|
|
luschidz*
luschidz* (lus-chídzĭ) sf – pluralu di la numa fimininã (sf) “luschidã”; vedz luschidã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãluschidz
luschidz (lus-chídzĭ) sf pl – vinili lãrdziti shi umflati di la guva di cur tsi dor cãndu omlu easi nafoarã sh-multi ori sãndzineadzã; suhãts, suhãdz, trãnci
{ro: hemoroizi}
{fr: hémorroïdes}
{en: haemorrhoids}
dzadã
dzadã (dzá-dã) sf dzadi/dzade (dzá-di) shi dzãduri (dzắ-durĭ) –
1: ashclji (cumatã njicã shi suptsãri) di lemnu di chin tsi s-aprindi shi ardi multu lishor; mnatã njicã di ashclji di chin cu cari s-aprindi foclu; luschidã di chin;
2: prãjinã tsãnutã tu mãnã, cari ari di-aradã la un capit lucri (luschidz di chin) tsi s-aprindu noaptea tra s-aspunã calea-a oaminjlor tsi imnã cu eali tu mãnã;
(expr: mi-adrai dzadã = mi mbitai, biui multu yin (arãchii, birã); mi ciucutii, mi-afumai, etc.; mi-adrai cucutã (cãndilã, crup, hrup, curpit, ciurla, stingãli, tracã, etc.))
{ro: zadă, torţă}
{fr: éclat de pin, torche}
{en: pine splinter, torch}
ex: dzada ardi ghini; shi dzada cãti ori nj-apresh; misuhorea easti lunjinatã cu dzãduri; lja nã dzadã, nã carti tra s-ghiuvãseascã s-nu lu-acatsã somnul; ali muti-lj deadirã dzadã tu mãnã; cari arsi, arsi dzada, acãtsã s-lj-ardã shi dzeaditli; dzadã s-adrã
(expr: si mbitã); ãlj miscu sh-cãti un yin, sh-apoea nicã cãti un, pãnã lji mbitã, di-lj featsi cucutã, dzadã
§ zadã (zá-dã) sf zadi/zade (zá-di) shi zãduri (zắ-durĭ) – (unã cu dzadã)
ex: apresh nã bucatã di zadã
§ dzãdos (dzã-dósŭ) adg dzãdoasã (dzã-dŭá-sã), dzãdosh (dzã-dóshĭ), dzãdoasi/dzãdoase (dzã-dŭá-si) – tsi easti cu dzadã; tsi ari multã dzadã
{ro: bogat în zadă}
{fr: riche en “dzadã”}
{en: full of “dzadã”}
ex: chinj dzãdosh; alumachi dzãdoasã
fleshcuri
fleshcuri (flésh-curĭ) sf pl – dãrmi njits, suptsãri shi uscati cãdzuti di pri arburi; cumãts njits di lemnu armasi dit alumãchili cãdzuti sh-uscati di pri arburi; surtseali, schizãri, luschidz, lutseatri, licãturi, pilicudz, lumãchi, dãrmi, climbuci, gãgi, pãrpãturi, etc.
{ro: vreascuri}
{fr: branches sèches, bois mort}
{en: dead branches, brush wood}
gãgi
gãgi (gắgĭ) sf pl – cumãts njits shi suptsãri di lemnu tsi cad cãndu s-talji lemnul; cumãts njits di lemnu armasi dit alumãchili uscati cãdzuti di pri arburi; ashclji, anghidz, surtseali, schizãri, luschidz, lutseatri, licãturi, pilicudz, minutsãlj, mintsãlj, scãrpi, scãrpoci, shcãrpi, mindzãlj, spitsã; lumãchi, dãrmi, etc. (fig: gãgi = cãrshelj, amisticãturã di per)
{ro: vreascuri, aşchii}
{fr: branches sèches, bois mort}
{en: dead branches, brush wood}
ex: foc di gãgi (dãrmi uscati, ashclji); eara ncãrcatã cu gãgi; nji sã featsi perlu gãgi (fig: cãrshelj)
luschidã
luschidã (lus-chí-dã) sf luschidz (lus-chídzĭ) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) dit un lucru tsi s-ari aspartã i disicatã (ca lemnul, yilia, etc., bunãoarã); ashclji, anghidã, surtsel, schizari, tsandãrã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, spitsã, gãgi;
(expr: am nã luschidã (n gurã) = am nã parti, unã-armãsãturã dit un dinti aspartu (n gurã))
{ro: aşchie}
{fr: écharde, copeau}
{en: splinter, chip}
ex: nj-intrã nã luschidã (cumatã di lemnu) sum unglji; nu-am tu gurã nã luschidã
(expr: armãsãturã di dinti)?
§ ljuschidã (ljĭus-chí-dã) sf ljuschidz (ljĭus-chídzĭ) – (unã cu luschidã)
ex: nj-intrã nã ljuschidã tu deadzitlu atsel marli di la cicior; adunai ljuschidz
§ lutseatrã (lu-tseá-thrã) sf lutseat-ri/lutseatre (lu-tseá-thri) – (unã cu luschidã)
luschidhã
luschidhã (lus-chí-dhã) sf luschidz (lus-chídzĭ) – unã cu luschidã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: luschidãminut2
minut2 (mi-nútŭ) adg minutã (mi-nú-tã), minuts (mi-nútsĭ), minuti/minute (mi-nú-ti) – tsi easti njic; tsi easti suptsãri; tsi easti apus; tsi nu easti mari (lungu, gros icã analtu); njic, shcurtu, suptsãri, apus, etc. (fig:
1: minut = parã cu njicã tinjii; expr:
2: nj-fac apa-atsea minutã = mi chish, nj-fac apa-atsea suptsãri)
{ro: mărunt, mic, scund, subţire, etc.}
{fr: menu, petit, mince, etc.}
{en: small, fine, little, short, thin, slim, etc.}
ex: ari fumealji minutã (ficiori njits); dinjicã tseapa minutã (u fatsi cumãts njits); nu-am minuts (paradz cu njicã tinjii) cu mini; u-ai minutã (suptsãri) chealea; nã fustani minutã (suptsãri) ca pãndza di pangu; lishoarã-minutã (suptsãri) ca nã fliturã; iu-i cioara ma minutã (suptsãri), aclo s-arupi; easti om minut (suptsãri, has; icã shcurtu, apus di boi); armasi minut (njic, shcurtu, nu para criscut tu boi); arburli aestu easti minut (suptsãri, njic); easti un om minut di boi (shcurtu); s-vã fãtsets apa minutã
(expr: apa suptsãri, chishatlu) di pi punti; ts-acatsã nã ploai minutã (cu chicutli njits), dultsi shi suptsãri; ploaea minutã ti pitrundi; ploaea minutã tsãni multu
(expr: lucrili njits tsi nu lã dai simasii pot s-dãnãseascã multu chiro); nu-am minuts (fig: paradz cu njicã tinjii) trã bisearicã
§ minutedz (mi-nu-tédzŭ) (mi) vb I minutai (mi-nu-táĭ), minutam (mi-nu-támŭ), minutatã (mi-nu-tá-tã), minutari/minutare (mi-nu-tá-ri) – l-fac un lucru s-hibã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); lu mpartu (l-talj) un lucru tu cumãts ma njits, tu sãrmi; zminut, minutsãscu, sãrmu, shcurtedz, suptsãredz, njicshuredz, etc.; (fig: minutedz = ftuhipsescu, urfãnipsescu)
{ro: subţia, micşora}
{fr: amincir, affiner}
{en: thin, fine down}
ex: hirlu s-minuteadzã (s-fatsi ma suptsãri); ved cã minutai (fig: urfãnipsii) ca multu; s-minutã (fig: ftuhipsi, urfãnipsi) mãratlu, arãu bãneadzã
§ minutat (mi-nu-tátŭ) adg minutatã (mi-nu-tá-tã), minutats (mi-nu-tátsĭ), minutati/minutate (mi-nu-tá-ti) – tsi s-ari faptã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); njicshurat, faptu ma suptsãri, shcurtat; zminutat, minutsãt, sãrmat, shcurtat, suptsãrat, njicshurat, etc.
{ro: subţiat, micşorat}
{fr: aminci, affiné}
pilichisescu
pilichisescu (pi-li-chi-sés-cu) (mi) vb IV pilichisii (pi-li-chi-síĭ), pilichiseam (pi-li-chi-seámŭ), pilichisitã (pi-li-chi-sí-tã), pilichisi-ri/pilichisire (pi-li-chi-sí-ri) – agudescu cu unã hãlati nturyisitã (shi multi ori cu-arada), un lucru (lemnu, cheatrã) tra s-lji disfac cumãts njits (luschidz, ashclji) shi s-lji dau a lucrului forma tsi u voi; talj un lucru (lemnu, cheatrã) tu njits cumãts; pilixescu;
(expr: l-pilichisescu (omlu) = l-fac omlu s-aibã prãxi buni, s-aibã purtãri buni, s-nu hibã ca oaminjlji di munti, di la oi)
{ro: ciopli, tăia mărunt}
{fr: tailler du bois pour le dégrossir, dégauchir, doler; dégrossir}
{en: carve, cut (wood, stone, etc.) into shape, plane wood}
ex: lemnul tsi-l pilichiseashti va s-aspunã mushat
§ pilichisit (pi-li-chi-sítŭ) adg pilichisitã (pi-li-chi-sí-tã), pilichisits (pi-li-chi-sítsĭ), pilichisiti/pilichisite (pi-li-chi-sí-ti) – tsi-lj s-ari datã unã formã vrutã a unui lucru (lemnu, cheatrã) cu agudituri tsi fac tra s-easã luschidz dit lucru; tsi easti tãljat sh-faptu njits cumãts
{ro: cioplit, tăiat mărunt}
{fr: dégrossi, dégauchi}
{en: carved, cut (wood, stone, etc.) into shape}
ex: hãrãcoapã, pilichisitã
(expr: cu buni prãxi); nu eara om ahãt pilichisit (cu-ahãti prãxi buni, eara ca di la oi)
§ pilichisiri/pilichisire (pi-li-chi-sí-ri) sf pilichisiri (pi-li-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pilichiseashti un lucru
{ro: acţiunea de a ciopli, de a tăia mărunt}
{fr: action de tailler du bois pour le dégrossir, pour le dégauchir}
{en: action of carving, of cutting (wood, stone, etc.) into shape}
§ pilixescu (pi-lic-sés-cu) (mi) vb IV pilixii (pi-lic-síĭ), pilixeam (pi-lic-seámŭ), pilixitã (pi-lic-sí-tã), pilixiri/pilixire (pi-lic-sí-ri) – (unã cu pilichisescu)
§ pilixit (pi-lic-sítŭ) adg pilixitã (pi-lic-sí-tã), pilixits (pi-lic-sítsĭ), pilixiti/pilixite (pi-lic-sí-ti) – (unã cu pilichisit)
§ pilixiri/pilixire (pi-lic-sí-ri) sf pilixiri (pi-lic-sírĭ) – (unã cu pilichisiri)
scãrpã1
scãrpã1 (scắr-pã) sf scãrpi/scãrpe (scắr-pi) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari aspartã (i disicatã ca lemnul, bunãoarã); scãrpoaci, shcãrpã, ashclji, anghidã, surtsel, schizari, tsandãrã, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, spitsã, gãgi
{ro: aşchie}
{fr: éclat de bois, copeau}
{en: splint}
ex: pirã di leamni, i di scãrpi (ashclji), i di surtseali; cãdzu unã scãrpã (luschidã); lji nhidzea scãrpi (ashclji, luschidz) di lemnu tu unglji; lj-arsãri scãrpa (ashclja, luschida); cãndu vinji acasã shi s-dizviscu, cãdzu scãrpa shi muscuvulsi udãlu tut; lji nhidzea scãrpi di lemnu tu unglji sh-lã dãdea foc...; moasha u-adunã scãrpa shi u bãgã tu dulapi si s-aflã; vidzurã c-aoatsi nãshti curã, ma nu lã si dutsea mintea la scãrpã; avea armasã tu tãljitura di tsupatã nã scãrpã
§ scãrpoaci/scãrpoace (scãr-pŭá-ci) sf scãrpoci (scãr-pócĭ) – (unã cu scãrpã1)
§ shcãrpã (shcắr-pã) sf shcãrpi/shcãrpe (shcắr-pi) – (unã cu scãrpã1)
ex: aprindi foclu cu shcãrpi (ashclji)
schizedz
schizedz (schi-zédzŭ) vb I schizai (schi-záĭ), schizam (schi-zámŭ), schizatã (schi-zá-tã), schizari/schizare (schi-zá-ri) – talj (di-aradã cu-unã singurã aguditurã) unã cumatã dit un lucru (trup di om, alumãchi dit-un arburi, etc.); talj, disic, hrãshtuescu (caplu), shcurtedz (caplu-a unui om)
{ro: reteza}
{fr: couper, trancher}
{en: cut off, sever}
ex: nã frãmturã di ghiulea lj-ari schizatã ciciorlu
§ schizat (schi-zátŭ) adg schizatã (schi-zá-tã), schizats (schi-zátsĭ), schizati/schizate (schi-zá-ti) – tsi easti disicat tu cumãts; tsi-lj s-ari tãljatã unã cumatã (di-aradã cu-unã singurã aguditurã); tãljat, disicat
{ro: retezat}
{fr: coupé, tranché}
{en: cut off, severed}
ex: arburlji furã schizats (aruptsã, disicats) di la-arãdãtsinã di furtunã
§ schizari1/schizare (schi-zá-ri) sf schizãri (schi-zắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã schizeadzã un lucru; tãljari, disicari
{ro: acţiunea de a reteza; retezare}
{fr: action de couper, de trancher}
{en: action of cutting off, of severing}
§ schizari2/schizare (schi-zá-ri) sf schizãri (schi-zắrĭ) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari schizatã (disicatã, bunãoarã, ca lemnul); ashclji, anghidã, surtsel, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, spitsã, gãgi; (fig: schizari = om tsi lu-ari caplu greu, tsi nu-aducheashti lishor, glarecicu, tsi nu shtii si s-poartã tu lumi, badzarã)
{ro: aşchie}
{fr: copeau, morceau de boi fendu}
{en: splinter, chip}
ex: apreasim foclu cu schizãri (luschidz) di chin; sh-easti multu schizari (badzarã)
suhãts
suhãts (su-hắtsĭ) sf pl – vinili lãrdziti sh-umflati di la guva di cur cari, multi ori, sãndzineadzã shi dor cãndu omlu easi nafoarã (s-cacã); suhãdz, luschidz, trãnci
{ro: hemoroizi}
{fr: hémorroïdes}
{en: haemorrhoids}
ex: am suhãts sh-mi doari cãndu caftu s-es nafoarã
§ suhãdz (su-hãdzĭ) sf pl – (unã cu suhãts)
ex: nu pu sã ncljidã ocljilj di dauã stãmãnj di suhãdz