DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

coardã1

coardã1 (cŭár-dã) sf cordzã (cór-dzã) – armã tsi ari-unã lipidã lungã sh-tãljitoasã (tsi sh-u-adutsi cu-un cutsut mari sh-lungu multu) shi cari, di-aradã, spindzurã di mesi pãnã sum dzinuclji; apalã, palã, hoardã, spatã, spathã, cealãmi, lipidã;
(expr:
1: bag coarda = mãchilipsescu;
2: si-lj spindzuri (s-lji tsindzi) coarda (di gushi) = easti multu gioni sh-mushat)
{ro: sabie}
{fr: sabre}
{en: sword}
ex: talji limba ma-arãu di coardã; cari scoati coarda (apa-la), di coardã (di-apalã) va s-chearã; la poartã aviglja avigljitori cu coarda tu mãnã; scoati coarda shi-l fatsi filii-filii; lu tãlje cu coarda (cu-apala); un gioni, tsi s-lji tsindzi coarda
(expr: un gioni zveltu shi mushat); tsimsi coarda sh-deapoea sh-lo tufechea dinanumirea, trapsi coarda, shi s-arcã pri dushman; tini s-dai cu coarda pisti nãsh; tufechi sh-cordzã scot nãinti; v-ascãpã di coardã shi funi; bãgarã coardã
(expr: mãchilipsirã); ma-l vidzurã cã lãcri-meadzã shi uhteadzã, lj-tãlje prit inimã canda nã coardã

§ hoardã1 (hŭár-dã) sf hordzã (hór-dzã) – (unã cu coardã1)
ex: scoati hoarda (apala) shi-lj talji caplu; diunãoarã huzmichearlu trapsi hoarda shi-lj lu tãlje; ayilu trapsi hoarda (spata)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dinti/dinte

dinti/dinte (dín-ti) sm dintsã (dín-tsã) – un di oasili njits tsi crescu tu gura-a omlui dit cioali (fãltsã), cu cari omlu talji, arupi, sãrmã shi ciumuleashti mãcarea, ninti ca s-u-ascapitã prit gãrgãlan; jongã (fig:
1: dinti = lucri cari sh-u-aduc cu dintsãlj a omlui (i) dinti di cheaptini; (ii) dintsãlj tsi es cãtã nafoarã dit mardzinea-a unui lucru (ca frãndza, bunãoarã); (iii) urma tsi s-alasã, ca unã mãshcãturã di dintsã, cãndu un lucru (sfurla, bunãoarã) agudeashti vãrtos pri un altu lucru (altã sfurlã); expr:
2: dinti di lapti = un di protslji dintsã tsi-lj scoati njiclu, ndoi mesh dupã tsi s-amintã (tsi-lj cad, ma nãpoi, dupã ndoi anj, ca tu loclu-a lor s-lji creascã altsã dintsã tsi va lj-armãnã trã tutã bana);
3: soari cu dintsã = (i) soarili tu-unã dzuã arcuroasã; (ii) avut scljinciu;
4: stau tes pi dintsã = stau tes mpadi, cu fatsa nghios, pi pãnticã;
5: mi-aruc pi dintsã = plãngu tes mpadi cu fatsa nghios;
6: dau dintsãlj, adar guvojdzã cu dintsãlj = nj-treamburã dintsãlj di-arcoari, di fricã; talj (adar) guvojdzã;
7: nj-acats inima cu dintsãlj = nj-fac curai;
8: nu cutedz dintili s-nj-arãm di nãs = nu cutedz sã-lj fac tsiva, cãt njic lucru s-hibã;
9: nj-intrã tu dintsã = nu-l voi dip, nu pot s-lu-aravdu, nu pot s-lu ved dininti;
10: tsãn cu dintsã di her = tsãn sãnãtos, vãrtos;
11: lj-dau dinti albu = lu-alas s-facã dupã caplu-a lui, ashi cum va;
12: lj-aspun dintsãlj = lu fuvirsescu, voi s-lu-aspar;
13: l-trec prit dinti = l-vatãm, l-gilitipsescu, l-mãchilipsescu, l-trec prit lipidã;
14: un mãcã pruni agri sh-a altui lj-amurtã dintsãlj = s-dzãtsi cãndu un stipseashti shi stepsul easti-arcat pri-un altu;
15: dintsãlj din gurã-ts cunoscu = ti cunoscu multu ghini;
16: dintsã-dintsã = easti mplin di dintsã, di urmi di dintsã, di seamni ca dintsã, di hrãxituri;
17: ari un dinti pi nãs = lj-ari multã inati)
{ro: dinte}
{fr: dent}
{en: tooth}
ex: alts pri dintsã, alts pri pãltãri, cãtrã nsus, cãtrã nghios, cãrãri, cãrãri (angucitoari: chirãmidzli); tsi-s nã njilj di cãlugreali cari pri dints, cari pri pãltari? (angucitoari: chirãmidzli); nãshti cãtsãlj alagã n pãduri si scoatã ljepuri (angu-citoari: dintsãlj di cheaptini); nã bisearicã cu calj alghi (angucitoari: gura sh-dintsãlj); ai featã cu dinti nou, cu dinti hrisusit!; tri carni di lup, prindi dintsã di cãni; nu lj-au ishitã nicã dintsãlj; calu di doarã (dar) nu s-caftã la dintsã; ficiorlu scoasi dintsã; dinti n gurã nu lj-alãsã; ahurhi sã scãrcicã dintsãlj; dusi si-sh struxeascã dintsãlj; eara cãni di sharpi, tsãnea cu dintsã di her

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gilit1

gilit1 (gi-lítŭ) sn giliti/gilite (gi-lí-ti) shi gilituri (gi-lí-turĭ) shi gilidz (gi-lídzĭ) –
1: armã (di-alumtã tu chirolu veclju) adratã dit unã pãrjinã lungã cu un chipit di her multu sumigos (ãntsãpãlicos); cãmac, cãmachi, harbã, mastrac, mãzdrac, condar, cundar, lantsi;
2: par lungu shi chipitos la un capit, sh-hiptu tu loc cu-alantu capit, sh-cu cari, tu chirolu-atsel veclju, lji ntsãpa oaminjlji (sh-lj-alãsa ntsãpats tu par pãnã la moarti) tra s-lji vatãmã cu mãri munduiri
{ro: suliţă, ţeapă}
{fr: lance, pique}
{en: lance, spear, javelin, pike}
ex: gilitili (cundarli) cãdzurã, nu puturã s-pitrundã; tutã veara s-au agiucatã cu gilitili; nj-tricu ca un gilit (ca unã sulã, giunglju) prit ureaclji; tricu ca un gilit (agonja, ca un fuldzir) piningã noi; gilitili nu nã pitrumsirã; canda un gilit (mastrac, hior) aratsi ãlj tricu pit trup

§ giliturã1 (gi-li-tú-rã) sf gilituri (gi-li-túrĭ) [bãgats oarã cã actsentul di la pluralu “gilituri” a zborlui “gilit1” cadi pi silaba dit mesi “li”, earã actsentul di la pluralu “gilituri” a zborlui “giliturã1” cadi pi silaba dit soni “turi”] – armã (di-alumtã tu chirolu veclju) adratã di-unã veargã shcurtã sh-lishoarã (di-aradã di lemnu) tsi ari chipitlu sumigos (multi ori sh-cu-unã peanã la coadã) cari easti arcatã cu puteari di un arcu (duxar) stres; sãdzeatã, sudzeatã, suzeatã, sãitã, sãyitã
{ro: săgeată}
{fr: flèche}
{en: arrow}
ex: gilitura (sãita) a ta fudzea ma agonja di vimtul; gilituri (sãdzets) arushiti n foc

§ gilitipsescu (gi-li-tip-sés-cu) (mi) vb IV gilitipsii (gi-li-tip-síĭ), gilitipseam (gi-li-tip-seámŭ), gilitipsitã (gi-li-tip-sí-tã), gilitipsiri/gilitipsire (gi-li-tip-sí-ri) – vatãm (cu apala, tufechea, etc.) unã multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), multi ori hiintsi tsi nu-au apãrari icã nu para pot si s-apãrã eali singuri; fac mãchelj; trec prit lipidã (cutsut, apalã, etc.); mãchilipsescu
{ro: masacra}
{fr: massacrer}
{en: slaughter, massacre}
ex: s-gilitipsea (eara mãchilipsits) di mãnj pãngãni

§ gilitipsit (gi-li-tip-sítŭ) adg gilitipsitã (gi-li-tip-sí-tã), gilitipsits (gi-li-tip-sítsĭ), gilitipsiti/gilitipsite (gi-li-tip-sí-ti) – tsi easti vãtãmat (tricut prit lipidã); mãchilipsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãsap

hãsap (hã-sápŭ) sm hãsachi (hã-sáchĭ) – omlu tsi talji prãvdzã icã vindi carni sh-lugurii fapti di carni tãljatã; cãsap, cãrnar, cãnãrã
{ro: măcelar}
{fr: boucher}
{en: butcher}
ex: vindu la un hãsap patru suti di njelj; di-iu sã-lj dau la yeatru, ãlj dau la hãsap; di la hãsachi, chiurceadzlji acumpãrã cheljli; lj-dimãndã a psumãlui s-lã aducã pãni sh-a hãsaplui, carni

§ cãsap (cã-sápŭ) sm cãsachi (cã-sáchĭ) – (unã cu hãsap)
ex: cãsaplu nu talji adzã cã easti marsini

§ hasapljo (ha-sa-pljó) sm hasapljadz (ha-sa-pljĭádzĭ) – loclu iu s-talji prãvdzãli ti carni; ducheani iu s-vindi carni sh-lugurii fapti di carni; cãsãpnitsã, hãsãpnitsã, hãsãmnitsã, hãsãplãchi;
(expr: ca cãnili la hasapljo (cãsãpnitsã, hãsap) = ca un tsi ashteaptã cu multã mirachi, ca un tsiritor, sã-lj si da, sã-lj si-arucã tsiva)
{ro: măcelărie}
{fr: boucherie}
{en: butcher’s shop}
ex: sã nvitsã ca cãnili la hasapljo
(expr: ca un tsi ashteaptã cu multã mirachi sã-lj si da tsiva)

§ hãsãmnitsã (hã-sãm-ní-tsã) sf hãsãmnitsã (hã-sãm-ní-tsã) – (unã cu hasapljo)

§ hãsãpnitsã (hã-sãp-ní-tsã) sf hãsãpnitsã (hã-sãp-ní-tsã) – (unã cu hasapljo)
ex: dzua tutã prit avlia-a amirãlui aviglja, ca cãnili tu hãsãpnitsã
(expr: ca un tsiritor, tra sã-lj si da tsiva)

§ cãsãpnitsã (cã-sãp-ní-tsã) sf cãsãpnitsã (cã-sãp-ní-tsã) – (unã cu hasapljo)
ex: si nvitsã ca cãnili la cãsãpnitsã

§ hãsãplãchi/hãsãplãche (hã-sã-plắ-chi) sf hãsãplãchi (hã-sã-plắchĭ) – tehnea di hãsap; ducheani iu s-vindi carni sh-lugurii fapti di carni; hasapljo, hãsãpnitsã, cãsãpnitsã, hãsãmnitsã
{ro: măcelărie, meseria de măcelar}
{fr: boucherie, métier de boucher}
{en: butcher’s shop, butcher’s trade}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lipidã

lipidã (li-pí-dã) sf lipidz (li-pídzĭ) – partea (di-aradã di metal) tsi talji di la unã hãlati (ca, bunãoarã, cutsut, cãsturã, cusurafi, foarticã, etc.); ploaci suptsãri di metal (plasticã, geami), ma mari i ma njicã, ma groasã i ma suptsãri; lamã, cutsut, apalã;
(expr: bag lipida; l-trec prit lipidã = nchisescu s-talj, s-vatãm, s-mãchilipsescu, etc.)
{ro: lamă, cuţit}
{fr: lame, couteau, sabre}
{en: blade, knife, saber}
ex: ducani cu lipidz (cutsuti) shi sturnãri; lipida-a (apala-a) ta easti mplinã di-arudzinã; prit lipidã-nj lji tritsea
(expr: lj-mãchilipsea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãchelj

mãchelj (mã-chĭéljĭŭ) sm fãrã pl – vãtãmarea-a unei multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), cu virsari di sãndzi (cu apala, cãtsutlu, tufechea, etc.), multi ori hiintsi tsi nu-au apãrari icã nu para pot si s-apãrã eali singuri; tritseari prit lipidã; virsari di sãndzi; cãrdiliu, cãrleshi, cãrligii, cãrmoalã, leshi, funico, fãnico
{ro: măcel, masacru}
{fr: carnage, massacre}
{en: carnage, slaughter, massacre}
ex: mãchelj (cãrleshi, ) faptsã tuts ãsh furã

§ mãchilipsescu (mã-chi-lip-sés-cu) (mi) vb IV mãchilipsii (mã-chi-lip-síĭ), mãchilipseam (mã-chi-lip-seámŭ), mãchilipsitã (mã-chi-lip-sí-tã), mãchilipsiri/mãchilipsire (mã-chi-lip-sí-ri) – vatãm (cu apala, tufechea, etc.) unã multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), multi ori hiintsi tsi nu-au apãrari icã nu para pot si s-apãrã eali singuri; fac mãchelj; trec prit lipidã (cutsut, apalã, etc.); gilitipsescu, hãsãpescu
{ro: masacra}
{fr: massacrer}
{en: slaughter, massacre}
ex: furlji mi mãchilipsirã (mi tãljarã cu cutsutili, cu apala, mi pliguirã)

§ mãchilipsit (mã-chi-lip-sítŭ) adg mãchilipsitã (mã-chi-lip-sí-tã), mãchilipsits (mã-chi-lip-sítsĭ), mãchilipsiti/mãchilipsite (mã-chi-lip-sí-ti) – tsi easti vãtãmat (tricut prit lipidã); gilitipsit, hãsãpit
{ro: masacrat}
{fr: massacré}
{en: slaughtered, massacred}
ex: di andartsã mãchilipsits

§ mãchilipsiri/mãchilipsire (mã-chi-lip-sí-ri) sf mãchilipsiri (mã-chi-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mãchilipseashti cariva; gilitipsiri, hãsãpiri
{ro: acţiunea de a masacra; masacrare}
{fr: action de massacrer}
{en: action of slaughtering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã