DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

astãsidã

astãsidã (as-tã-sí-dã) sf astãsidz (as-tã-sídzĭ) – unã soi di scamnu dit bisearicã (astãsit di-unã parti sh-di-alantã ningã stizmã) iu sta mpistimenjlji (di-arada ndrupãts shi mprostsã) di lu-ascultã preftul cãndu dghivãseashti; loclu (scamnul) iu shadi di cãntã psaltul (di-arada mprostu) tu bisearicã
{ro: strană}
{fr: stalle d’église}
{en: stall (in church)}
ex: stai tu astãsidã

§ stisidã (sti-sí-dã) sf stisidz (sti-sídzĭ) – (unã cu astãsidã)
ex: lutsescu shi stisidzli (stalili)

§ stalã (stá-lã) sf stali/stale (stá-li) – (unã cu astãsidã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

clutsatã

clutsatã (clu-tsá-tã) sf clutsãts (clu-tsắtsĭ) – aguditurã cu ciciorlu (ma multu datã di cal sh-di mulã, ma cãtivãrãoarã datã sh-di om); cultsatã, cloatsã, clotsã, sclotsã, asclotsã, sclutsatã;
(expr:
1: tsi u vrei, cã vaca ts-umpli cãldarea di lapti, sh-tu soni-lj da cu clutsata = tsi u vrei cã un tsã va bunlu, macã tu soni lucrili tsã es anapuda;
2: cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts va mãcã = atselj tsi s-ameasticã cu oaminj arãi, tu lucri nibuni, va s-u patã; cari s-ameasticã tu tãrtsã, ãl mãcã portsilj)
{ro: zvârlitură de copită, de picior}
{fr: coup de pied, ruade}
{en: kick, blow with the foot}
ex: lj-deadi nã clutsatã tu ilji; nãsã lj-ari nã clutsatã; ãlj trãdzea clutsãts shi bãlidz; cari da di-lj tradzi nã clutsatã, dinti n gurã nu lj-alãsã; lj-plãscãni nã clutsatã, cã lj-ascãpirarã ocljilj

§ cultsatã (cul-tsá-tã) sf cultsati/cultsate (cul-tsá-ti) – (unã cu clutsatã)

§ sclutsatã (sclu-tsá-tã) sf sclutsãts (sclu-tsắtsĭ) – (unã cu clutsatã)
ex: lj-deadi nã sclutsatã di lj-asparsi caplu

§ clotsã2 (cló-tsã) sf clotsã (cló-tsã) – (unã cu clutsatã) (fig: clotsã = cicior)
ex: mula tsi-avem da multi clotsã; lj-deadi cu clotsa (lu-agudi cu ciciorlu); nu ti-apruchea di cal cã arucã cu clotsa

§ cloatsã (clŭá-tsã) sf cloatsã (clŭá-tsã) – (unã cu clutsatã)
ex: s-lu vatãmã cu cloatsãli

§ sclotsã (scló-tsã) sf sclotsã (scló-tsã) – (unã cu clutsatã)
ex: shidea cu sclotsãli nafoarã (fig: cicioarli goali); lu-agudi cu sclotsa (cu ciciorlu); dã-lj unã sclotsã dupã cap a grambolui, s-cadã mortu

§ asclotsã (as-cló-tsã) sf asclotsã (as-cló-tsã) – (unã cu clutsatã)
ex: cu asclotsa (clutsata, ciciorlu) mi-agudeashti

§ clutsuescu (clu-tsu-ĭés-cu) vb IV clutsuii (clu-tsu-íĭ), clutsueam (clu-tsu-ĭámŭ), clutsuitã (clu-tsu-í-tã), clutsuiri/clutsuire (clu-tsu-í-ri) – lj-dau unã clutsatã dinãpoi; l-calcu cu cicioarili; clutsescu, sclutsuescu; (fig: clutsuescu = nu dau tsi-nj si caftã; nu aprochi atsea tsi-nj si da; nu hiu sinfuni (nu voi) tra s-fac tsi-nj si caftã, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dafin

dafin (dá-finŭ) sm dafinj (dá-finjĭ) – numã tsi s-da la ma multi turlii di arburi njits tsi crescu tu locurli ma caldi (ca, bunãoarã, atseali dit Sudlu a Ivropiljei), cu frãndzã uvali (ca oulu) tsi nu cad earna, lutsescu sh-anjurzescu mushat (sh-tr-atsea s-bagã uscati tu mãcãruri tra s-lã si da unã ma bunã nustimadã shi anjurizmã), cu lãludz, aroshi i albi, mushat anjurzitoari, cu fructi njits, sh-di-a curi frãndzã sh-njits alumãchi s-fac cãrunj tra si s-bagã pi caplu-a oaminjlor cãndu suntu tinjisits; dafnu, dafni, dafnjauã, lavru, vai
{ro: dafin, laur}
{fr: laurier, daphné}
{en: laurel, bay tree, daphne}
ex: aushlji ncurunã giunamea cu curunã di dafin

§ dafnu (dáf-nu) sm dafnji (dáf-nji) – (unã cu dafin)

§ dafni/dafne (dáf-ni) sm dafnji (dáf-nji) – (unã cu dafin)

§ dafnjauã (daf-njĭá-ŭã) sf dafnjei (daf-njĭéĭ) – (unã cu dafin)

§ dafnã (dáf-nã) sf dafni/dafne (dáf-ni) – frãndzã uscatã di dafin tsi s-bagã tu mãcãruri tra s-lã si da unã bunã nustimadã sh-aroamã; dafinã, vai
{ro: dafină}
{fr: feuille de laurier}
{en: bay leaf}

§ dafinã (dá-fi-nã) sf dafini/dafine (dá-fi-ni) – (unã cu dafnã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fag

fag (fágŭ) sm fadz (fádzĭ) – arburi analtu shi ndreptu di pãduri (tsi poati s-agiungã pãnã la 40-45m), cu lemnul vãrtos, cu coaja duzi, albã-murdarã ca cinusha, cu frãndzãli uvali (la videari sh-mãrimi ca oulu) cari lutsescu shi au peri njits pi mardzini); fau
{ro: fag}
{fr: hêtre}
{en: beech}
ex: faglu di dupã casã easti mari shi veclju; puljlu azbuirã shi shidzu n cãrciliu pi fag; criscu tu oara-atsea un fag multu analtu; durnja sum aumbra a fadzlor; eara toamnã, cãn-du fadzlji s-leagãnã di furtunã; unã goadã, sh-faglu suschirã nãoarã dit frãndzãli dit hicati

§ fau (fáŭ) sm fazi (fázĭ) shi fadz (fádzĭ) – (unã cu fag)

§ fagã (fá-gã) sf fãrã pl – fructul dat di fag; jir
{ro: jir}
{fr: faîne}
{en: beech-nut}
ex: multã fagã au fadzlji estan

§ fãdzet (fã-dzétŭ) sn fãdzeturi (fã-dzé-turĭ) – pãduri di fadz; fãdzimi
{ro: făget}
{fr: forêt de hêtres}
{en: beech forest}
ex: tu ljanura di fãdzet

§ fãdzimi/fãdzime (fã-dzí-mi) sf fãdzinj (fã-dzínjĭ) – multimi di fadz; fãdzet
{ro: făget}
{fr: nombre de hêtres}
{en: group of beech trees}
ex: veardea frundzã di fãdzimi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãmbii/lãmbie

lãmbii/lãmbie (lãm-bí-i) sf lãmbii (lãm-bíĭ) – pirã multu lutsitoari, apirã, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bubunã, curmicami, plaminã, lumbardã
{ro: flacără strălucitoare}
{fr: flamme resplendissante}
{en: flame resplendent}
ex: disfeatsi mushatlu cheptu, shi lunjina sh-lãmbia lj-u deadirã tu oclji

§ lambã (lám-bã) sf lãnghi (lắn-ghi) – hãlati (dit casili-a oaminjlor di-aoa sh-un chiro) tsi fãtsea lunjinã cu-unã muljiturã tsi ardi (gaz), cãndu treatsi dit un vas prit unã fitilji; itsi hãlati tsi fatsi lunjinã; lampã; fãnari, fineri, filinar
{ro: lampă}
{fr: lampe}
{en: lamp}
ex: lamba da cama mari lunjinã ca tseara

§ lampã (lám-pã) sf lãnchi (lắn-chi) – (unã cu lambã)

§ lambagi (lam-ba-gí) sm lambageadz (lam-ba-gĭádzĭ) – omlu tsi-aprindi (ndreadzi, mirimitiseashti) lãnghili
{ro: lampagiu}
{fr: allumeur de lampes}
{en: lamp lighter}
ex: lambageadzlji nica nu-avea apreasã lãnghili dit sucachi; lambagilu nj-u ndreapsi lamba

§ lampagi (lam-pa-gí) sm lampageadz (lam-pa-gĭádzĭ) – (unã cu lãmbãgi)

§ lumbardã (lum-bár-dã) sf lumbãrdzã (lum-bắr-dzã) – lucru di tsearã adrat ca un chelindru, cu un hir di fitilj tu mesi tsi s-aprindi la bisearicã (cãndu crishtinjlji sã ncljinã al Dumnidzã) i tra s-facã lunjinã noaptea; tsearã mari; luminari, lãmbadã, ayiucheri, axungucheri, spirmatsetã; (fig: pirã, limbã di foc, lãmbii, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bubunã, curmicami, plaminã)
{ro: lumânare mare; flacără}
{fr: cierge plus grande; flamme}
{en: large candle; flame}
ex: lumbarda di tsearã; lumbãrdzãli (luminãrli) ardu; ningã foc, iu lumbãrdzãli (fig: cãrmicãnjli) s-avea apusã

§ lãmbadã (lãm-bá-dã) sf lãmbãdz (lãm-bắdzĭ) – (unã cu lumbardã)
ex: unã tsearã shi unã lãmbadã; lãmbãdz apreasi; lãmbadã albã tsãnea tu mãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lavru

lavru (lá-vru) sm lavri/lavre – numã tsi s-da la ma multi turlii di arburi njits tsi crescu tu locurli ma caldi (ca, bunãoarã, atseali dit Sudlu a Ivropiljei), cu frãndzã uvali (ca oulu) tsi nu cad earna, lutsescu sh-anjurzescu mushat (sh-tr-atsea s-bagã uscati tu mãcãruri tra s-lã si da unã ma bunã nustimadã shi anjurizmã), cu lãludz, aroshi i albi, mushat anjurzitoari, cu fructi njits, sh-di-a curi frãndzã sh-njits alumãchi s-fac cãrunj tra si s-bagã pi caplu-a oaminjlor cãndu suntu tinjisits; dafin, dafnu, dafni, dafnjauã, vai
{ro: dafin, laur}
{fr: laurier, daphné}
{en: laurel, bay tree, daphne}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

licur

licur (lí-curŭ) sm pl(?) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva nyiliceashti; unã njicã lunjinã (ca unã scãntealji) tsi s-aprindi shi s-astindzi tut chirolu (agonja sh-dipriunã); yilciri, nyiliciri, anyiliciri, nyilciri, lutsiri, limbisiri, lampsi, ascãpirari, scãntiljari;
(expr: mi scol ca un licurici = mi scol hãryii, di cum creapã dzua)
{ro: lucire}
{fr: lueur}
{en: gleam, glimmer}
ex: noapti muljatã tu licur (lutsiri, scãntiljeri) di steali hrisusiti

§ licurici (li-cu-rícĭŭ) sm licurici (li-cu-rícĭ) – soi di bubulic (insectã, yeatsã) tsi s-veadã noaptea tu earbã ca unã lunjinã slabã (un licur) tsi s-aprindi shi s-astindzi tut chirolu ca unã scãntealji; ljuljac
{ro: licurici}
{fr: ver luisant}
{en: glow-worm}
ex: vidzui un licurici noaptea; licuricilji aprindea cãndili prit earbã; si sculã ca un licurici
(expr: cum deadi hãryia)

§ ljuljac (ljĭú-ljĭacŭ) sm ljuljats (ljĭú-ljĭatsĭ) – (unã cu licurici)

§ licuredz (li-cu-rédzŭ) vb I licurai (li-cu-ráĭ), licuram (li-cu-rámŭ), licuratã (li-cu-rá-tã), licurari/licurare (li-cu-rá-ri) – alas unã lunjinã slabã ca un licur tsi nyiliceashti (tsi s-veadi shi nu s-veadi, tsi pari cã s-aprindi shi s-astindzi tut chirolu, ca atsea datã di un licurici); licuricescu, licrãsescu, licãrescu, lutsescu, yilcescu, nyilicescu, anyilicescu, nyilcescu, nyilici, limbisescu, ascapir, scãntiljedz
{ro: licări}
{fr: scintiller}
{en: sparkle, twinkle}
ex: un hir di lunjinã licurea (scãntilja) diparti; licurea grãdina ntreagã di licurici

§ licurat (li-cu-rátŭ) adg licuratã (li-cu-rá-tã), licurats (li-cu-rátsĭ), licurati/licurate (li-cu-rá-ti) – tsi alasã unã lunjinã slabã ca un licur; yilcit, nyilicit, anyilicit, nyilcit, limbisit, ascãpirat, scãntiljat, lutsit, licuricit, licrãsit
{ro: licărit}
{fr: scintillé, brillant, rayonnant}
{en: sparkled, twinkled, brilliant}

§ licurari/licurare (li-cu-rá-ri) sf licurãri (li-cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru licureadzã; yilciri, nyiliciri, anyiliciri, nyilciri, limbisiri, ascãpirari, scãntiljari, lutsiri, licuriciri, licrãsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lunjinã

lunjinã (lu-njí-nã) sf lunjinj (lu-njínjĭ) – izvurlu di-atsea tsi nã fatsi s-putem s-videm lucri; atsea tsi-avem cãndu nu fatsi scutidi; atsea tsi fatsi ca s-aduchim lucrili ma lishor; fexi, fanã, limpidzãmi, licur, etc.; (fig:
1: lunjinã = (i) oclji, videari, videalã; (ii) nvitsãturã, carti, sculii; expr:
2: ãnj vindu sh-lunjina = va fac tut tsi pot, va mi fac curbani, va dau tut tsi am;
3: lunjina yii = lunjina loatã ti Pashti di la bisearicã)
{ro: lumină, vedere, claritate, luciu}
{fr: lumière, vue, clarté, lueueur}
{en: light, sight, clarity, glimmer}
ex: fã lunjinã ncoa; nu para easti lunjinã tu udãlu-aestu; arãulu ardi sh-lunjinj (fexi) nu ari; si-ts fats lunjinã (fexi) s-vedz ca s-trets; oda lutsea di lunjinã; mutri di tuti pãrtsãli nvãrliga shi vidzu diparti unã lunjinã; agiumsi la loclu di iu insha lunjina; pãnã s-nu aduts mãnarlu, nu vedz lunjina; fandazma nu-lj si videa tu lunjinã; di-iu nu ti-ashteptsã, di aclo vedz lunjinã; na iu vidzu, cã nica ardea lunjinã tu-unã casã; lunjina sh-lãmbia lj-u deadirã tu oclji; hii tinir shi cu lunjinã (fig: videari); pãnã nu va-lj dats lunjina (fig: videala) a dzãnlui; ari putearea s-v-arapã lunjina (fig: videarea) dintr-oclji; sh-avea vindutã sh-lunjina
(expr: deadi tut tsi-avea; li-avea faptã tuti curbani); l-vream ca lunjina (fig: ocljilj, videarea) din cap; s-aduts lunjinã a pãrintsilor shi s-lji fats s-adilji; s-aducã lunjinã yii
(expr: lunjina di Pashti di la nyearea-a Hristolui); om cu multã lunjinã (fig: carti, nvitsãturã)

§ lunjinedz (lu-nji-nédzŭ) vb I lunjinai (lu-nji-náĭ), lunjinam (lu-nji-námŭ), lunjinatã (lu-nji-ná-tã), lunjinari/lunjinare (lu-nji-ná-ri) – fac tsiva tra si s-veadã icã si s-aducheascã; fac lunjinã, dau lunjinã, lutsescu, fixescu; (fig: lunjinedz = dau videalã, limpidzãscu; (ii) nvets carti)
{ro: luminez, clarific, lucesc}
{fr: éclairer, briller, faire de la lumière, clarifier, luir}
{en: light, sparkle, clarify, glimmer}
ex: lunjineadzã (da lunjinã) cati searã; lunjina nãsã (lutsea, anyilicea, scãntilja) cama di dyeamanti; lamba-aestã nu lunjineadzã; cu-unã lambã lunjinãm tutã casa; s-lunjinã (s-featsi lunjinã, deadi dzua) ghini nafoarã; s-lunjinã sh-lumbrusi ma multu di dzua; andzãri diparti-diparti unã njicã scãntealji, iu lunjina; soarili sh-luna va-ts lunjineadzã calea, soarili sh-luna va tsã ndultseascã bana!; nã cãndilã njicã, tsi cu di-ayia (mizia) lunjina ca di pi mortu; l-pitricui la sculii s-lunjineadzã (fig: sã nveatsã carti), s-nu-armãnã orbu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lustru

lustru (lús-tru) sn lustruri (lús-trurĭ) – nyilcirea tsi u-aspuni un lucru dat (aumtu) cu tsiva (ca, bunãoarã, pãputsãli tsi suntu dati cu boi sh-fricati tra sã nyilceascã); luguria (bueaua, tseara, etc.) cu cari fats un lucru sã nyiliceascã; virnichi, gileai, masnã
{ro: luciu, lustru (de ghete)}
{fr: lustre, cirage (de bottes)}
{en: gloss, (shoe) polishing}

§ lustragi (lus-tra-gí) sm lustrageadz (lus-tra-gĭádzĭ) – omlu tsi da un lucru cu boi (tsearã, etc.) tra sã nyiliceascã; atsel tsi dãdea, aoa sh-un chiro, pãputsãli cu boi
{ro: lustragiu}
{fr: cireur (de bottes)}
{en: shoe polisher}

§ lustrusescu (lus-tru-sés-cu) (mi) vb IV lustrusii (lus-tru-síĭ), lustruseam (lus-tru-seámŭ), lustrusitã (lus-tru-sí-tã), lustrusiri/lustrusire (lus-tru-sí-ri) – cu darea tsi lj-u fac cu boi (tsearã, etc.), lu-adar un lucru s-acatsã un lustru, s-lutseascã; nyilcescu, lutsescu
{ro: lustrui}
{fr: rendre luisant, vernir, cirer}
{en: glaze, gloss, polish}

§ lustrusit (lus-tru-sítŭ) adg lustrusitã (lus-tru-sí-tã), lustrusits (lus-tru-sítsĭ), lustrusiti/lustrusite (lus-tru-sí-ti) – tsi easti dat cu tsiva tra s-acatsã un lustru; nyilcit, lutsit
{ro: lustruit}
{fr: rendu luisant, verni, ciré}
{en: glazed, glossed, polished}

§ lustrusiri/lustrusire (lus-tru-sí-ri) sf lustrusiri (lus-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lustruseashti tsiva; nyilciri, lutsiri
{ro: acţiunea de a lustrui; lustruire}
{fr: action de rendre luisant, de vernir, de cirer}
{en: action of glazing, of glossing, of polishing}

§ lustrinji/lustrinje (lus-trí-nji) sf lustrinji/lustrinje (lus-trí-nji) – cheali tsi easti datã pisuprã cu unã soi di lugurii (faptã cu untulemnu i arãcini) tra s-acatsã un lustru; iurgani, arugani, rugani
{ro: lac (piele)}
{fr: cuir verni}
{en: patent leather}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn