DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahãndos1

ahãndos1 (a-hãn-dósŭ) adg ahãndoasã (a-hãn-dŭá-sã), ahãndosh (a-hãn-dóshĭ), ahãndoasi/ahãndoase (a-hãn-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; adãncu, aduncos, ahãndos, afundos, afunducos
(expr:
1: zbor ahãndos = zbor greu, tsi ari multã noimã shi mintiminilji tu el;
2: minti ahãndoasã = giudicatã bunã, mintimenã, tsi li mindueashti lucrili ghini;
3: somnu ahãndos = somnu greu, ahãndos, ca di moarti;
4: lumi ahundoasã = lumi tsi nu-ari vãrã aradã, tsi easti alocuta)
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: agiumsirã ningã un puts ahãndos; lu-aruca fãrã njilã tu un trap ahãndos; atsea pishtireauã, eara lungã, largã, ahãndoasã shi multu ntunicoasã; arãulu din hoarã easti ahãndos; ear la minti, ahãndoasã
(expr: tsi ari giudicatã bunã, cari li mindueashti ghini lucrili)

§ ahundos (a-hun-dósŭ) adg ahun-doasã (a-hun-dŭá-sã), ahundosh (a-hun-dóshĭ), ahundoasi/ahun-doase (a-hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)
ex: putslu eara ahun-dos; ahundoasã ca nã hauã; lumi mintitã, ahundoasã
(expr: fãrã nitsiunã aradã)

§ hãndos1 (hãn-dósŭ) adg hãndoasã (hãn-dŭá-sã), hãndosh (hãn-dóshĭ), hãndoasi/hãndoase (hãn-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

§ hundos (hun-dósŭ) adg hundoasã (hun-dŭá-sã), hundosh (hun-dóshĭ), hundoasi/hundoase (hun-dŭá-si) – (unã cu ahãndos1)

§ ahãndami/ahãndame (a-hãn-dá-mi) sf pl(?) – harea tsi u ari un lucru cari easti ahãndos; ahãndusimi
{ro: adâncime}
{fr: profondeur}
{en: depth}

§ ahãndusimi/ahãn-dusime (a-hãn-du-sí-mi) sf ahãndusinj (a-hãn-du-sínjĭ) – (unã cu ahãndami)

§ ahãndos2 (a-hãn-dósŭ) adv – ahanda, ahãnda, afunda, andãca, adãnca, adanca
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}
ex: greashti ahãndos

§ ahãnda (a-hãn-dá) adv – (unã cu ahãndos2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

boi3

boi3 (bóĭŭ shi boĭ) invar (cãtivãrãoarã numa fimininã boi/boe (bó-i)) – mãrat, corbu, nvapsu, vãpsit, buisit, corbusit, stuhinat, lupusit, chisusit, hãndãcusit, lãit, pisusit, etc.
{ro: biet, sărman, nenorocit}
{fr: pauvre, malheureux}
{en: poor, unfortunate}
ex: plãmsi boi muma (corba di mumã); s-acatsã vãrã boi (mãrat) pescu; boea (mãrata) di nãsã nu poati; cãnd pãpsi boi arãzboilu; boi (mãrats) cãrvãnarlji a noshtri… cãti lãets trag; tsi boi (curbisiti) stearpi nã tãljarã furlji!; cãti trapsi boi (mãratã) nveasta!; boi (corghilj), caljlji a noshtri… nã-lj furarã!; boi featili a noastri; s-avdã sh-altu boi lai cãntic!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cacurizic

cacurizic (ca-cu-rí-zicŭ) adg cacurizicã (ca-cu-rí-zi-cã), cacurizits (ca-cu-rí-zitsĭ), cacurizitsi/cacurizitse (ca-cu-rí-zitsĭ) – tsi easti arãu, anapud, blãstimat, afurisit, etc.; tsi easti ursuscu (ursuz), ca anapud sh-arãu tu purtari; tsi easti multu scljinciu sh-nu-agiutã pri vãr; tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); cacuriscu, ursuz, scljinciu, cacomir, corbu, curbisit, stuhinat, distih, lupusit, etc.
{ro: meschin, mizerabil, afurisit; nenorocit}
{fr: malfaiteur, détestable, abominable; malheureux}
{en: evil-doer, detestable, hateful, heinous; unfortunate}

§ cacuriscu (ca-cu-rís-cu) adg cacuriscã (ca-cu-rís-cã), cacurishti (ca-cu-rísh-tsi), cacuristi/cacuriste (ca-cu-rís-ti) – (unã cu cacurizic)

§ cacu-rizilichi/cacuriziliche (ca-cu-ri-zi-lí-chi) sf cacurizilichi (ca-cu-ri-zi-líchĭ) – harea tsi u-ari atsel tsi easti arãu (lai la inimã, anapud, afurisit, etc.); atsea tsi tradzi cariva, di-atseali tsi-lj fatsi omlu-arãu (afurisit, anapud, etc.); lãeatsã, taxirati, distihii, chiameti, etc.
{ro: meschinărie, mizerie, nenorocire}
{fr: misère, mesquinerie, calamité}
{en: misery, meanness, calamity}

§ cacuri-zipsescu (ca-cu-ri-zip-sés-cu) vb IV cacurizipsii (ca-cu-ri-zip-síĭ), cacurizipseam (ca-cu-ri-zip-seámŭ), cacurizipsitã (ca-cu-ri-zip-sí-tã), cacurizipsiri/cacurizipsire (ca-cu-ri-zip-sí-ri) – u duc greu cã-nj lipsescu multi shi nu para am paradz; trag unã banã greauã di cripãri shi taxirãts; mi fac un om arãu, mplin di lãets
{ro: trăi mizerabil}
{fr: vivre misérablement, en grande pauvreté; devenir détestable}
{en: live miserable; become detestable}
ex: an, cãndu earam lãndzit, cacurizipseam (bãnam greu, fãrã lucru sh-paradz)

§ cacurizipsit (ca-cu-ri-zip-sítŭ) adg cacurizipsitã (ca-cu-ri-zip-sí-tã), cacurizipsits (ca-cu-ri-zip-sítsĭ), cacurizipsiti/cacu-rizipsite (ca-cu-ri-zip-sí-ti) – cari bãneadzã greu cã-lj lipsescu multi sh-nu-ari paradz; cari tradzi unã banã greauã; cari s-featsi om arãu
{ro: care trăeşte mizerabil, care este strámtorat}
{fr: qui vit misérablement, devenu détestable; gêné}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtrani/cãtrane

cãtrani/cãtrane (cã-trá-ni) sf cãtrãnj (cã-trắnjĭ) – lucru lai (ca pisa) shi suptsãri-muzgos (faptu dit cãrbunj, pecurã i untulemnul scos dit loc); pisã, chisã, pecurã, smolã; (fig:
1: cãtrani = scutidi, ntunearic greu;
2: (stranji) di cãtrani = (stranji) lãi di jali;
3: cãtrani (adg) = (i) cãtran, catran, curbisit, stuhinat, (ii) om arãu, palju-om, astrãchit, andihristu)
{ro: catran, smoală; beznă, întuneric; nenorocire}
{fr: goudron, poix liquide; repoussant, répugnant; ténèbres; malheureux}
{en: tar, asphalt; repugnant}
ex: lu umsirã cu cãtrani (pisã) shi-lj deadirã foc; cu barba lai, cãtrani; ahãntu cãtrani (fig: lai, curbisitã, agnusoasã) lj-si pãrea; fudzi cãtrani nvirinat; tinireatsã lai di cãtrani (fig: curbisitã); cãsmetea-a mea di cãtrani (fig: curbisitã); easti mushatã cãtranea (fig: andihrista)

§ cãtran (cã-tránŭ) adg cãtranã (cã-trá-nã), cãtranj (cã-tránjĭ), cãtra-ni/cãtrane (cã-trá-ni) – tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di nvirinãri, etc.); tsi ari mash cripãri shi taxirãts; cãtrani, catran, piscatran, piscãtran, cãtrãnit, mãrat, marat, corbu, curbishan, curbusit, morvu, mbogru, cacomir, buisit, vãpsit, lai, tihilai, shcret, pisusit, stuhinat, distihipsit, distihisit, lupusit, buisit, chisusit, etc.
{ro: nenorocit, sărman}
{fr: infortuné, malheureux, misérable, maudit}
{en: unfortunate, poor, miserable}
ex: cãtranlu (cãtranea di, corbul di) gioni fudzi tu xeani; nsoarã-ts hiljlu, lea cãtrano (mãratã)! iu easti mã-ta, lea cãtrano (andihristã)!

§ catran (ca-tránŭ) adg catranã (ca-trá-nã), catranj (ca-tránjĭ), catrani/catrane (ca-trá-ni) – (unã cu cãtran)
ex: vrutlu-atsel, catranlu (maratlu) vrut

§ cãtrãnescu (cã-trã-nés-cu) (mi) vb IV cãtrãnii (cã-trã-níĭ), cãtrãneam (cã-trã-neámŭ), cãtrãnitã (cã-trã-ní-tã), cãtrãniri/cãtrãnire (cã-trã-ní-ri) – dau (nvupsescu) cu cãtrani; cãtrãnsescu, cãtãrnãsescu, pisusescu; (fig: cãtrãnescu = (i) mãrinedz, curbisescu, stuhinedz; (ii) (mi) fac lai ca di cãtrani. anapud, andihristu)
{ro: cătrăni; nenoroci}
{fr: goudronner; pester, maudire, rendre (devenir) malheureux}
{en: coat with tar; curse, make someone (become) unhappy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chisã1

chisã1 (chí-sã) sf fãrã pl – lugurii lai (ca cãtranea) sh-muzgoasã (scoasã dit cãrbunj, pecurã i untulemnul scos dit loc) ufilisitã la ncãltsarea-a cãljurlor; pisã, cãtrani, pecurã, smolã; (fig: chisã = (i) scutidi, ntunearic greu; (ii) colasi, ginemi, chiameti, bilje, lãeatsã, taxirati mari, etc.; (iii) (ca adg) lai, corbã, di jali)
{ro: smoală, catran; întuneric; nenorocire, doliu, iad}
{fr: goudron, poix; ténèbres, nuit noire; malheur, deuil, enfer}
{en: tar, asphalt; mourning, misfortune, hell}
ex: s-dipusi din tser un nior lai ca chisa (cãtranea); chisã (fig: mari scutidi) easti nafoarã; tu casa-aestã easti dip chisã (fig: scutidi); tu mari chisã (fig: scutidi, bileadz) intrai; cljeili-a chisãljei (fig: a lãetslor, a biljadzlor) nj-didesh; s-nji dats dosprãdzats di sufliti dit chisã (fig: colasi), s-li-aduc tu paradis; tu chisã (fig: colasi) s-ti ved; numtã di chisã (fig: corbã, di jali) sh-di cãtrani; O, lai Coti, Coti di chisã (fig: mãrate)

§ chisusescu (chi-su-sés-cu) (mi) vb IV chisusii (chi-su-síĭ), chisuseam (chi-su-seámŭ), chisusitã (chi-su-sí-tã), chisusiri/chi-susire (chi-su-sí-ri) – afundusescu tu chisã (pisã, smolã, scutidi, colasi, etc.); l-fac s-dipunã tu colasi; (fig: chisusescu = lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; pisusescu, curbisescu, stuhinedz, distihipsescu, distihisescu, buisescu, lupusescu, etc.)
{ro: smoli, coborî în iad, nenoroci}
{fr: abîmer, enfoncer dans la poix, dans les ténèbres, dans l’enfer; (se) rendre quelqu’un malheureux}
{en: throw something to tar, to dark, to hell; make someone unhappy}

§ chisusit (chi-su-sítŭ) adg chisusitã (chi-su-sí-tã), chisusits (chi-su-sítsĭ), chisusiti/chisusite (chi-su-sí-ti) – cari easti afundusit tu chisã (colasi, scutidi, etc.); pisusit, cãtrãnãsit, cãtrãnsit, cãtãrnãsit; (fig: chisusit = tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); tsi sh-ari aspartã bana; corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, distihipsit, distihisit, buisit, lupusit, etc.)
{ro: smolit, coborât în iad, nenorocit}
{fr: abîmé, enfoncé dans la poix, dans les ténèbres; condamné dans l’enfer; malheureux}
{en: thrown to tar, to dark, to hell; unhappy}
ex: suflitlu tsi easti chisusit (numãtsit s-dipunã tu colasi); chisusita (fig: mãrata) di moashi; lea, cãmilã chisusitã! (fig: curbisitã, blãstimatã); multi mãnj vluyisiti, multi guri chisusiti (fig: curbisiti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

corbu2

corbu2 (cór-bu) adg corbã (cór-bã) shi coarbã (cŭár-bã), corghi (cór-ghi), corbi/corbe (cór-bi) shi coarbi/coarbe (cŭár-bi) –
1: tsi-aspuni (lai) di hroma-a corbului (a coraclui); lai ca corbul; lai, negru, negur, njagrã;
2: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, corbusit, curbisit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.;
(expr: va tragã corghilj di tini = va ti facã cumãts, va ti vatãmã)
{ro: negru ca corbul; nefericit, nenorocit}
{fr: noir comme le corbeau; infortuné, malheureux}
{en: black like the raven; unfortunate, unhappy, wretched}
ex: perlu, corbu (lai ca corbul); trei cãpri corbi (lãi ca corbul); cãdzut tu halã coarbã (lai, urutã); nu shi shtea corba (mãrata) tsi u-ashteaptã; corbul (mãratlu) picurar avea nã caprã corbã (lai); corbu (ndzernu) sh-lai s-ti ved; sh-u dzãsi singur, corbul (mãratlu); u pitreatsi la mã-sa ca laea sh-ca corba; corbe (marate) nu u dã vereaua; lai, tsi somnu, lai corbe (mãrate), curbi-shane, cã atsel sh-fu moarti curatã; cã him corghi (mãrats) sh-dispuljats; ca lailji sh-ca corghilj (ndzernjilj); nãsh corghilj (mãratslji); fudzish ca coarbili (pustili); fudz frãtic, cã di nu, corghilj va s-tragã di tini!

§ corbusit (cor-bu-sítŭ) adg corbusitã (cor-bu-sí-tã), corbusits (cor-bu-sítsĭ), corbusiti/corbusite (cor-bu-sí-ti) – tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; corbu, curbisit, mãrat, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.
{ro: nefericit, nenorocit}
{fr: infortuné, malheureux}
{en: unfortunate, unhappy, wretched}
ex: nã dadã corbusitã

§ curbishan (cur-bi-shĭánŭ) adg curbishanã (cur-bi-shĭá-nã), curbishanj (cur-bi-shĭánjĭ), curbishani/curbi-shane (cur-bi-shĭá-ni) – (unã cu corbusit)
ex: tsal Costa, curbishana (corba); zghili mãrata sh-curbishana di featã; o, lai corbe, curbishane!; iu ti duts, curbishane (corbe)!; tsi somnu, lai corbe, curbishane, cã atsel sh-fu moarti curatã; tora curbishanlu-sh s-adarã gambro cu nãsi!

§ curbisescu (cur-bi-sés-cu) (mi) vb IV curbisii (cur-bi-síĭ), curbiseam (cur-bi-seámŭ), curbisitã (cur-bi-sí-tã), curbisiri/curbisire (cur-bi-sí-ri) – (cu cripãrli tsi lj-aduc) lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; stuhinedz, distihipsescu, distihisescu, lupusescu, buisescu, chisusescu, hãndãcusescu, lãescu, pisusescu, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

distihii/distihie

distihii/distihie (dhis-ti-hí-i) distihii (dhis-ti-híĭ) – unã ugoadã (tihisiri) tsi-l fatsi omlu sã-lj s-aspargã bana shi sã-lj fugã iftihia; atihiri, atihii, arãeatsã, taxirati, lãeatsã, cãtratsã, pacus, ghideri, cripari, bilje, biljauã, biljai, bileauã, scangi, scanci, cangi, etc.
{ro: nenorocire}
{fr: malheur}
{en: misfortune}

§ distih (dhís-tihŭ) adg distihã (dhís-ti-hã), distihi (dhís-tihĭ), distihi/distihe (dhís-ti-hi) – tsi lj-ari cãdzutã unã mari distihii (taxirati) pri cap; duljat, dolj, corbu, mãrat, scurpisit, curbisit, lupusit, stuhinat, chisusit, hãndãcusit, lãit, pisusit, etc.
{ro: nenorocit}
{fr: malheureux}
{en: unfortunate, wretched}

§ distihipsescu (dhis-ti-hip-sés-cu) (mi) vb IV distihipsii (dhis-ti-hip-síĭ), distihipseam (dhis-ti-hip-seámŭ), distihipsitã (dhis-ti-hip-sí-tã), distihipsiri/distihipsire (dhis-ti-hip-sí-ri) – (cu cripãrli tsi lj-aduc) lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana amarã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; distihisescu, curbisescu, stuhinedz, lupusescu, buisescu, chisusescu, hãndãcusescu, lãescu, pisusescu, etc.
{ro: nenoroci}
{fr: être ou devenir malheureux; rendre malheureux}
{en: be unhappy, make someone unhappy}

§ distihipsit (dhis-ti-hip-sítŭ) adg distihipsitã (dhis-ti-hip-sí-tã), distihipsits (dhis-ti-hip-sítsĭ), distihipsiti/distihipsite (dhis-ti-hip-sí-ti) – tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); tsi sh-ari aspartã bana; distihisit, corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, lupusit, buisit, chisusit, hãndãcusit, lãit, pisusit, etc.
{ro: nenorocit}
{fr: infortuné, malheureux}
{en: unhappy, wretched}

§ distihipsi-ri/distihipsire (dhis-ti-hip-sí-ri) sf distihipsiri (dhis-ti-hip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-l distihipseshti pri cariva; distihisiri, curbisiri, stuhinari, lupusiri, buisiri, chisusiri, hãndãcusiri, lãiri, pisusiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) nenoroci; nenorocire}
{fr: action d’être ou de devenir malheureux; de rendre malheureux; malheur}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lai1

lai1 (láĭŭ) adg lai/lae (lá-i), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ), lãi (lắĭ) shi lai (láĭ) –
1: tsi easti di bueaua-a cãrbunilui (a corbului, a cãtraniljei, etc.); negru, negur, njagrã; corbu, cãtrani, pisã, chisã;
2: tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, curbisit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, etc.
3: tsi nu easti bun la suflit; arãu, slab, urut, lupudit, cãtrãcearcu, afishcu, tihilai, andihristu, blãstimat, chirãtã, cãtãrgar, chiutandal, murlai, etc.;
(expr:
1: (stranji) lãi; lãili = (i) stranji lãi di jali, cãndu moari cariva; (ii) stranji lãi di mãrtari i nsurari, cã bana di tora va s-hibã ma greauã, ma lai;
2: un lai = un cafe;
3: nu li shtiu lãili = nu li shtiu gramatili, nu shtiu sã dyivãsescu;
4: ãlj bag laea = lu-alas lucrul si s-facã tsi s-va, si s-facã xichi;
5: njel lai = inda mi duc sh-u fac hasha, u fac incheari shi dzãc dipriunã cã atseali ti cari hiu cãtigursit nu li-am faptã;
6: hirlu-atsel lailu; atsea laea, laea = mira, soartea-atsea arauã, mira-atsea laea;
7: ca lailji ali lai = ca ma corghili di corghi, ca-atselj tsi nu-au altsã ma urghisits di elj;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã; lãets cu saclu = cripãri, taxirãts, bilei multi)
{ro: negru; sărman, nefericit, nenorocit; rău, nemernic; doliu}
{fr: noir; pauvre, infortuné, malheureux; misérable, coquin, malin, funeste; deuil}
{en: black; poor, unfortunate; miserable, rascal, wicked, bad; mourning}
ex: purta shimii lai n cap; oili lãi (di hromã lai); mãni va tundem lãili (oili cu lãna lai); va ts-easã ninti un njel lai (cu chealea di hromã lai) sh-un njel albu; earã lãili nu li shtii (fig: lãili = gramatili; expr: nu shtii si dyivãseascã); ded di un om lai (arãu); s-li-adari lucrili ma lai (ma-arãu)?; cama lai (urut, slab) s-ti ved; ficiorlu nu lu-ari bun, lu-ari lai (arãu, tihilai); s-videm tsi n-adushish dit lãili di (aralili) xeani; yin lãilji (arãilji; fig: turtsãlj); cãdzu Noti, lailu (mãratlu) mpadi; di lai, ma lai (di corbu, ninga ma corbu); sh-unã lai sh-alantã cama lai, dzãtsea mãratslji pãrintsã; lailu-nj (mãratlu-nj) di mini, tsi pãtsãi; plãng shi lãilji (mãratslji, corghilj) fãrshirots; s-dirinã lailji (mãratslji) armãnj; tsi s-facã, laea (mãrata), cara-lj cãdzu tu cãtsãn!; lo Budash nã carti lai (corbã, slabã, urutã); nu shi shtea lailu (mãratlu) sh-vãpsitlu, cã nu cu hiljlu vrea s-bashi; videa cã lailu-lj (mãratlu-lj) di tatã, di dzuã-dzuã slãghea; unã arcoari di cari lji ngljatsã a omlui laea-lj (mãrata-lj) nari; mã-sa, laea (mãrata), lj-plãndzea inima shi s-aru-pea di dorlu-a lor; laea (mãrata) di featã s-prifeatsi nã scãntealji; u ncurunarã ca laili ali lai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lupusescu

lupusescu (lu-pu-sés-cu) (mi) vb IV lupusii (lu-pu-síĭ), lupuseam (lu-pu-seámŭ), lupusitã (lu-pu-sí-tã), lupusiri/lupusire (lu-pu-sí-ri) –
1: (cu cripãrli tsi lj-aduc a unui om) lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; distihipsescu, distihisescu, curbisescu, stuhinedz, buisescu, chisusescu, hãndãcusescu, lãescu, pisusescu, etc.;
2: l-fac pri cariva s-chearã tut tsi ari; sutrupsescu, prãpãdescu, cãtãstrãpsescu, etc.
{ro: nenoroci; ruina}
{fr: être ou devenir malheureux; rendre malheureux; ruiner, détruire}
{en: make someone unhappy; ruin, destroy}

§ lupusit (lu-pu-sítŭ) adg lupusitã (lu-pu-sí-tã), lupusits (lu-pu-sítsĭ), lupusiti/lupusite (lu-pu-sí-ti) –
1: tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); tsi sh-ari aspartã bana; distihipsit, distihisit, corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, buisit, chisusit, hãndãcusit, lãit, pisusit, etc.;
2: tsi ari chirutã tut tsi ari; sutrupsit, prãpãdit, cãtãstrãpsit, etc.
{ro: nenorocit; ruinat}
{fr: infortuné, malheureux; ruiné, détruit}
{en: unhappy, wretched; ruined, destroyed}

§ lupusiri/lupusire (lu-pu-sí-ri) sf lupusiri (lu-pu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-l lupuseshti pri cariva;
1: distihipsiri, distihisiri, curbisiri, stuhinari, buisiri, chisusiri, hãndãcusiri, lãiri, pisusiri, etc.;
2: sutrupsiri, prãpãdiri, cãtãstrãpsiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) nenoroci; de a ruina; nenorocire, ruinare}
{fr: action d’être ou de devenir malheureux; de rendre malheureux; de ruiner, de détruire; malheur, ruine}
{en: action of making someone unhappy; of ruining, of destroying; unhappiness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã