|
lurã
lurã (lú-rã) luri/lure (lú-ri) – veargã lungã sh-suptsãri, tsi si nduplicã lishor, (di-aradã tãljatã i aruptã dit unã-alumachi suptsãri di arburi); veargã, purteacã, shupãrteacã, dãrmã, shufrã, vitsã, ligãreauã, etc.
{ro: nuia}
{fr: gaule (qui peut servir de fouet)}
{en: twig, switch}
ex: adush ndauã luri dit pãduri
acshi*
acshi* (ác-shi) adv – pluralu masculin di la adgictivili acsu, axu shi acshu; vedz acsu shi axu shi acshu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãaeri*
aeri* (a-ĭérĭ) – pluralu di la numa fimininã (sf) “aeari”; vedz aeari
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãagredz*
agredz* (a-ghrédzĭ) – pluralu di la substantivlu fiminin (sf) “agrea-dã”; vedz agreadã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãalaturi*
alaturi* (a-lá-turĭ) – pluralu di la numa niutrã (sn) “alat (a-láthŭ)”; vedz alat1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãamari*
amari* (a-má-ri) – fimininlu plural di la adgictivlu “amar”; vedz amar2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãambari*
ambari* – fimininlu plural di la adgictivlu “ambar”; vedz ambar1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãanduplic2
anduplic2 (an-dú-plicŭ) (mi) vb I anduplicai (an-du-pli-cáĭ), an-duplicam (an-du-pli-cámŭ), anduplicatã (an-du-pli-cá-tã), andu-plicari/anduplicare (an-du-pli-cá-ri) – l-fac pri cariva (lj-shuts, lj-alãxescu mintea) tra s-mindueascã (s-dzãcã, s-facã, etc.) unã soi cu mini, ashi cum voi mini; lu-apuaduc, lj-umplu mintea (caplu), l-bag di cali, lu-aduc pi cali; cãndãrsescu, cãndirsescu, cãndãsescu, cãndisescu
{ro: convinge, consimţi}
{fr: convaincre}
{en: convince}
ex: va lu-anduplicãm (va-lu-adutsem pi cali); u-anduplicã (u cãndãrsi) s-yinã cu el; el nu s-anduplicã lishor (nu sh-alãxeashti mintea lishor); nu putui s-lu-anduplic
§ anduplicat2 (an-du-pli-cátŭ) adg anduplicatã (an-du-pli-cá-tã), anduplicats (an-du-pli-cátsĭ), anduplicati/anduplicate (an-du-pli-cá-ti) – ashi cum easti atsel tsi-lj si shutsã mintea (tsi easti cãndãrsit); apuadus, bãgat di cali, adus pi cali, cãndãrsit, cãndirsit, cãndãsit, cãndisit
{ro: convins, consimţit}
{fr: convaincu}
{en: convinced}
§ anduplicari2/anduplicare (an-du-pli-cá-ri) sf anduplicãri (an-du-pli-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-anduplicã; apuadutseari, bãgari di cali, adutseari pi cali, cãndãrsiri, cãndirsiri, cãndãsiri, cãndisiri
{ro: acţiunea de a convinge, de a consimţi; convingere, consimţire}
{fr: action de convaincre}
{en: action of convincing}
§ nduplic2 (ndú-plicŭ) (mi) vb I nduplicai (ndu-pli-cáĭ), nduplicam (ndu-pli-cámŭ), nduplicatã (ndu-pli-cá-tã), nduplicari/nduplicare (ndu-pli-cá-ri) – (unã cu anduplic)
ex: pãrintsãlj lji nduplicarã (lj-cãndãrsirã) sh-lj-umplurã mintea s-ashteaptã aclo
§ nduplicat2 (ndu-pli-cátŭ) adg nduplicatã (ndu-pli-cá-tã), nduplicats (ndu-pli-cátsĭ), nduplicati/nduplicate (ndu-pli-cá-ti) – (unã cu anduplicat)
§ nduplicari2/nduplicare (ndu-pli-cá-ri) sf nduplicãri (ndu-pli-cắrĭ) – (unã cu andu-plicari)
arãdz*
arãdz* (a-rắdzĭ) sf pl – pluralu di la numa fimininã (sf) aradã; vedz aradã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãashitsi*
ashitsi* (a-shí-tsi) adv – pluralu di la numa masculinã (sm) “ashic”; vedz ashic
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãbinets*–
binets*– pluralu di la numa masculinã (sm) “binec” – vedz binec1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã