DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãnji/arãnje

arãnji/arãnje (a-rắ-nji) sf fãrã pl – lãngoari di cheali la om (shi prãvdzã), mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), datã di unã prici multu njicã (tsi nu s-veadi cu ocljul) cari sh-fatsi casa shi-bãneazdã sum cheali sh-cari-lj da a omlui unã mãcãturã mari, cu gãrnutsã aroshi scoasi ma multu namisa di deadziti; rãnji, cãsidã, psorã, zgaibã;
(expr: nu nj-aprindi arãnja = nu mi schinã, nu mi creapã sh-tini cu-aestu lucru!)
{ro: râie}
{fr: gale}
{en: scabies}
ex: mi-acãtsã arãnja; arãnja-a oilor s-vindicã cu tutumea; coada-lj cadi di-arãnji shi tut ãnsus u tsãni; va tra si s-fãleascã sh-arãnja nu lu-alasã

§ rãnji/rãnje (rắ-nji) sf fãrã pl – (unã cu arãnji)
ex: tut truplu-a lui s-featsi di rãnji (s-umplu di-arãnji); si-umplu di rãnji; nu putui s-mi scap di nãsã ca di rãnji

§ arãnjos (a-rã-njĭósŭ) adg arãnjoasã (a-rã-njĭŭá-sã), arãnjosh (a-rã-njĭóshĭ), arãnjoa-si/arãnjoase (a-rã-njĭŭá-si) – tsi easti lãndzit di-arãnji; tsi ari acãtsatã arãnji; cu-arãnji; psuryear, cãsidyear, cãsidos; (fig:
1: arãnjos = (i) cu stranj-arupti, recicaman, dicunjar, palju-om, tsi pari mplin di-arãnji; (ii) fudul, pirifan; expr:
2: nu fatsi nitsi cãt un cãni arãnjos = nu-ahãrzeashti dip tsiva)
{ro: râios}
{fr: galeux}
{en: with the itch (scabies)}
ex: nj-u giucash, more arãnjoasã sh-pabesã; arãnjoslu nu si scarchinã, s-freacã; eara ncalar pi un cal arãnjos (fig: tsi pari mplin di-arãnji); easti multu arãnjos (fig: fudul); unã oai arãnjoasã, umpli oili tuti

§ rãnjos (rã-njĭósŭ) adg rãnjoasã (rã-njĭŭá-sã), rãnjosh (rã-njĭóshĭ), rãnjoasi/rãnjoase (rã-njĭŭá-si) – (unã cu arãnjos)
ex: nu-l cãrtea cu mãna cãnili aestu, cã easti rãnjios (mplin di-arãnji); sh-nãsã rãnjoasa (fig: dicunjara, palju-muljarea)

§ arãnjescu (a-rã-njĭés-cu) vb IV arãnjii (a-rã-njíĭ), arãnjam (a-rã-njĭámŭ), arãnjitã (a-rã-njí-tã), arãnjiri/arãnjire (a-rã-njí-ri) – acats arãnji; mi fac arãnjos; (fig: arãnjescu = cãtãdixescu, mi fac tapin, dipun nãrli, nj-adun coada)
{ro: deveni râios, căpăta râie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãsidã

cãsidã (cã-sí-dhã) sf cãsidz (cã-sídzĭ) – lãngoari di cheali la om (shi prãvdzã), mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), datã di unã prici multu njicã (tsi nu s-veadi cu ocljul) cari sh-fatsi casa shi-bãneadzã sum cheali sh-cari-lj da a omlui unã mãcãturã mari, cu gãrnutsã aroshi scoasi ma multu namisa di deadziti; arãnji, rãnji, psorã, zgaibã
{ro: râie}
{fr: gale}
{en: scabies}

§ cãsidyear (cã-sidh-yĭárŭ) adg cãsidyearã (cã-sidh-yĭárã), cãsidyeari (cã-sidh-yĭárĭ), cãsidyeari/cãsidyeare (cã-sidh-yĭári) – tsi easti lãndzit di-arãnji; tsi ari acãtsatã cãsidã; cu cãsidã; cãsidos, arãnjos, psuryear
{ro: râios}
{fr: galeux}
{en: with the itch (scabies)}
ex: tsi-ts lipseashti, cãsidyeare (arãnjoase)? fundã di mãrgãritari

§ cãsidos (cã-si-dhósŭ) adg cãsidoasã (cã-si-dŭá-sã), cãsidosh (cã-si-dóshĭ), cãsidoasi/cãsidoase (cã-si-dŭá-si) – (unã cu cãsidos)
ex: tsi ts-u hera, cãsidoase? chiliposhi di mãrgãritari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dãlgani/dãlgane

dãlgani/dãlgane (dãl-gá-ni) sf dãlgãnj (dãl-gắnjĭ) – neaduchirea i ncãcearea tsi s-amintã namisa di oaminjlji tsi nu s-achicãsescu trã un lucru (shi s-mãcã un cu-alantu cã catiun u tsãni pi-a lui); ngrãnji, grãnji, grinji, ncãceari, cãvgã, ndãrii, ndirii, nitreacã, mãcãturã, neachicãsiri, neaduchiri
{ro: ceartă, discordie}
{fr: querelle, ambition, dispute}
{en: quarrel, ambition, dispute}
ex: v-acãtsat cu noi dãlgani (ncãceari, cãvgã, ngrãnji)

§ dihonii/dihonie (di-hó-ni-i) sf dihonii (di-hó-niĭ) – (unã cu dãlgani)

§ dihunisescu (di-hu-ni-sés-cu) vb IV dihunisii (di-hu-ni-síĭ), dihuniseam (di-hu-ni-seámŭ), dihunisitã (di-hu-ni-sí-tã), dihunisiri/dihunisire (di-hu-ni-sí-ri) – fac oaminj tra s-lã intrã dihonii, si s-dispartã, si sã ncaci, etc. cu zboarã tsi dzãc namisa di elj (cu zizanji, fitilji, ntsãpãturi, schinj tsi bag, etc.)
{ro: desbina, pune intrigi}
{fr: désunir, semer la discorde}
{en: disunite, divide}

§ dihunisit (di-hu-ni-sítŭ) adg dihunisitã (di-hu-ni-sí-tã), dihunisits (di-hu-ni-sítsĭ), dihunisiti/dihunisite (di-hu-ni-sí-ti) – tsi lj-ari intratã unã dihonii; tsi s-ari dispãrtsãtã di cariva di itia-a zboarãlor tsi-ari avdzãtã i a muzavirlãchiljei tsi-lj s-ari bãgatã
{ro: desbinat}
{fr: désuni}
{en: disunited, divided}

§ dihunisi-ri/dihunisire (di-hu-ni-sí-ri) sf dihunisiri (di-hu-ni-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu intrã unã dihonii namisa di oaminj
{ro: acţiunea de a desbina, de a pune intrigi; desbinare}
{fr: action de désunir, de semer la discorde}
{en: action of disuniting, of dividing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãgurã

fãgurã (fã-ghú-rã) sf fãguri (fã-ghúrĭ) – atsea (mãcãtura) tsi ari omlu cãndu-l mãcã chealea; lãngoarea tsi-lj da a omlui mari mãcãturã di cheali; mãcãturã, mãcãrimi
{ro: mâncărime (de piele)}
{fr: démangeaison, prurigo}
{en: prurigo}
ex: ari fãgurã la cicior

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãc

mãc (mắcŭ) vb I mãcai (mã-cáĭ), mãcam (mã-cámŭ), mãcatã (mã-cá-tã), mãcari/mãcare (mã-cá-ri) – bag tu gurã lucri ti mãcari (li-ameastic sh-lji ngljit); mãncu, dipishescu;
(expr:
1: mãc hap-hup = mãc cu vrondu, cu-agunjii, u-ascapit mãcarea fãrã s-u ciumulescu ghini;
2: mãc nafoarã = nu mãc acasã ma nafoarã la hani, lucantã, mianei;
3: ãnj si mãcã (tsiva) = mi-arãseashti multu s-mãc (tsiva); am mari orixi s-mãc (tsiva);
4: nu-nj si mãcã = nu-am orixi, nu-nj yini s-mãc (di mãrazi, di nvirinari);
5: nu shtii tsi mãcã aseara = un tsi nu sh-adutsi lishor aminti di lucri tsi s-au faptã di putsãn chiro, tsi agãrshashti multu;
6: mãcã, canda yini di la (eara la) agru = mãcã multu, cu limãryii, canda nu-ari mãcatã di multu chiro di-agiun tsi easti;
7: ca pulj mãcã = mãcã putsãn;
8: mi mãcã (chealea) = aduchescu tsiva pi cheali tsi mi fatsi s-mi zgrãm;
9: mi mãcã limba = mizi ashteptu tra s-dzãc tsiva; nu pot s-mi tsãn ta s-nu zburãscu; nu pot s-tsãn misticadz;
10: l-mãc (herlu) cu-arinia = dau cu lima, l-frec sh-lu-arod (herlu);
11: s-mãcã herlu = herlu arudzineadzã, zgurghiseashti;
12: mi mãcã heavra = hiu multu lãndzit, mi moari heavra, va mor;
13: mi mãcarã nivoljili = agiumshu tu-unã halã urãtã, urfãnipsii;
14: nu s-mãcã aestu lucru = nu pot s-lu-aprochi (s-lu dixescu, s-lu-aravdu) aestu lucru;
15: (zboarã tsi) nitsi cãnjlji nu li mãcã; (lucru) tsi nu-l mãcã ne cãnjlji = (zboarã tsi-s) multu uruti; (lucru) tsi nu easti dip bun, tsi easti multu slab sh-arushinos (di netsi cãnjlji nu-l mãcã, nu lu-aravdã);
16: l-mãc = lu schin, l-cãrtescu, lu scãnjisescu, lu cãscãndisescu, lu pihtusescu;
17: nã mãcãm (ca cãnjlji) = nã ncãcem multu, cu-aurlãri shi-angiurãturi;
18: ciupulic veardi va ti mãcã = cavai di tini tsi va pats; va pats nipãtsãtili;
19: mãc shcop (pãrjinã, chiutecã, etc.) = mi bati cariva (cu shcoplu); nj-da cariva un shcop;
20: mãc loclu (tsara) = escu arcat (zdupunit) di padi; agudescu, ahulescu loclu, tsara;
21: mi mãcã friptu = mi bãtu, mi-azvimsi arãu;
22: nj-mãcã caplu = mi cãtãstrãpseashti, mi-afãnseashti, mi vatãmã;
23: va-lj mãc cumata (gãrnul, coliva) = va moarã; va-l ved mortu, va-l vatãm;
24: mi mãcã loclu = mi hunipseashti loclu, putridzãscu tu mirminti;
25: nu ti mãcã tu pãzari = plãtea cãt tsã caftã, nu fã pãzari, astãmãtsea pãzarea; fã-ts lucrulu;
26: mãc paradzlji (casã, aveari, etc.) = acumpãr tsiva cu (tuts) paradzlji tsi lj-am, lj-aspargu paradzlji (di la casã, aveari, etc.);
27: mi mãcarã (un sh-alantu) = mi-arãsirã shi-nj loarã tuts paradzlji, tutã avearea;
28: fudzi di mãcã loclu = fudzi multu agonja tra s-nu lu-acatsã cariva;
29: calj tsi mãcã niorlji = cali tsi alagã (azboairã) multu agonja;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ndãrii/ndãrie

ndãrii/ndãrie (ndã-rí-i) sf ndãrii (ndã-ríĭ) –
1: boatsi fãrã noimã tsi easi din gura-a omlui cãndu nu lu-arãseashti tsiva; neaduchirea i ncãcearea tsi s-amintã namisa di oaminjlji tsi nu s-achicãsescu trã un lucru (shi s-mãcã un cu-alantu cã catiun u tsãni pi-a lui); ndirii, angrãnji, ãngrãnji, grãnji, grinji, ncãceari, cãvgã, mãcãturã, mãncãturã, nitreacã, neachicãsiri, neaduchiri
{ro: mârâială; discordie, ceartă}
{fr: grognerie, noise}
{en: grumbling; quarrelling}
ex: va vã aducã ndãrii (ngrãnji)

§ ndirii/ndirie (ndi-rí-i) sf ndirii (ndi-ríĭ) – (unã cu ndãrii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ngrãnji/ngrãnje

ngrãnji/ngrãnje (ngrắ-nji) sf ngrãnj (ngrắnjĭ) –
1: boatsea fãrã noimã tsi u scoati natlu din gurã, cãndu nu lu-ariseashti tsiva (cã lj-easti foami, cã va ta s-hibã loat mbratsã, cã va s-plãngã, etc.); angrãnji, ãngrãnji, grãnji, grinji, scljim, shcljim, shcljimur, ncãniri, etc.;
2: neaduchirea i ncãcearea tsi s-amintã namisa di oaminjlji tsi nu s-achicãsescu trã un lucru (shi s-mãcã un cu-alantu cã catiun u tsãni pi-a lui); ngãrnji, angrãnji, ãngrãnji, grãnji, grinji, ncãceari, cãvgã, mãcãturã, mãncãturã, ndãrii, ndirii, nitreacã, neachicãsiri, neaduchiri
{ro: mârâială; discordie}
{fr: piaulement (de petit enfant); grognerie; querelle, noise}
{en: (baby) whining, whimpering; grumbling; quarrel, quarrelling}
ex: pãni cu ngrãnji (ncãceari); iu intrã ngrãnja, s-aspardzi casa; pãnea tsi u mãts cu ngrãnji (cu ncãceari), nu s-acatsã di tini; lã intrã ngrãnja (ncãcerli) n casã sh-nu tritsea ghini; s-lã bagã ngrãnja (cãvgãlu, mãcãtura, neachicãsirea); om faptu mash ti ngrãnji (cãvgã); cara nu putea s-l-avdã ngrãnja (ncãnirli) sh-njila; ca s-pãpseascã di ngrãnja (neachicãsirea) shi mãcãtura tsi lã intrã di pri bunã inimã

§ grãnji/grãnje (grắ-nji) sf grãnj (grắnjĭ) – (unã cu ngrãnji)
ex: tora, cara lã intrã grãnja (mãcãtura), dzuã albã nu va s-veadã

§ grinji/grinje (grí-nji) sf grinj (grínjĭ) – (unã cu ngrãnji)

§ ngãrnji/ngãrnje (ngắr-nji) sf ngãrnji/ngãrnje (ngắr-nji) – (unã cu ngrãnji)
ex: intrã ngãrnja (cãvgãlu) tu casa-a lor di lj-asparsi; cu ngãrnja nu s-bãneadzã; ti nãsã au ngãrnja (si ncaci)

§ ngrã-njescu (ngrã-njĭés-cu) (mi) vb IV ngrãnjii (ngrã-njíĭ), ngrãnjam (ngrã-njĭámŭ), ngrãnjitã (ngrã-njí-tã), ngrãnjiri/ngrãnjire (ngrã-njí-ri) –
1: scot bots fãrã noimã din gurã (ca natlu cãndu plãndzi cã lj-easti foami, cã va s-hibã loat mbratsã, cã easti-arãtsit, etc.);
2: lu pihtusescu (lu ncaci, l-vãryescu, lu-aurlu) pri cariva cã nu mi-ariseashti tsiva di-atseali tsi fatsi; fac s-intrã angrãnja (cãvgãlu) namisa di oaminjlji tsi nu s-aduchescu trã un lucru; angrãnjescu, ãngrãnjescu, ncãnescu, ancãnescu, ãncãnescu, schimur, scljimbur, shcljimuredz, shcljumuredz, shcljimur; (mi) ncaci cu cariva, (nã) mãcãm, sinirsescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

papsi/papse

papsi/papse (páp-si) sf pãpsuri (pắp-surĭ) – astãmãtsirea (curmarea) di la lucrul tsi-l fatsi cariva cati dzuã; dzãlili (stãmãnjli) tsi li lja cariva di la lucru cati an (tra s-dizvurseascã); chirolu tsi sã ncljidi sculia tri ndoi mesh cãndu ficiorlji trec dit unã taxi (clasã) tu altã; pafsi
{ro: vacanţă}
{fr: vacance}
{en: vacation}

§ pafsi/pafse (páf-si) sf pãfsuri (pắf-surĭ) – (unã cu pafsi)
ex: fac pafsi (astãmãtsescu lucrul) ndauã dzãli sh-deapoea ljau diznou; ari pafsi dauã stãmãnj ti adunarea-a ayinjlor; estan nu-avum pafsi; loarã pafsi tra s-discurmã; s-turnarã di la sculjo, cã avea loatã pafsi

§ pãpsescu (pãp-sés-cu) vb IV pãpsii (pãp-síĭ), pãpseam (pãp-seámŭ), pãpsitã (pãp-sí-tã), pãpsiri/pãpsire (pãp-sí-ri) – dãnãsescu (curmu, astãmãtsescu) un lucru tsi s-fatsi tu-atsea oarã (tsi s-minã, tsi sã ndreadzi, etc.); chindruescu (fac cunachi) tu-unã cali tsi-u fac; pupsescu, pãfsescu, pãxescu, pushescu, astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupusescu, chindruescu, chindurescu, acumtinescu, acundin, acundisescu, ascumtin, etc.;
(expr: pãpsea-ts moara (gura) = ncljidi-ts gura, nu scoati altu zbor, tats)
{ro: opri}
{fr: arrêter, cessé}
{en: stop}
ex: cãndu (astãmãtsi) pãpsi boi arãzboilu; lj-pãpsirã (astãmãtsirã) tora durerli tuti; ca s-pãpseascã di ngrãnja shi mãcãtura tsi lã intrã; di cara-lj tricu frica sh-pãpsi suflitlu s-lji batã

§ pãpsit (pãp-sítŭ) adg pãpsitã (pãp-sí-tã), pãpsits (pãp-sítsĭ), pãpsiti/pãpsite (pãp-sí-ti) – (lucru) tsi s-ari curmatã di fãtseari (di minari, di ndridzeari, etc.); tsi ari chindruitã (tu-unã cali); pupsit, pãfsit, pãxit, pushit, astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupusit, chindruit, chindurit, acumtinat, acumtinit, acun-dinat, acundisit, ascumtinat; etc.
{ro: oprit}
{fr: arrêté, cessé}
{en: stopped}

§ pãpsiri/pãpsire (pãp-sí-ri) sf pãpsiri (pãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-astãmãtseashti tsiva; pupsiri, pãfsiri, pãxiri, pushiri, astãmãtsiri, dãnãsiri, curmari, pupusiri, chindruiri, chinduriri, acumtinari, acumtiniri, acundinari, acundisiri, ascumtinari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

psorã

psorã (psó-rã) sf psori/psore (psó-ri) – lãngoari di cheali la om (shi prãvdzã), mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), datã di unã prici multu njicã (tsi nu s-veadi cu ocljul), cari sh-fatsi casa shi-bãneazdã sum cheali, sh-cari-lj da a omlui unã mãcãturã mari, cu gãrnutsã aroshi scoasi ma multu namisa di deadziti; arãnji, rãnji, cãsidã, zgaibã
{ro: râie}
{fr: gale}
{en: scabies}

§ psuryear (psur-yĭárŭ) adg psuryeari/psuryeare (psur-yĭá-ri), psuryeari (psur-yĭárĭ), psuryeari/psuryeare (psur-yĭá-ri) – tsi easti lãndzit di-arãnji; tsi ari acãtsatã arãnji; cu-arãnji; arãnjos, cãsidyear, cãsidos
{ro: râios}
{fr: galeux}
{en: with the itch (scabies)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã