|
|
abanozi
abanozi (a-ba-nó-zi) sf fãrã pl – lemnu greu, vãrtos, sãnãtos, sumulai, a unui arburi dit locurli caldi, dit cari s-fatsi mobilã di luxu; abãnos, banozi
{ro: abanos}
{fr: ébène}
{en: ebony}
ex: bãstuni di abanozi
§ abãnos (a-bã-nósŭ) sm abãnosh (a-bã-nóshĭ) – (unã cu abanozi)
ex: u miscu cu-unã crutsi di abãnos
§ banozi (ba-nó-zi) sf fãrã pl – (unã cu abanozi)
asicmecã
asicmecã (a-sic-mé-cã) sf asicmetsi/asicmetse (a-sic-métsĭ) – pãni di-atsea buna (di luxu)
{ro: pâine superioară}
{fr: pain de luxe}
{en: superior bread}
ceahlãi
ceahlãi (cĭa-hlắ-i) sf ceahlãi (cĭa-hlắĭ) – casã mari, mushatã, fanuminã, cu multu luxu nuntru, tu cari lucreadzã oaminj mãri dit chivernisea-a statlui, giudetslu iu s-fac giudicãtsli, icã shadi un om multu avut (vãsilje); pãlati, palati, palat, sãrai
{ro: palat}
{fr: palais}
{en: palace}
ex: el nu adrã casi, ma ceahlãi (pãlãts); s-tritsem pri la ceahlãili atseali arsili
chibar
chibar (chi-bárŭ) sm, sf, adg chibarã (chi-bá-rã), chibari (chi-bárĭ), chibari/chibare (chi-bá-ri) – (un om) tsi s-veadi dit purtarea-a lui cã easti multu aleptu (tinjisit, tighiusit, cu ihtibari, di mari vereauã, nãmuzi, etc.); chibarcu, cilibi
{ro: distins, nobil}
{fr: noble, personne distinguée}
{en: noble, distinguished person}
ex: armãnjlji suntu chibari (multu-aleptsã, tinjisits)
§ chibarcu (chi-bár-cu) adg chibarcã (chi-bár-cã), chibartsi (chi-bár-tsi), chibartsi/chibartse (chi-bár-tsi) – (unã cu chibar)
§ chibã-reatsã (chi-bã-reá-tsã) sf chibãrets (chi-bã-rétsĭ) – atsea tsi-l fatsi pri om si s-aspunã cã easti chibar; tuti-atseali lucri scumpi tsi lu-aspun omlu cã easti avut; luxu
{ro: lux}
{fr: luxe}
{en: luxury}
ex: chibãreatsa (luxul) nu easti cu cãdeari la tuts
§ chibãreshti/chibãreshte (chi-bã-résh-ti) adv – multu aleptu (tinjisit, tighiusit, cu ihtibari, di mari vereauã, nãmuzi, etc.); cu videarea sh-purtarea di om chibar; ca di chibar
{ro: cu ţinută distinsă, nobilă, luxoasă}
{fr: d’une manière distinguée, luxueusement}
{en: with distinguished or luxurious manners}
ex: sucãi chibãreshti (ca di chibari) mult ligati, di cadãnili-a lor lucrati
§ chibari/chibare (chi-bá-ri) adv – (unã cu chibãreshti)
ex: armãnjlji suntu chibari (multu-aleptsã, tinjisits); s-tsãni chibari (s-poartãca om chibarcu); imnã chibari
§ chibur (chi-búrŭ) sm, sf, adg chiburã (chi-bú-rã), chiburi (chi-búrĭ), chiburi/chibure (chi-bú-ri) – om multu avut; avut, mbugat, arhundu
{ro: cheabur, om foarte bogat}
{fr: richard, une très riche personne}
{en: very wealthy man}
lusi/luse
lusi/luse (lú-si) sf lusi/luse (lú-si) – tuti-atseali lucri scumpi tsi lu-aspun omlu cã easti avut; chibãreatsã
{ro: lux}
{fr: luxe}
{en: luxury}
ex: Turyea, nu u vor lusea (chibãreatsa)
§ lus (lúsŭ) sn lusi/luse (lú-si) – (unã cu lusi)
ex: savanlu ncljigat di lus (di chibãreatsa)
§ luxu (lúc-su) sn luxuri (lúc-surĭ) – (unã cu lusi)
nicuchir
nicuchir (ni-cu-chírŭ) sm, sf, adg nicuchirã (ni-cu-chí-rã), nicu-chiri (ni-cu-chírĭ), nicuchiri/nicuchire (ni-cu-chíri) – domnul a casãljei i a fumealjiljei (doamna-a unei casã, fumealji); om di frãmti a hoarãljei (cãsãbãlui); bãrbatlu cu cari easti mãrtatã muljarea (muljarea cu cari easti nsurat bãrbatlu); atsel tsi nicu-chiripseashti (ghini) un lucru (casã, ducheani, fabricã, etc.); om avut; bugat, mbugat, avut, ciurbagi, ciorbagi, arhundu, arhondu, arhundã, dashar, zinghin, tsinghin;
(expr: nicuchir ts-eshti, pitã-ts mãts = fats tsi vrei tu casa-a ta)
{ro: gospodar, stăpânul casei; om de vază}
{fr: maître de la maison, hospodar, bon ménager; homme de condition}
{en: head of a household, middle-class person, village notable}
ex: cãti shtii nicuchirlu (domnul a casãljei), nu shtii musafirlu; l-dusirã la nicuchira (doamna-a casãljei); nã vinjish nicuchirã (doamnã); suntu tuts nicuchiri (avuts, arhundzã), casili-a lor suntu ca stuplu di-alghini; s-urdinarã carishti cãti feati di nicuchiri (oaminj avuts, cunuscuts); si-nj si facã nicuchir (domnu) pi avearea-a mea?; lu ncurunã cu feata, s-agãrshascã foclu a nicuchirãljei (a muljari-sai)
§ nicuchirami/nicuchira-me (ni-cu-chi-rá-mi) sf nicuchirãnj (ni-cu-chi-rắnjĭ) – multimi di nicuchiri; oaminjlji tsi fac (tuts i unã parti dit) frãmtea-a unei hoarã (cãsãbã)
{ro: grup de notabili}
{fr: (les) notables d’un village ou d’une ville}
{en: group of notables from a village or town}
ex: ashi u-aflã munasipi nicuchiramea (nicuchirlji a hoarãljei); s-arãspãndirã nicuchiramea (oaminjlji di frãmti), cai ncoa, cai nclo
§ nicuchiratã (ni-cu-chi-rá-tã) sf nicuchirãts (ni-cu-chi-rắtsĭ) – avearea tsi u-ari nicuchirlu-a casãljei (cu tuti lucrili din casã sh-di nafoarã); lucrul tsi-l fatsi un nicuchir tra s-lj-aibã buna cãshtigã a cãtãndiiljei; cãtãndii, catandã
{ro: gospodărie, avere; administraţie}
{fr: économie domestique, administration}
{en: household management, administration}
ex: ari bunã nicuchiratã; fãrã nicuchiratã (cãtãndii); feata eara njicã tra s-mutreascã di nicuchiratã (casã, cãtãndii)
§ nicuchireatsã (ni-cu-chi-reá-tsã) sf nicuchirets (ni-cu-chi-rétsĭ) – (unã cu nicu-chiratã)
pãlati/pãlate
pãlati/pãlate (pã-lá-ti) sf pãlãts (pã-lắtsĭ) – casã mari, mushatã, fanuminã, cu multu luxu nuntru, tu cari lucreadzã oaminj mãri dit chivernisea-a statlui, tu cari s-aflã giudetslu iu s-fac giudicãtsli, icã aclo iu shadi un om multu avut i vãsilje; palati, palat, sãrai, ceahlãi;
(expr: criscut tu pãlati = criscut tu-unã fumealji di oaminj multu avuts)
{ro: palat}
{fr: palais}
{en: palace}
ex: ari casã ca pãlati; tuts a pãlatiljei; sh-adrã unã pãlati di geami, iu s-nu poatã s-pitrundã vãrnu; nã pãlati tsi scãntilja di-amalamã shi yeamãndzã; si s-aflã la pãlati dzua tsi lã s-avea dzãsã; vinji tu aistã pãlati un tinir si-lj beai tu scafã; s-aflã tu-unã pãlati, cum nitsi nyisatã nu-avea pute; ãlj deadi tuti cljeili di tuts udadzlj-a pãlatiljei; easti criscutã tu pãlati
(expr: criscutã tu-aveari)
§ palati/palate (pa-lá-ti) sf palãts (pa-lắtsĭ) – (unã cu pãlati)
§ palat (pa-látŭ) sn palati/palate (pa-lá-ti) – (unã cu pãlati)
ex: adãrã palati, nu casi
sãrai
sãrai (sã-rá-i) sf sãrãi (sã-rắĭ) – casã mari, mushatã, fanuminã, cu multu luxu nuntru, tu cari lucreadzã oaminj mãri dit chivernisea-a statlui; adãrãmintul (casa, pãlatea) tu cari s-fatsi unã giudicatã (crisi, dãvã); pãlatea (casa) iu shadi un om multu avut (vãsilje); huchiumati, huchimati, mekheme, giudets, pãlati, palati, palat
{ro: palat; tribunal, palatul justiţiei}
{fr: palais; tribunal, palais de justice}
{en: palace; tribunal, court of justice}
ex: ari unã casã ca sãrai (pãlati); sãrãili (pãlãtsli) a amirãlui suntu multu mushati; mi dush la sãrai (giudets, huchiumati); lu scularã la sãrai (l-dusirã la mekheme, huchiumati) ti niscãntsã pãradz
sultan
sultan (sul-tánŭ) sm sultanj (sul-tánjĭ) – vãsilje (amirã, domnu mari, etc.) tsi ari puteari di banã sh-di moarti tu-un crat nturtsescu (di musulmanj); numã tsi s-da, cãtivãrãoarã, sh-la soi bãrbãteascã di-a sultanlui
{ro: sultan}
{fr: sultan}
{en: sultan}
§ sultanã (sul-tá-nã) sf sultani/sutane (sul-tá-ni) – vãsiloanji (amirãroanji, mamã, featã icã sorã di sultan)
{ro: sultană}
{fr: sultane}
{en: sultana}
ex: soi di sultani
§ sultãnatã (sul-tã-ná-tã) sf sultãnãts (sul-tã-nắtsĭ) – tsirimonja tsi s-fatsi (ca ti un sultan, cu parataxi, muzicã, oaminj, nomuri, adets, etc.) cãndu easti unã dzuã pisimã icã s-yiurtiseashti un lucru; sãltãnatã, sãltãnati, tsirimonji, parataxi, taxi;
(expr: vilendza di sultãnatã = unã vilendzã tsi s-bagã tu dzãli pisimi, tu parataxi, pristi sãmarlu i shaua-a calui)
{ro: saltanat, alai, ceremonie, pompă}
{fr: cérémonie, pompe}
{en: ceremony, pomp}
ex: trec celnits cu sultãnatã (cu tsirimonj, cu parataxi)
§ sãltãnatã (sãl-tã-ná-tã) sf sãltãnãts (sãl-tã-nắtsĭ) – (unã cu sultãnatã)
ex: ari mari sãltãnatã
§ sãltãnati/sãltãnate (sãl-tã-ná-ti) sf sãltãnãts (sãl-tã-nắtsĭ) – (unã cu sultãnatã)
ex: nu cu sãltãnati, nu cu pirifanji; amirãlu tu dzãli pisimi easi cu mari sãltãnati (tsirimonji); fac mari sãltãnati (multu luxu) cã suntu oaminj cu dari di mãnã