DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bifã1

bifã1 (bí-fã) sf bifi/bife (bí-fi) – arburi njic tsi creashti tu pãduri shi easti ca unã soi agrã di-a trandafilui, cu schinj, cu lilici mushati aroshi, trandafilii, albi i galbini shi fructul arosh ca unã cireashi njicã; agru-trandafil, coarni-bifi, zigrã, shipcã, mãcesh, mucesh, arug, rug, bubzel, culumbri, curubits
{ro: rujă; măceş, trandafir sălbatec}
{fr: églantine; rosier sauvage}
{en: wild rose}

§ coarni-bifi/coarne-bife (cŭár-ni-bí-fi) sf pl – (unã cu bifã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bubzel

bubzel (bub-zélŭ) sm bubzelj (bub-zéljĭ) – agru-arburi njic di pãduri, tsi sh-u-adutsi cu-un trandafil, cu schinj, cu lilici mushati aroshi, trandafilii, albi i galbini shi fructul arosh ca unã cireashi njicã; mãcesh, mucesh, arug, rug, zigrã, shipcã, culumbri, curubits
{ro: măceş, trandafir sălbatec}
{fr: églantier}
{en: wild rose}

§ bubzealã (bub-zeá-lã) sf bubzeali/bubzeale (bub-zeá-li) – poamili fapti di bubzel, aroshi sh-njits ca cireashili, acrishoari, cu multi simintsã mplini di peri sh-tuti deadun anvãliti cu-unã peaji aroshi; mãceashi, muceashi
{ro: măceaşă}
{fr: fruit de l’églantier}
{en: fruit made by the wild rose}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curubits

curubits (cu-ru-bítsŭ) sm curubits (cu-ru-bítsĭ) – agru-arburi njic di pãduri, tsi sh-u-adutsi cu-un trandafil, cu schinj, cu lilici mushati aroshi, trandafilii, albi i galbini shi poami aroshi ca cireashi njits; soi di-arug tsi s-tradzi azvarna pri loc shi creashti cãtã nsus; culumbri, mãcesh, mucesh, arug, rug, bubzel
{ro: măceş, trandafir sălbatec}
{fr: églantier; sorte de ronce}
{en: wild rose; sort of a bramble bush}
ex: di trandafil s-fatsi curubits (mãcesh) sh-di curubits (mãcesh), trandafil

§ culumbri (cu-lum-brí) sm culumbradz (cu-lum-brádzĭ) – (unã cu curubits)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãcesh

mãcesh (mã-cĭéshĭŭ) sm mãcesh (mã-cĭéshĭ) – agru-arburi njic tsi creashti tu pãduri, tsi sh-u-adutsi cu-un trandafil, cu schinj, cu lilici mushati (aroshi, trandafilii, albi i galbini) shi poami-aroshi ca cireashi njits; mucesh, arug, rug, bubzel, culumbri, curubits, shipcã, bifã, coarne-bifi
{ro: măceş, trandafir sălbatec}
{fr: églantier; rosier sauvage}
{en: hip rose tree, wild rose}
ex: mãceshlji crescu tu munti; mãceshlu fatsi nãscãnti poami-aroshi

§ mucesh (mu-cĭéshĭŭ) sm mucesh (mu-cĭéshĭ) – (unã cu mãcesh)

§ mãceashi/mãceashe (mã-cĭá-shi) sf mãceashi/mã-ceashe (mã-cĭá-shi) – fructul faptu di mãcesh, njic ca cireasha, acrishor, cu multi simintsã mplini di peri sh-tuti deadun anvãliti cu-unã peaji aroshi; muceashi, bubzealã;
(expr: tuts cu cireashili sh-noi cu mãceashili = tuts s-aleapsirã cu lucrili buni sh-noi armasim cu-atseali tsi nu-ahãrzescu, tsi nu suntu buni trã tsiva)
{ro: măceaşă}
{fr: fruit de l’églantier}
{en: hip, wild rose fruit}
ex: mãceasha coaptã easti ca-aroshi ma nu easti bunã trã mãcari

§ muceashi/muceashe (mu-cĭá-shi) sf muceashi/muceashe (mu-cĭá-shi) – (unã cu mãceashi)
ex: tuts cu cireashi sh-noi cu muceashi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

rug1

rug1 (rúgŭ) sm rudz (rúdzĭ) – arburic tsi sh-u-adutsi cu agru-trandafilã (cu schinj, cu lilici aroshi, albi, trandafilii, icã galbini sh-cu yimishi njits aroshi mplini di simintsã); numã tsi s-da la multi turlii di planti cu schinj, tsi s-trag azvarna pri loc (icã crescu cãtã nsus vãrã metru i doi sh-poati s-facã yimishi ca amurili, znjurili, etc.; arug, pilivuri, zigrã, mãcesh, bubzel;
(expr: ãlj tricu ruglu prit nari, nu va sã shtibã di el = easti nvitsat cu taxirãtsli tsi-lj cad pri cap)
{ro: rug, măceş}
{fr: églantier, framboisier, ronce}
{en: wild rose, raspberry bush, bramble bush}
ex: ca s-nu doarmã, lo un rug shi s-culcã pi el cã, ma loa s-doarmã, lu schina ruglu shi s-dishtipta; s-avinj ljepurli tu rug; arucai pi rug circeafea tra si s-usucã

§ arug (a-rúgŭ) sm arudz (a-rúdzĭ) – (unã cu rug1)
ex: s-hãrnea cu amuri di pi arug (pilivuri); ai, nã featã dupã-arug; eara un arug (arburic) di schinj; tu pãdurli di arudz; tu arug sta ascumtu ljepurli; seaminã arudz shi schinj; frundza di arudz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shipcã

shipcã (shíp-cã) sf shiptsi/shiptse (shí-tsi) – arburic tsi creashti n pãduri shi easti ca unã soi agrã di-a trandafilui, cu schinj, cu lilici mushati aroshi, trandafilii, albi i galbini shi poami-aroshi sh-njits ca cireashili; agru-trandafil, arug, bubzel, mãcesh, mucesh, bifã, coarne-bifi, culumbri, curubits
{ro: rujă; măceş, trandafir sălbatec}
{fr: églantier, rosier sauvage}
{en: wild rose}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

trandafil

trandafil (tran-dá-filŭ) sm trandafilj (tran-dá-filjĭ) – numã datã la ma multi turlii di lãludz-arburits, cu truplu tsi poati s-creascã ndreptu cãtrã nsus, si s-tragã azvarna icã si sã ngãrlimã di alti planti, cu schini pri trup, alumãchi i frãndzã (adrati di ma multi frãndzã ma njits), criscuts di om tu grãdinã trã mushatili lilici cu multili hromati tsi li scoati (aroshi, albi, galbini, etc.), tsi anjurzescu multu mushat (dit cari s-adarã un moscu multu cãftat), sh-cu fructi aroshi-purtucalishi, cãrnoasi tu cari s-aflã multi simintsã piroasi; trandaflu, trandafiljeu, trandafljauã, trandafir;
(expr: apã di trandafil = curat)
{ro: trandafir (arbust)}
{fr: rosier}
{en: rose bush}
ex: avem tu grãdina-a noastrã multsã trandafilj; di schin trandafil sh-di trandafil schin; nu-i trandafil fãrã schin

§ trandaflu (tran-dá-flu) sm trandaflji (tran-dá-flji) – (unã cu trandafil)

§ trandafiljeu (tran-da-fi-ljĭéŭ) sm trandafiljei (tran-dá-fi-ljĭéĭ) – (unã cu trandafil)

§ trandafljeu (tran-da-fljĭéŭ) sm trandafljei (tran-dá-fljĭéĭ) – (unã cu trandafil)

§ trandafir1 (tran-dá-firŭ shi tran-da-fírŭ) sm trandafiri (tran-dá-firĭ shi tran-da-firĭ) – (unã cu trandafil)

§ trandafilã (tran-dá-fi-lã) sf trandafili/trandafile (tran-dá-fi-li) – lilicea faptã di-un trandafil; trandaflã, trandafiljauã, trandafljauã, trandafir; rujã
{ro: trandafir (floare)}
{fr: rose}
{en: rose}
ex: albã ca neaua, aroshi ca trandafila sh-lishoarã-minutã ca nã fliturã; trandafila anjurzeashti mushat; trandafilã io va-ts pitrec; trandafila cu pãlj multi; lj-ded nã trandafilã albã; feci dultsi di trandafili (dultseatsã di trandafili)

§ trandaflã (tran-dá-flã) sf tranda-fli/trandafle (tran-dá-fli) – (unã cu trandafilã)
ex: lji si urixi nã trandaflã shi-lj dzãsi s-lj-arupã shi s-lj-aducã unã; tu loc di bãlidz, avea vasilcadz, trandafli shi garoafli

§ trandafiljauã (tran-da-fi-ljĭá-ŭã) sf trandafiljei (tran-dá-fi-ljĭéĭ) – (unã cu trandafilã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn