|
|
bilushu
RO:peşte de apă dulce … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:30239>2014-05-14 22:31:01.729165 »
lushcã
lushcã (lúsh-cã) sf pl(?) – unã soi di agru-lilici albã tsi creashti dit loc cati an (dit unã tseapã)
{ro: luşcă}
{fr: ornithogale en ombelle}
{en: ?}
lush
lush (lúshĭ) invar – zbor tsi s-dzãtsi a njiclui cãndu-lj si caftã tra s-facã banji; fãtseari banji
{ro: îmbăiere}
{fr: action de laver (mot enfantin)}
{en: action of washing a child}
ex: fac lush (lj-fac banji) a ficiorlui
ac
ac (ácŭ) sn atsi/atse (á-tsi) – unã hãlati njicã shi suptsãri di cilechi, cu-unã mitcã tu-un capit sh-unã guvã (ureaclji) tu-alantu, prit cari s-treatsi hirlu ti cuseari lucri; alti hãlãts (ca aclu di chin) tsi sh-u-aduc cu-un ac di cuseari; (fig:
1: ac; dit ac = cuseari; cusut; expr:
2: ac cu cap = ac tsi nu easti ti cuseari (cã nu-ari guvã shi sh-u-adutsi cu unã penurã cã ari un cap di-unã parti) ma ti-acãtsari un stranj;
3: ac yiftescu = ac mari shi gros;
4: ac di flurii = bair di galbini;
5: guva di ac, ureaclja di ac, coaca-a aclui = guva di ac prit cari s-treatsi hirlu di cuseari; mãgheauã;
6: nj-da atsi prit trup (mãnj, cicioari, etc.) = aduchescu ca atsi (hiori, ntsãpãturi, furnits) tsi-nj trec prit trup;
7: lunjinã, s-trets tu ac = multã lunjinã;
8: pãn di ac = tuti, nu-alasã tsiva dip)
{ro: ac}
{fr: aiguille (à coudre, de pin)}
{en: needle}
ex: njic escu, drac nj-escu tutã lumea nvescu (angucitoari: aclu); pulj cu coada lungã, lungã shi minutã (angucitoari: aclu cu hir); njic i el, tradzi grenda dupã el (angucitoari: aclu cu hir); un pulj cu matsãli azvarna (angucitoari: aclu cu hir); unã cãtsãlushi cu matsãli azvarna (angucitoari: ziga); di aumbra di ac, casã nu fats; si ntsapã cu un ac di chin; dã-nj un ac cu cap; stranji noauã dit ac (fig: mizi ishiti dit ac, cusuti di curundu); arucã atsi multi (fig: coasi multu); inglezlu-i ac (ãntsapã, ambuirã); luna eara lunjinoasã, s-trets tu ac
(expr: multu lunjinoasã, cã puteai s-lu trets hirlu prit guva-a aclui); bãneadzã cu aclu (fig: cu cusearea); nj-da atsi prit mãnj; pãn tu ac (tuti, pãnã sh-aclu, nu-alãsarã tsiva dip) ãlj deadirã
§ acar (a-cárŭ) sf acari/acare (a-cá-ri) – cutii di lemnu tu cari nicuchira sh-tsãni atsili
{ro: cutie cu ace}
{fr: boîte à aiguilles}
{en: needle box}
Andrelush
Andrelush (An-dre-lúshĭŭ) sm – vedz tu Andreu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: AndreuAndreu
Andreu (An-dréŭ) sm fãrã pl – atsel dit soni mes a anlui; An-drelush, Ndriu, Ndreu, Dechemvriu
{ro: Decembrie}
{fr: Dé-cembre}
{en: December}
ex: pri Andreu cãdzu neauã
§ An-drelush (An-dre-lúshĭŭ) sm fãrã pl – (unã cu Andreu)
§ Ndreu (Ndréŭ) sm fãrã pl – (unã cu Andreu)
ex: Ndreulu ari 31 di dzãli; ndeasã Ndreu, ndeasã
§ Ndriu (Ndríŭ) sm fãrã pl – (unã cu Andreu)
ex: Ndriulu nzurluseashti
anghil
anghil (án-ghilŭ) sm anghilj (án-ghiljĭ) – hiintsã din tser tsi fatsi ligãtura-a omlui cu Dumnidzãlu, vidzutã di crishtinj cu arpiti sh-cu hãri buni di mushuteatsã shi bunãtati; (fig: anghil = om nistipsit, tsi ari hãrli-a unui anghil)
{ro: înger}
{fr: ange}
{en: angel}
ex: s-dipusi din tser un anghil; ari un ficior, ca anghil (mushat); tsi shtii nãs? easti un anghil (om ca anghil, tsi ari hãrli-a unui anghil, nistipsit)
§ anghilush (an-ghi-lúshĭŭ) sm anghilush (án-ghi-lúshĭ) – anghil njic
{ro: îngeraş}
{fr: petit ange}
{en: little angel}
ex: anghilushlu-a nostru (njiclu-a nostru anghil)
§ anghilescu (an-ghi-lés-cu) adg anghileascã (an-ghi-leás-cã), anghileshtsã (an-ghi-lésh-tsã), anghileshti (an-ghi-lésh-ti) – tsi ari s-facã cu anghilj; tsi ari hãri di anghil; tsi sh-u-adutsi cu-un anghil; di anghil
{ro: îngeresc}
{fr: angélique}
{en: angelic}
§ arhanghil (ar-hán-ghilŭ) sm arhanghilj (ar-hán-ghiljĭ) – cãpii di anghilj
{ro: arhanghel}
{fr: archange}
{en: archangel}
anghilush
anghilush (an-ghi-lúshĭŭ) sm – vedz tu anghil
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: anghilarapun
arapun (a-rá-punŭ) sm arapunj (a-rá-punjĭ) – mãnuclju di lilici i di gãrnutsã (di-auã) tsi criscurã deadun shi suntu acãtsati di njits alumãchi, iu alumãchili sh-eali suntu acãtsati di alti alumãchi ma mãri, sh-iu tuti alumãchili bitisescu pi-un singur trup tu mesea-a mãnucljului; arapuni, areapuni, areapini, aripinush, reapin, ripinidã, cãlãrush, cãrãlush, cãirush, cãrush, crush, cãrmãstar, gãearnush
{ro: ciorchine}
{fr: grappe de raisins}
{en: bunch of grapes}
ex: am un arap lai ca cãtranea, ma-l badz ãn gurã, i dultsi ca njarea (angucitoari: arapunli di-auã lai); arapunjlji eara ncãrcats di-auã
§ arapuni/arapune (a-rá-pu-ni) sm arapunj (a-rá-punjĭ) – (unã cu arapun)
§ areapuni/areapune (a-reá-pu-ni) sm areapunj (a-reá-punjĭ) – (unã cu arapun)
§ areapini/areapine (a-reá-pi-ni) sm areapinj (a-reá-pinjĭ) – (unã cu arapun)
§ aripi-nush (a-ri-pi-núshĭŭ) sm aripinush (a-ri-pi-núshĭ) – arapun njic
{ro: ciorchinel}
{fr: grappillon de raisins}
{en: small bunch of grapes}
§ reapin (reá-pinŭ) sm reapinj (reá-pinjĭ) – (unã cu arapun)
ex: arupshu un reapin di-auã di pi pergurã
§ ripinidã (ri-pi-ní-dã) sf ripinidz (ri-pi-nídzĭ) – (unã cu arapun)
atsã
atsã (á-tsã) sf atsã (á-tsã) – cioarã di lãpudz di lãnã; crunã di hiri; hir, shilji
{ro: fir, aţă}
{fr: fil, fils d’un échevau}
{en: thread}
ex: s-dizligã atsa (cioara di la lãpudã); leagã-ts atsa; ti umplush di atsã (hiri, shilji)
bilbitsã
bilbitsã (bil-bí-tsã) sf bilbitsã (bil-bí-tsã) – soi di pescu di apã dultsi (cu putsãni oasi) tsi sh-u-adutsi cu scumbria di-amari (tsi bãneadzã sh-tu laclu di Ohrida); bilush
{ro: fel de scrumbie de apă dulce}
{fr: sorte de maquereau d’eau douce}
{en: lake fish resembling the mackerel}
ex: bilbitsãli suntu buni fripti
§ bilush (bi-lúshĭŭ) sm bilush (bi-lúshĭ) – soi di pescu di apã dultsi tsi sh-u-adutsi cu bilbitsa; bilbitsã
{ro: peşte de apă dulce}
{fr: sorte de poisson d’eau douce}
{en: species of lake fish}
bilush
bilush (bi-lúshĭŭ) sm – vedz tu bilbitsã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bilbitsãcac1
cac1 (cácŭ) (mi) vb I cãcai (cã-cáĭ), cãcam (cã-cámŭ), cãcatã (cã-cá-tã), cãcari/cãcare (cã-cá-ri) – scot pãngãneatsã (spreamit, merdu, cãcat) dit mini prit cur; nj-fac apa-atsea groasa; es nafoarã;
(expr:
1: li cãcai = mi-aspãreai multu, lãhtãrsii, li umplui zmeanili, (curlu-nj) seaminã arov di fricã, etc.;
2: li cãcai lucrili; u cãcai huzmetea; mi cãcai analtu; etc. = li feci anapuda lucrili, intrai tu mãri sh-greali cripãri cu-atseali tsi feci;
3: l-lja cãcarea pri cicioari = lj-yini, sh-mizi poati s-ashteaptã si sh-facã apa-atsea groasa;
4: cã-ts cãcai tatã-tu; cacã-lj tatã-su; cacã-lu n cap, etc. = ndauã turlii di ngiurãturi)
{ro: se căca}
{fr: chier}
{en: shit}
ex: s-dusi si s-cacã (s-easã nafoarã); s-cacã tu arudz; cum ved, li cãcash
(expr: lãhtãrsish, li umplush zmeanili di fricã); du-ti la darats, cã-ts cãcai tatã-tu, cã-ts cãcai! (angiurãturã)
§ cãcat1 (cã-cátŭ) adg cãcatã (cã-cá-tã), cãcats (cã-cátsĭ), cãcati/cãcate (cã-cá-ti) – tsi sh-ari faptã apa-atsea groasa; ashi cum easti omlu i pravda dupã tsi ari ishitã nafoarã; ishit nafoarã
{ro: căcat}
{fr: chié}
{en: shit}
ex: cãcatã lugurii
(expr: du-si, bitisi, chiru ipotisea); va si shtibã umplutlu di cãcat, cã lu-ascuchi?
§ cãcari/cãcare (cã-cá-ri) sf cãcãri (cã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cacã (sh-fatsi apa-atsea groasa, easi nafoarã)
{ro: acţiunea de a se căca}
{fr: action de chier}
{en: action of shitting}
ex: l-lo cãcarea pri cicioari
§ cãcat2 (cã-cátŭ) sm cãcats (cã-cátsĭ) shi sn cãcati/cãcate (cã-cá-ti) – atsea (spreamitlu) tsi scoati omlu (pravda) dit el cãndu s-dutsi di easi nafoarã (dutsi si s-cacã); cacã, cãcãturã, merdu, spreamit, pãngãneatsã, pãngãnãtati; (fig:
1: cãcats, cãcãturi = (i) cuprii, lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva; (ii) zboarã goali, glãrinj, bãrcudii, papardeli, curcufexali, etc.; expr:
2: mãcã cãcat = dzãtsi glãrinj, minciunj, etc.;