DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agudescu

agudescu (a-gu-dés-cu) (mi) vb IV shi II agudii (a-gu-díĭ), agu-deam (a-gu-deámŭ), aguditã (a-gu-dí-tã), agudiri/agudire (a-gu-dí-ri) shi agudeari/agudeare (a-gu-deá-ri) – dau cu puteari (mãna, lemnul, cioclu, etc.) di tsiva; ãlj dau unã; luvescu, lãvuescu, mprã-njescu, cruescu, pãlescu, ciucutescu, pliguescu;
(expr: u-agudescu = (i) amintu; (ii) u tihisescu ghini; tihisescu s-mi aflu (s-hiu) iuva; (iii) fur, ljau; (iv) bat (flueara, avyiulia, etc.); (v) u uidisescu; (vi) vatãm; etc.;
2: lj-agudeashti mãna = lu-ariseashti (ari adetea) s-furã; ari mãna lungã)
{ro: lovi, atinge; răni}
{fr: frapper, atteindre, toucher; blesser}
{en: hit; strike; wound}
ex: cari s-lu-agudea (s-lji plãscãnea) ninga unã; lu-agudish sãnãtos cu cãrliglu; lu-agudirã pi frãmti; prindi s-agudim tu semnu; lu-agudi (l-cãrti) cu zboarãli; lu-agudeashti iu-l doari; eu ti-agudii (pliguii, lãvuii)?; mi-agudii aclo (tihisii s-hiu aclo); si s-agudiri (si s-tihisiri) s-lu aflu va s-lu cljem; tra s-agudim
(expr: amintãm) amirãrilja din tser; nu putea s-agu-deascã
(expr: s-amintã) vãrã pindarã; un picurar agudi
(expr: furã) tu munti nã oai; di iu lu-agudish
(expr: lu-aflash, l-loash, lu-acumpãrash, l-furash, etc.) ahtari cal?; sh-u au tu minti s-nã lj-agudeascã
(expr: s-nã-lj furã) lucanitslji?; multu lj-agudea mãna
(expr: avea mãna lungã, fura multu); cum s-agudi
(expr: s-tihisi) si s-aflã aclo; mi-agudii
(expr: tihisii s-mi aflu) aclo; s-li agudeascã
(expr: uidiseascã, tihiseascã ghini) tu sari; shtii s-agudeshti
(expr: s-bats) cu flueara?; agudii
(expr: pliguii, vãtãmai) un tserbu

§ agudit (a-gu-dítŭ) adg aguditã (a-gu-dí-tã), agudits (a-gu-dítsĭ), aguditi/agudite (a-gu-dí-ti) – ashi cum easti atsel tsi fu agudit; luvit, mprãnjit, cruit, pãlit, ciucutit, lãvuit, pliguit
{ro: lovit, atins, rănit}
{fr: atteint, touché, frappé, blessé}
{en: hit, stricken, wounded}
ex: lãvuit shi agudit; agudit ca di sfulgu; mearili aesti suntu aguditi (luviti; icã expr: furati); easti agudit (luvit, pãlit) tu ilji; easti agudit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cimshescu

cimshescu (cim-shĭés-cu) vb IV cimshii (cim-shíĭ), cimsham (cim-shĭámŭ), cimshitã (cim-shí-tã), cimshiri/cimshire (cim-shí-ri) – dau lishor di tsiva (agudescu, luvescu, etc.), di-aradã tu-agiocurli di njits, cãndu easti zborlu di-unã sfurlã i di-un usic tsi-agudeashti lishor unã altã sfurlã i un altu usic; cimcescu, aricescu, arãcescu, ciupurtescu
{ro: atinge uşor}
{fr: toucher légèrement, en parlant d’une toupie ou d’un osselet qui touche une autre toupie ou un autre osselet dans les jeux d’enfants}
{en: touch lightly, when talking about a spinning top or a bone (hitting another spinning top or bone) in children’s games}
ex: cãtu-l cimshii (cãt ded di el, cãt lu-aricii)

§ cimshit (cim-shítŭ) adg cimshitã (cim-shí-tã), cimshits (cim-shítsĭ), cimshiti/cimshite (cim-shí-ti) – tsi easti ahulit (pusputit, agudit, etc.) lishor; aricit, arãcit, ciupurtit, cimcit
{ro: atins uşor}
{fr: touché légèrement}
{en: touched lightly}

§ cimshiri/cimshire (cim-shí-ri) sf cimshiri (cim-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti cimshit; cimciri, arãciri, ciupurtiri, mãtulj
{ro: acţiunea de a atinge uşor}
{fr: action de toucher légèrement}
{en: action of touching lightly}

§ cimcescu (cim-cĭés-cu) vb IV cimcii (cim-cíĭ), cimceam (cim-cĭámŭ), cimcitã (cim-cí-tã), cimciri/cimcire (cim-cí-ri) – (unã cu cimshescu)

§ cimcit (cim-cítŭ) adg cimcitã (cim-cí-tã), cimcits (cim-cítsĭ), cimciti/cimcite (cim-cí-ti) – (unã cu cimshit)

§ cimciri/cimcire (cim-cí-ri) sf cimciri (cim-círĭ) – (unã cu cimshiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

luvescu

luvescu (lu-vés-cu) (mi) vb IV luvii (lu-víĭ), luveam (lu-veámŭ), luvitã (lu-ví-tã), luviri/luvire (lu-ví-ri) – dau cu puteari (cu mãna, lemnul, cioclu, etc.) di tsiva; ãlj dau unã; agudescu, cruescu, pãlescu, ciucutescu
{ro: lovi}
{fr: frapper}
{en: hit}

§ luvit (lu-vítŭ) adg luvitã (lu-ví-tã), luvits (lu-vítsĭ), luviti/luvite (lu-ví-ti) – ashi cum easti atsel tsi fu agudit; agudit, cruit, pãlit, ciucutit
{ro: lovit}
{fr: frappé}
{en: hit}

§ luviri/luvire (lu-ví-ri) sf luviri (lu-vírĭ) – atsea tsi fatsi icã pati cariva cari easti agudit; agudiri, cruiri, pãliri, ciucutiri
{ro: acţiunea de a lovi}
{fr: action de frapper}
{en: action of hitting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mprãnjescu

mprãnjescu (mprã-njĭés-cu) (mi) vb IV mprãnjii (mprã-njíĭ), mprãnjam (mprã-njĭámŭ), mprãnjitã (mprã-njí-tã), mprãnji-ri/mprãnjire (mprã-njí-ri) – dau di cariva (cu mãna, ciciorlu, deadzitli, etc.); ãmprãnjescu, ahulescu, agudescu, luvescu, cãrtescu; (fig: mprãnjescu (unã muljari) = bag unã muljari tu ashtirnut, u-ampihiur, u-ambair, u ncalic, etc.)
{ro: atinge, lovi}
{fr: toucher, frapper}
{en: touch, hit}
ex: canda mprãnjeshti (agudeshti) poarca

§ mprãnjit (mprã-njítŭ) adg mprãnjitã (mprã-njí-tã), mprãnjits (mprã-njítsĭ), mprãnjiti/mprãnjite (mprã-njí-ti) – tsi da di cariva (cu mãna, ciciorlu, deadzitli, etc.); ãmprãnjit, ahulit, agudit, luvit, cãrtit
{ro: atins, lovit}
{fr: touché, frappé}
{en: touched, hit}

§ mprãnjiri/mprãnjire (mprã-njí-ri) sf mprãnjiri (mprã-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti ãmprãnjit; ãmprãnjiri, ahuliri, agudiri, luviri, cãrtiri
{ro: acţiunea de a atinge, de a lovi; atingere, lovire}
{fr: action de toucher, de frapper}
{en: action of touching, of hitting}

§ ãmprãnjescu (ãm-prã-njĭés-cu) (mi) vb IV ãmprãnjii (ãm-prã-njíĭ), ãmprãnjam (ãm-prã-njĭámŭ), ãmprãnjitã (ãm-prã-njí-tã), ãmprãnjiri/ãmprãnjire (ãm-prã-njí-ri) – (unã cu mprãnjescu)

§ ãmprãnjit (ãm-prã-njítŭ) adg ãmprãnjitã (ãm-prã-njí-tã), ãmprãnjits (ãm-prã-njítsĭ), ãmprãnji-ti/ãmprãnjite (ãm-prã-njí-ti) – (unã cu mprãnjit)

§ ãmprãnji-ri/ãmprãnjire (ãm-prã-njí-ri) sf ãmprãnjiri (ãm-prã-njírĭ) – (unã cu mprãnjiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã