DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãpshunã

cãpshunã (cãp-shĭú-nã) sf cãpshuni/cãpshune (cãp-shĭú-ni) – plantã njicã, cu trup shcurtu tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu frãndzã mãri (fapti di trei frãndzã ma njits, piroasi sh-cu cuditsã lungã), cari fatsi lãludz albi, tsi easti criscutã di om trã yimishili-a ljei aroshi, cãrnoasi, cu multi simintsã nuntru, cu mushatã anjurizmã shi dultsi/acri tu mãcari; poama faptã di aestã plantã; cãpshanã, cãrpãshinã, cãpushi, frangã, afrangã, afrandzã, frandzã, frandzu, lulustrufã, lilishtrufã, gljurã
{ro: fragă, căpşună}
{fr: fraise}
{en: strawberry}

§ cãpshanã (cãp-shĭá-nã) sf cãpshani/cãpshane (cãp-shĭá-ni) – (unã cu cãpshunã)

§ cãrpãshinã (cãr-pã-shí-nã) sf cãrpãshinj (cãr-pã-shínjĭ) – (unã cu cãpshunã)

§ cãpu-shi2/cãpushe (cã-pú-shi) sf cãpushi/cãpushe (cã-pú-shi) – (unã cu cãpshunã)
ex: tu muntsãlj a noshtri crescu multi cãpushi (afrandzã); adunai cãpushi sh-feci glico

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

frangã

frangã (frán-gã) sf frandzi/frandze (frán-dzi) – numã datã la ma multi turlii di planti minuti tsi bãneadzã ma multsã anj, cu trup multu shcurtu shi lumãchitsi tsi s-trag azvarna pri loc sh-dit cari es arãdãtsinj, cu frãndzã fapti di trei frãndzã ma njits, piroasi sh-cu cuditsã lungã, cari fatsi lãludz albi shi yimishi njits, cu-anjuriz-mã mushatã, aroshi, arucutoasi, cu multi simintsã nuntru, dultsi/acri tu mãcari; poama faptã di aestã plantã; afrangã, afrandzã, frandzã, frandzu, cãpshunã, cãpshanã, cãrpãshinã, cãpushi, lilishtrufã, lulustrufã, gljurã;
(expr: s-featsi ca franga (la fatsã) = arushi multu la fatsã)
{ro: fragă, căpşună}
{fr: fraise}
{en: strawberry}

§ afrangã (a-frán-gã) sf afrandzi/afrandze (a-frán-dzi) – (unã cu frangã)
ex: njirdzeam trã afrandzi (s-adunãm afrandzi); eara ca unã afrangã
(expr: aroshi la fatsã ca unã afrangã)

§ afrandzã (a-frán-dzã) sf afrandzã (a-frán-dzã) – (unã cu frangã)

§ frandzã (frán-dzã) sf frandzã (frán-dzã) – (unã cu frangã)

§ frandzu (frán-dzu) sn frandzi/frandze (frán-dzi) – (unã cu frangã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

frumã2

frumã2 (frú-mã) sf frumi/frume (frú-mi) – lustrul (gileaea, nyili-cirea) aspusã di-unã fatsã lutsitã, proaspitã, freshcã; lustru, maslã, masnã, gileai, virnichi;
(expr: dau (trag, stau) pri unã frumã = dau (stau) pri unã hromã lutsitã, arãsitã, proapsitã)
{ro: lustru}
{fr: vernis, vernir}
{en: lustre, gloss}
ex: lã trapsi unã frumã Alunarlu; lilicea dit mãnã stã pri frumã-lj pãnã easti proaspitã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gileai/gileae

gileai/gileae (gi-leá-i) sf gilei (gi-léĭ) – nyilcirea tsi u-aspuni un lucru (fizico i cãndu easti aumtu, dat cu tsiva); luguria (boea, tseara, etc.) cu cari fats un lucru sã nyilceascã; lustru, virnichi, masnã
{ro: lustru}
{fr: lustre}
{en: gloss}
ex: fatsa-a ljei ma sh-da gileai (da lustru, nyilceashti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gljurã

gljurã (gljĭú-rã) sf gljuri/gljure (gljĭú-ri) –
1: znjurã, aznjurã, cãpincã;
2: frangã, afrangã, afrandzã, frandzã, frandzu, cãpshunã, cãpshanã, cãrpãshinã, cãpushi, lilishtrufã, lulustru
{ro: zmeură; fragă, căpşună}
{fr: framboise; fraise}
{en: raspberry; strawberry}
ex: crishtea frandzi shi gljuri (znjuri, cãpintsi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lulustrufã

lulustrufã (lu-lus-trú-fã) sf lulustrufi/lulustrufe (lu-lus-trú-fi) – numã datã la ma multi turlii di planti minuti tsi bãneadzã ma multsã anj, cu trup multu shcurtu shi lumãchitsi tsi s-trag azvarna pri loc, dit cari es arãdãtsinj (stulonj), cu frãndzã fapti di trei frãndzã ma njits, piroasi sh-cu cuditsã lungã, cari fatsi lãludz albi shi yimishi njits, cu-anjurizmã mushatã, aroshi arucutoasi, cu multi simintsã nuntru, dultsi/acri tu mãcari; poama faptã di aestã plantã; lilishtrufã, frangã, afrangã, afrandzã, frandzã, frandzu, cãpshunã, cãpshanã, cãrpãshinã, cãpushi, gljurã
{ro: fragă}
{fr: fraise}
{en: strawberry}
ex: loc mplin cu mãnazi sh-cu lulustrufi

§ lilishtrufã (li-lish-trú-fã) sf lilishtrufi/lilishtrufe (li-lish-trú-fi) – (unã cu lulustrufã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lustru

lustru (lús-tru) sn lustruri (lús-trurĭ) – nyilcirea tsi u-aspuni un lucru dat (aumtu) cu tsiva (ca, bunãoarã, pãputsãli tsi suntu dati cu boi sh-fricati tra sã nyilceascã); luguria (bueaua, tseara, etc.) cu cari fats un lucru sã nyiliceascã; virnichi, gileai, masnã
{ro: luciu, lustru (de ghete)}
{fr: lustre, cirage (de bottes)}
{en: gloss, (shoe) polishing}

§ lustragi (lus-tra-gí) sm lustrageadz (lus-tra-gĭádzĭ) – omlu tsi da un lucru cu boi (tsearã, etc.) tra sã nyiliceascã; atsel tsi dãdea, aoa sh-un chiro, pãputsãli cu boi
{ro: lustragiu}
{fr: cireur (de bottes)}
{en: shoe polisher}

§ lustrusescu (lus-tru-sés-cu) (mi) vb IV lustrusii (lus-tru-síĭ), lustruseam (lus-tru-seámŭ), lustrusitã (lus-tru-sí-tã), lustrusiri/lustrusire (lus-tru-sí-ri) – cu darea tsi lj-u fac cu boi (tsearã, etc.), lu-adar un lucru s-acatsã un lustru, s-lutseascã; nyilcescu, lutsescu
{ro: lustrui}
{fr: rendre luisant, vernir, cirer}
{en: glaze, gloss, polish}

§ lustrusit (lus-tru-sítŭ) adg lustrusitã (lus-tru-sí-tã), lustrusits (lus-tru-sítsĭ), lustrusiti/lustrusite (lus-tru-sí-ti) – tsi easti dat cu tsiva tra s-acatsã un lustru; nyilcit, lutsit
{ro: lustruit}
{fr: rendu luisant, verni, ciré}
{en: glazed, glossed, polished}

§ lustrusiri/lustrusire (lus-tru-sí-ri) sf lustrusiri (lus-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lustruseashti tsiva; nyilciri, lutsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn