DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

lustru

lustru (lús-tru) sn lustruri (lús-trurĭ) – nyilcirea tsi u-aspuni un lucru dat (aumtu) cu tsiva (ca, bunãoarã, pãputsãli tsi suntu dati cu boi sh-fricati tra sã nyilceascã); luguria (bueaua, tseara, etc.) cu cari fats un lucru sã nyiliceascã; virnichi, gileai, masnã
{ro: luciu, lustru (de ghete)}
{fr: lustre, cirage (de bottes)}
{en: gloss, (shoe) polishing}

§ lustragi (lus-tra-gí) sm lustrageadz (lus-tra-gĭádzĭ) – omlu tsi da un lucru cu boi (tsearã, etc.) tra sã nyiliceascã; atsel tsi dãdea, aoa sh-un chiro, pãputsãli cu boi
{ro: lustragiu}
{fr: cireur (de bottes)}
{en: shoe polisher}

§ lustrusescu (lus-tru-sés-cu) (mi) vb IV lustrusii (lus-tru-síĭ), lustruseam (lus-tru-seámŭ), lustrusitã (lus-tru-sí-tã), lustrusiri/lustrusire (lus-tru-sí-ri) – cu darea tsi lj-u fac cu boi (tsearã, etc.), lu-adar un lucru s-acatsã un lustru, s-lutseascã; nyilcescu, lutsescu
{ro: lustrui}
{fr: rendre luisant, vernir, cirer}
{en: glaze, gloss, polish}

§ lustrusit (lus-tru-sítŭ) adg lustrusitã (lus-tru-sí-tã), lustrusits (lus-tru-sítsĭ), lustrusiti/lustrusite (lus-tru-sí-ti) – tsi easti dat cu tsiva tra s-acatsã un lustru; nyilcit, lutsit
{ro: lustruit}
{fr: rendu luisant, verni, ciré}
{en: glazed, glossed, polished}

§ lustrusiri/lustrusire (lus-tru-sí-ri) sf lustrusiri (lus-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lustruseashti tsiva; nyilciri, lutsiri
{ro: acţiunea de a lustrui; lustruire}
{fr: action de rendre luisant, de vernir, de cirer}
{en: action of glazing, of glossing, of polishing}

§ lustrinji/lustrinje (lus-trí-nji) sf lustrinji/lustrinje (lus-trí-nji) – cheali tsi easti datã pisuprã cu unã soi di lugurii (faptã cu untulemnu i arãcini) tra s-acatsã un lustru; iurgani, arugani, rugani
{ro: lac (piele)}
{fr: cuir verni}
{en: patent leather}
ex: curdelji di lustrinji; sh-bagã cundurli di lustrinji tu cicior

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

muceali/muceale

muceali/muceale (mu-cĭá-li) adg invar, adv – ud multu di multu; molj, amolj, muclishti, lercã, pãpulj, pupulj, bljondã, saragarã, chicutã;
(expr: mi fac muceali = (i) asud multu; (ii) lucredz multu greu)
{ro: ud leoarcă}
{fr: mouillé, trempé jusqu’au os}
{en: wet, soaked}
ex: escu ud muceali; ploaea n-adrã muceali (nã udã multu); mi feci muceali (mi udai multu; icã expr: asudai multu)

§ muclishti/muclishte (mu-clish-ti) adg invar, adv – (unã cu muceali)

§ mucilescu (mu-ci-lés-cu) (mi) vb IV mucilii (mu-ci-líĭ), mucileam (mu-ci-leámŭ), mucilitã (mu-ci-lí-tã), muciliri/mucilire (mu-ci-lí-ri) – (mi) ud di ploai; (mi)-arucutescu tu apã (murdarã, cu lãschi); lãvushescu di lãschi; sufrusescu stranjili di ploai; muhlidzãscu; muciulescu, nghihuredz; (mi) murdãripsescu, lãvushescu, ncarcu, mãryescu, etc.
{ro: (se) uda de ploaie; bălăci; mucegăi}
{fr: (se) mouiller de pluie; patauger; chancir; salir, souiller}
{en: get wet from rain; splash in the mud; go mouldy; soil, dirty}
ex: nã mucilim (udãm, lãvushim) multu di ploai; s-mucili (s-udã, si ncãrcã, lãvushi) acoala pri cari ngrãpseam

§ mucilit (mu-ci-lítŭ) adg mucilitã (mu-ci-lí-tã), mucilits (mu-ci-lítsĭ), muciliti/mucilite (mu-ci-lí-ti) – tsi easti udat di ploai; tsi s-ari arucutitã tu apã (murdarã, cu lãschi); muciulit, nghihurat; murdãripsit, lãvushit, ncãrcat, mãryit, etc.; (fig: mucilit = tsi ari acãtsatã muhlã; muhlidzãt)
{ro: udat (murdărit) de ploaie; bălăcit; mucegăit}
{fr: mouillé (sali) par la pluie; pataugé; chanci; sailli, souillé}
{en: wet from rain; mouldy; splashed in the mud; soiled, made dirty by the rain}
ex: earam ud mucilit (udat di ploai)

§ muciliri/mucilire (mu-ci-lí-ri) sf muciliri (mu-ci-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti udat di ploai; atsea tsi s-fatsi cãndu un s-arucuteashti tu apã murdarã, cu lãschi; muhlidzãri; muciuliri, nghihurari; murdãripsiri, lãvushiri, ncãrcari, mãryiri, etc.
{ro: acţiunea de a se uda de ploaie; bălăcire, mucegăire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãrmac

pãrmac (pãr-mácŭ) sn pãrmatsi/pãrmatse (pãr-má-tsi) – verdzi di lemnu (her) astãsiti mproasti sh-ligati unã ningã-alantã (cu loc gol namisa di eali) cari s-bagã la firidz (tra s-nu intrã xenj), la mardzinea di-avlii, la mardzinea di scarã i balconi (tra si s-tsãnã lumea shi s-nu cadã), etc.; parmac, pãrmachi, pãrmãclãchi, cãfasi, canghil
{ro: grilaj}
{fr: grille}
{en: grate, grill}
ex: atsel chioshcu cu pãrmac

§ parmac (pár-mácŭ) sn parmatsi/parmatse (pár-ma-tsi) – (unã cu pãrmac)
ex: aradzimã leamnili di parmac

§ pãrmachi/pãrmache (pãr-má-chi) sf pãrmãchi (pãr-mắchĭ) – (unã cu pãrmac)
ex: va s-facã nã pãrmachi deavãrliga a scarãljei

§ pãrmãclãchi/pãrmãclãche (pãr-mã-clắ-chi) sf pãrmãclãchi (pãr-mã-clắchĭ) – (unã cu pãrmac)
ex: grãdinã cu pãrmãclãchi; deavãrliga shadi pãrmãclãchea

§ mparmãc (mpár-mãc) vb I mpãrmãcai (mpãr-mã-cáĭ), mpãrmãcam (mpãr-mã-cámŭ), mpãrmãcatã (mpãr-mã-cá-tã), mpãrmãcari/mpãrmãcare (mpãr-mã-cá-ri) – analtsu un pãrmac priningã un lucru; nvãrlighedz un loc cu-un pãrmac
{ro: construi o balustradă}
{fr: ajouter une grille}
{en: make a grate, a grill}
ex: mpãrmãcai scara, cã nj-eara fricã s-nu cadã vãrnu ficior

§ mpãrmãcat (mpãr-mã-cátŭ) adg mpãrmã-catã (mpãr-mã-cá-tã), mpãrmãcats (mpãr-mã-cátsĭ), mpãrmãca-ti/mpãrmãcate (mpãr-mã-cá-ti) – tsi-lj s-ari adãvgatã un pãrmac
{ro: căruia i s-a construi o balustradă}
{fr: à qui on a ajouté une grille}
{en: to which a grill was made}

§ mpãrmãca-ri/mpãrmãcare (mpãr-mã-cá-ri) sf mpãrmãcãri (mpãr-mã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-analtsã un pãrmac
{ro: acţiunea de a construi o balustradă}
{fr: action d’ajouter une grille}
{en: action of make a grate, a grill}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sirtu

sirtu (sír-tu) sn sirturi (sír-turĭ) –
1: hãlati (di lemnu. her, cilechi, etc.) tsi easti bãgatã nãpoea-a ushiljei tra s-u tsãnã ncljisã shi s-nu poatã s-hibã dishcljisã di nafoarã;
2: soi di pãrmac, canghil tsi s-bagã la firidz (tra s-nu poatã s-intrã xenj); lostru, lostur, lotru, mandal, dzangrã, zangrã, cãpãlahtu, cãtãlahtu; pãrmac, canghil
{ro: zăvor}
{fr: verrou, barre de fermeture}
{en: door latch, bolt}
ex: s-culcã cãndu apirã, s-dishteaptã di ntunearicã (angucitoari: sirtul); dzua sta ascumtu n muri, sh-noaptea nã veaglji di furi (angucitoari: sirtul); un gioni, noaptea easi, dzua s-ascundi (angucitoari: sirtul); ea trapsi sirtul (losturlu) la ushi; tuti pingerli di la haremuri suntu cu sirtu (pãrmatsi) tra s-poatã muljerli s-mutreascã fãrã s-li veadã cariva

§ nsirtedz (nsir-tédzŭ) vb I nsirtai (nsir-táĭ), nsirtam (nsir-támŭ), nsirtatã (nsir-tá-tã), nsirta-ri/nsirtare (nsir-tá-ri) – ncljid usha cu sirtul; ncljid (dispartu) un loc cu canghili
{ro: trage zăvorul (la uşe); despărţi (un loc) cu gratii}
{fr: barrer (porte); separer (un lieu) avec une balustrade}
{en: bolt (door); separate (a place) with railings}
ex: tora bãgarã tra si nsirteadzã (si s-dispartã cu canghili) n bisearicã loclu-a muljerlor

§ nsirtat (nsir-tátŭ) adg nsirtatã (nsir-tá-tã), nsirtats (nsir-tátsĭ), nsirtati/nsirtate (nsir-tá-ti) – (ushi) cu sirtul bãgat; (loc) ncljis i dispãrtsãt cu canghili
{ro: (uşe) cu zăvorul tras; (loc) despărţit cu gratii}
{fr: (porte) barré; (lieu) separé avec une balustrade}
{en: bolted (door); (place) separated with railings}
ex: cara nu-i datã a mascurlor s-mutreascã muljerli a turtsãlor disfapti, pingerli di la casã li au nsirtati (cu canghili)

§ nsirtari/nsirtare (nsir-tá-ri) sf nsirtãri (nsir-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nsirteadzã nã ushi i un loc
{ro: acţiunea de a trage zăvorul (la uşe); de a despărţi (un loc) cu gratii}
{fr: action de barrer (porte); de separer (un lieu) avec une balustrade}
{en: action of bolting (door); of separating (a place) with railings}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã