili = nj-zburashti tut chirolu; nu mi-alasã isih; nj-caftã tut chirolu idyiul lucru; etc.; mi asurdzashti;
12: nu-nj lja ureaclja = nu-achicãsescu, nu-aduchescu;
13: draclu mi-alasã di ureclji = isihãsescu, agãlisescu;
14: ãl ljau di ureaclji = dormu, lji ncljid ocljilj, l-fur somnul, nj-coc un somnu, etc.;
15: ljau (trag) di ureclji (urecljili) = (i) lu-acats di ureclji shi-lj li trag nsus; (ii) ascultu tsi sã zburashti; (iii) ascultu sh-aduchescu ghini, tsãn minti; (iv) l-vãryescu tra s-nu tsiva di fatsi un lucru;
16: bag (trag, ljau) di ureaclji = (i) aduchescu; (ii) tsãn minti;
17: hiu mash ureclji; nj-bag ureaclja; trag cu ureaclja = ascultu, caftu s-avdu;
18: nj-disfac (nj-dishcljid) urecljili = ascultu, bag oarã la-atseali tsi-nj si dzãc, nj-am cãshtigã, etc.;
19: li ciulescu urecljili = li mut urecljili cã-nj si pari cã avdzãi tsiva, tra s-avdu tsiva, tra s-avdu ma ghini; (prãvdzãli) li mprustã urecljili, li mutã, cã avdzãrã tsiva;
20: nu-nj si bati ureaclja = nu mi mealã, nu mi siclitsescu, nu-nj fac sãndzi-arãu, stau isih, nu-nj mãc inima, nu mi-aspar;
21: pi-atsea ureaclji va-nj mi bag; va-nj mi culcu pi ureaclja-atsea ndreapta = va-nj stau isih, nu va nj-aspargu isihia; nu va s-adun gaile;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn