DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ciumagã

ciumagã (cĭu-má-gã) sf ciumãdz (cĭu-mắdzĭ) –
1: lemnu lungu shi suptsãri; ciumag, giumac, bishtoc, afingi, pulean, teg, ciun, shcop, tingãli, tsoapit, mãciucã;
2: lemnu tsi ari ca unã furcã di-unã parti, shi easti nturghisit di-alantã (tra s-poatã s-hibã hiptu tu loc); furtutiri;
(expr:
1: cu casa pri ciumagã = tsi nu-ari casã iu s-shadã, tsi alagã vagabondu, hulandar, pri-aoa sh-pri-aclo; cu casa pi durec;
2: tsi cã hoara-i fãrã cãnj, ciumaga nu cãrteashti = shi s-nu mindueshti cã ai ananghi di-un lucru, easti ghini s-ti-aveglji shi s-lu ai, ma s-vrei s-hii sigur trã ninti)
{ro: ciomag; stâlp-furcă}
{fr: gros bâton, gourdin, matraque; pieu fourchu}
{en: stick, rod; forked stake}
ex: nidzãs grailu, sh-lja nã ciumagã di cornu; lu-agudea cu ciumaga; ma ghini nã sutã di ciumãdz pri truplu-a-alãntui, di unã singurã pi-a meu; pri ciumaga al dispoti; easti dip, casa pri ciumagã
(expr: adzã aoa, mãni aclo); cara sãlgheashti ciumaga (mãciuca) di her, dishlji lji culcã mpadi; cum u vidzu, lj-u intrã pri zvercã cu ciumaga; acãtsarã sã s-arupã tsãruhili shi ciumaga sã s-aroadã prighios

§ ciumag (cĭu-mágŭ) sn ciumãdz (cĭu-mắdzĭ) – (unã cu ciumagã)
ex: n pãduri faptu fui, tut ãn pãduri criscui, sh-acasã-anda mi-adusirã, s-hiu nai mari-nj dzãsirã (angucitoari: ciumaglu); alãga cu ciumaglu tu mãnã

§ giumac (gĭu-mácŭ) sn giumatsi/giumatse(?) (gĭu-má-tsi) – (unã cu ciumagã)
ex: s-easti cã-l vrei hiljlu, spuni-lj giumaclu (shcoplu)

§ ciumagarã (cĭu-ma-gá-rã) adg ciumagareanj (cĭu-ma-gá-reanjĭ) – un tsi alagã cãljurli dit un loc tu altu (tsi easti cu casa pri ciumagã), fãrã nitsiun scupo tu banã sh-fãrã s-aibã tu minti s-facã tsiva; un tsi nu lu-arãseashti s-lucreadzã shi nu pari s-aibã un loc iu s-bãneadzã, cu casa sh-cu lucrul; tsi ahãrzeashti ca lumea s-lu aibã tu catafronisi (cã easti atim, tihilai, firaun, pushclju, etc.); hulandar, birdush, ciuhljan, vagabondu, capisãz, pezevenghiu
{ro: vagabond, haimana}
{fr: vagabond, fainéant}
{en: vagabond, tramp}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciun1

ciun1 (cĭúnŭ) sn ciuni/ciune (cĭú-ni) –
1: lemnu lungu shi suptsãri; ciumagã, ciumag, giumac, afingi, pulean, teg, shcop, tingãli, mãciucã;
2: lemnul suptsãri (cin) di la arãzboilu di tsãseari, pri cari s-adunã ustura (urdzãtura); (fig:
1: ciun = cicior; expr:
2: tindu ciunili = fug, nj-ljau cicioarili dinanumirea, alag multu agonja)
{ro: ciomag; fuştei, picior}
{fr: perche, bâton; réglette ou baguette en bois qu’on emploie aux métiers a tisser; ronce; deux faisceaux de roseaux liés ensemble qu’on emploie à la nage; jambe}
{en: stick, rod; wooden rod used in weaving; leg}
ex: ligã nã mãntilã di un ciun (lemnu, ciumag) lungu; dã-lj cu parlu, dã-lj cu ciunlu; ciunili (leamnili di la tsãseari) tut el s-li tragã; multu lundzi li-ari ciunili (fig: cicioarili); nitsi nu videa iu cãlca, acshitsi li tindea ciunili (ahãntu agonja alãga)

§ cin (cínŭ) sn cini/cine (cí-ni) – shcop suptsãri ufilisit la arãzboilu di tsãseari; ciun
{ro: fuştei}
{fr: baguette en bois qu’on emploie aux métiers a tisser}
{en: wooden rod used in weaving}

§ nciun (ncĭúnŭ) vb I nciunai (ncĭu-náĭ), nciunam (ncĭu-námŭ), nciunatã (ncĭu-ná-tã), nciuna-ri/nciunare (ncĭu-ná-ri) – adun ustura (urdzãtura) pi ciunlu di-arãzboi;
(expr:
1: nciun tsiva = ljau tsiva tsi nu easti a meu, fãrã shtirea icã vrearea-a domnu-sui; fur, spãstrescu, ahulescu, ciulescu, etc.;
2: mi nciun = nj-ljau cicioarili dinanumirea, tindu ciunili, fug, alag multu agonja, mi fur, li spãstrescu, li cãlescu, li ciulescu, etc.)
{ro: strânge urzătura pr sulul de la război}
{fr: monter la chaîne sur l’ensouple}
{en: wrap the warp around the loom roller}
ex: nica nu shtii sã nciunã pãndza (s-adunã ustura pri ciun)

§ nciunat2 (ncĭu-nátŭ) adg nciunatã (ncĭu-ná-tã), nciunats (ncĭu-nátsĭ), nciunati/nciunate (ncĭu-ná-ti) – (ustura) tsi easti adunatã pi ciun; (ciunlu) cu ustura adunatã
{ro: (urzitoarea) care este rulată pe sul}
{fr: (chaîne) qui est monté sur l’ensouple}
{en: (the warp) that is wrapped around the loom roller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fushti/fushte

fushti/fushte (fúsh-ti) sf pl – agudiri fapti unã dupã-alantã cu palma, cu bushlu i cu ciumaglu (puleanlu, mãciuca, etc.); bãteari, pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, shcop, tsurtsufi, chiurcu, chiutecã
{ro: lovituri de prăjină, bătaie}
{fr: coups de bâton, rossade, rossée}
{en: beating}
ex: cara lj-astrapsi ndauã fushti lj-apreasi fatsa; l-tuli di fushti (l-vãtãmã di bãteari); a cãsharlor lã da fushti (bãtaie); fushtili suntu dati (bãtearea easti datã) di Dumnidzã; lj-trapshu dauã fushti; fushtili (shcoplu) sh-arushnarea nu es

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gljoagã

gljoagã (gljĭŭá-gã) sf gljoadzi/gljoadze (gljĭŭá-dzi) – lemnu lungu (shcop, ciumagã) cu un capit ma gros shi stronghil (tra s-hibã bun tr-agudiri cariva i tsiva) cu cari s-alumta (s-apãra) lumea tu chirolu-atsel multu veclju; mãciucã, shopcã, sopcã, ciumagã, topuzganã, stupaganã, fufuzganã
{ro: măciucă}
{fr: massue, gourdin noueux}
{en: club}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãciucã

mãciucã (mã-cĭú-cã) sf mãciutsi/mãciutse (mã-cĭú-tsi) – ciumagã cu un capit ma gros shi stronghil (tra s-hibã bun tr-agudiri cariva i tsiva); partea groasã shi stronghilã di la unã ciumagã bunã trã apãrari; mãtsucã, shopcã, sopcã, gljoagã, ciumagã, topuzganã, stupaganã, fufuzganã
{ro: măciucă}
{fr: massue, gourdin noueux}
{en: club}

§ mãtsucã (mã-tsú-cã) sf mãtsutsi/mãtsutse (mã-tsú-tsi) – (unã cu mãciucã)
ex: lj-easi un arap cu unã mãtsucã tu mãnã; cu di-ayia putui s-mi apãr cu mãtsuca shi s-yin aoatsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

puljan

puljan (pu-ljĭánŭ) sn puljani/puljane (pu-ljĭá-ni) – lemnu lungu shi suptsãri tsi poati s-aibã, cãtivãrãoarã, sh-un cãrlig la un capit; pulean, ciumagã, ciumag, giumac, teg, shcop, ciun, afingi, tingãli, tsoapit, mãciucã; cãrlig, cljoagã, cãngichi, cangi;
(expr:
1: a puljana = gioc di cilimeanj;
2: dau cu puljanlu = l-bat multu, lj-frãngu cicioarili cu puljanlu)
{ro: ciomag}
{fr: bâton; rondin, casse-tête, houlette}
{en: stick, rod}
ex: na puljanlu aistu di-asimi; cu nãs va s-njerdzã pri cali; tut arãma cu puljanlu cupria di ningã nãs; imnã ficiorlu anj di dzãli, pãnã puljanlu di bãcãri s-mãcã, s-aroasi dip

§ pulean (pu-leánŭ) sn puleani/puleane (pu-leá-ni) (unã cu puljan)
ex: lã da cãti un pulean (ciumag) pi pultãri; lj-frãmsi cicioarili cu puleanlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shcop

shcop (shcópŭ) sn shcoapi/shcoape (shcŭá-pi) – lemnu lungu shi suptsãri; strop, ciumagã, ciumag, giumac, afingi, pulean, teg, ciun, mãciucã, tingãli; (fig:
1: shcop = agudituri dati (cu puteari sh-unã dupã-alantã) pri cariva i tsiva cu mãna (ciciorlu, bushlu, lemnul, etc.); bãteari greauã, pãrjinã, pãparã, paparã, puparã, pipiritsã, pistili, tsurtsufi, fushti, chiutecã, chiurcu; expr:
2: lj-dau, lj-cruescu un shcop, lu psusescu di shcop, l-fac s-mãcã un shcop etc. = l-bat ghini, lj-dau unã bãteari bunã;
3: lu-adutsi shcoplu divarliga = ari orixi di shcop, ta s-mãcã shcop, s-hibã bãtut)
{ro: băţ, prăjină; bătaie}
{fr: bâtonnet, gourdin, perche, gaule; rossade, rossée}
{en: pole, stick; beating}
ex: shcoplu (ciumaglu) ari dauã capiti; greu shcop (fig: bãteari) nj-ari arcatã; cã nu earam bun, mãcai shcop di la (fig: mi bãtu) tatã-nju; furã arcats tu shcop
(expr: furã bãtuts); shcoplu (fig: bãtearea) shi arshinea nu es (nu s-aspealã); lu-acats di-lj cruescu un shcop (di-l bat, di-lj da unã bãteari bunã), s-lu-aducã aminti cãt bãneadzã

§ strop (strópŭ) sn stroapi/stroape (strŭá-pi) shi strochi(?) (stróchĭ) – (unã cu shcop)
ex: stroplu, iu lj-easti?; ea-lj oaminjlji, s-toarnã cu leamni shi cu stroapi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã