|
|
luptat
luptat (lup-tátŭ) adg – vedz tu alumtã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: alumtãalumtã
alumtã (a-lúm-tã) sf alumti/alumte (a-lúm-ti) – bãteari (i ncãceari) tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.) iu unã parti (i ma multi) caftã s-u-azvingã pi-alantã (i pri-alanti, i un lucru); atsea tsi s-fatsi cãndu s-alumtã cariva; alumtatic, lumtã, lumptã, aluptã, luptã, ljuftã, bãteari, bãtii, bãtichi, bãtic, polim, cãvgã
{ro: luptă, bătălie}
{fr: combat, lutte}
{en: combat, fight}
ex: la-alumtã turtsilj s-duc cu harauã; cari-i cama bun tu-alumtã; Vuscopulea eara partidz shi eara alumtã mari; sh-nãs s-amisticã tu atsea alumtã
§ alumtatic (a-lum-tá-ticŭ) sn alumtatitsi/alum-tatitse (a-lum-tá-ti-tsi) – (unã cu alumtã)
§ lumtã1 (lúm-tã) sf lumti/lumte (lúm-ti) – (unã cu alumtã)
ex: bãrbãteasca lumtã (alumtã); s-himusescu la lumtã (alumtã) ndreaptã; trã nãtheam di oarã bitisi lumta (bãtia)
§ aluptã (a-lúp-tã) sf alupti/alupte (a-lúp-ti) – (unã cu alumtã)
§ luptã (lúp-tã) sf lupti/lupte (lúp-ti) – (unã cu alumtã)
§ lumptã (lúmp-tã) sf lumpti/lumpte (lúmp-ti) – (unã cu alumtã)
§ ljuftã1 (ljĭúf-tã) sf ljufti/ljufte (ljĭúf-ti) – (unã cu alumtã)
ex: fu tu loclu-atsel nã ljuftã mari iu chirurã njilj di sufliti
§ alumtu (a-lúm-tu) (mi) vb I alumtai (a-lum-táĭ), alumtam (a-lum-támŭ), alumtatã (a-lum-tá-tã), alumtari/alumtare (a-lum-tá-ri) –
1: acats s-mi bat (s-mi ncaci, etc.) cu un (i ma multsã, oaminj i lucri) sh-caftu s-lj-azvingu; aluptu, lumtu, luptu, ljuftu, apulimsescu, mi bat;
2: (mi) alumtu cu chetsrãli; cilistisescu, cilãstisescu, agunsescu; ambulisescu, tirinsescu; etc.;
(expr:
1: mi-alumtu dzua sh-noaptea = lucredz dzuã sh-noapti, tut chirolu, nu-astãmãtsescu dip; lucredz multu greu tra s-amintu i s-fac tsiva;
2: mi-alumtu cu casa = mintescu, arãspãndescu, pispilescu, etc. lucrili din casã;
3: alumtu locuri (hori, cãsãbadz, etc.) = mi duc (mi priimnu) prit locuri multi; cutriyir, alag; cutriyir, alag horli (cãsãbadzlji);
4: mi-alumtã minduirli = nj-trec multi prit minti, minduiri sh-cripãri, mi frimintã multu mintea;
aluptat
aluptat (a-lup-tátŭ) adg – vedz tu alumtã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: alumtãazdisescu
azdisescu (az-di-sés-cu) vb IV azdisii (az-di-síĭ), azdiseam (az-di-seámŭ), azdisitã (az-di-sí-tã), azdisiri/azdisire (az-di-sí-ri) – aduchescu unã plãtseari mari a truplui icã a suflitlui; azgãnipsescu; glãrescu di minti
{ro: exalta, deveni voluptos, înnebuni (de voluptate, avere, dragoste, etc.)}
{fr: devenir volupteux; devenir fou (à cause de la volupté, amour, etc.); folâtrer}
{en: become sensual, crazy (of love, money, etc.)}
ex: nu eshti uricljatã di multu, ti-atsea azdisish (glãrish) ahãt
§ azdisit (az-di-sítŭ) adg azdisitã (az-di-sí-tã), azdisits (az-di-sítsĭ), azdisiti/azdisite (az-di-sí-ti) – (ficior, featã, cãntic, carti, etc.) cari ari hãri tsi fac pri cariva s-aducheascã unã plãtseari mari trupeascã i sufliteascã; (atsel) cari easti faptu s-aducheascã unã plãteari mari a truplui i a suflitlui; azgãnipsit, azgãn, (muljari) cahpei, glãrit
{ro: devenit voluptos, exaltat, pasionat}
{fr: exalté, volupteux, passionné, folâtre, tombé en lascivité}
{en: sensual, exalted, passioned, lewd, playful}
§ azdisiri/azdisire (az-di-sí-ri) sf azdisiri (az-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva azdiseashti; azgãnipsiri; plãtsearea aduchitã di truplu-a unui om (di-aradã di bãrbat/muljari cãndu shadi alichit di vrutã/vrut); plãtseari mari sufliteascã cãndu omlu ascultã shi s-aprindi trã un cãntic i unã carti tsi lu-ariseashti multu; glãriri
{ro: acţiunea de a exalta, de a deveni voluptos, de a înnebuni}
{fr: action de devenir volupteux; de devenir fou; de folâtrer; lascivité, folâtrerie}
{en: action of becoming sensual or crazy; lewdness, playfulness}
azgãn
azgãn (az-gắnŭ) adg azgãnã (az-gắ-nã), azgãnj (az-gắnjĭ), azgãni/azgãne (az-gắ-ni) – (ficior, featã, cãntic, carti, etc.) cari ari hãri tsi fac pri cariva s-aducheascã unã plãtseari mari trupeascã i sufliteascã; (atsel) cari aducheashti unã plãteari mari a truplui i a suflitlui; tsi li va multu plãtserli trupeshti; (muljari) cahpei
{ro: exaltat, sensual, voluptos}
{fr: exalté, voluptueux, dévergondé}
{en: sensual, voluptuous}
ex: easti unã muljari azgãnã (tsi li va multu plãtserli trupeshti); eapã azgãnã
§ azgãnlãchi/az-gãnlãche (az-gãn-lắ-chi) sf azgãnlãchi (az-gãn-lắchĭ) – plãtseari mari a truplui i a suflitlui; plãtsearea aduchitã di truplu-a unui om (di-aradã di bãrbat/muljari cãndu shadi alichit di vrutã/vrut); plãtseari mari sufliteascã cãndu omlu ascultã shi s-aprindi trã un cãntic i unã carti tsi lu-ariseashti multu
{ro: exaltare, voluptate, sensualitate}
{fr: exaltation, volupté, sensualité}
{en: (sensual) pleasure or delight}
§ azgãnipsescu (az-gã-nip-sés-cu) vb IV azgãnipsii (az-gã-nip-síĭ), azgãnipseam (az-gã-nip-seámŭ), azgãnipsitã (az-gã-nip-sí-tã), azgãnipsiri/azgãnipsire (az-gã-nip-sí-ri) – aduchescu unã azgãnlãchi trã cariva; azdisescu
{ro: deveni sensual}
{fr: devenir sensuel}
{en: become sensual}
§ azgãnipsit (az-gã-nip-sítŭ) adg azgãnipsitã (az-gã-nip-sí-tã), azgãnipsits (az-gã-nip-sítsĭ), azgãnipsiti/azgãnipsite (az-gã-nip-sí-ti) – cari easti faptu s-aducheascã unã plãteari mari a truplui i a suflitlui; tsi aducheashti unã azgãnlãchi trã cariva; azdisit
{ro: devenit sensual}
{fr: devenu sensuel}
{en: who became sensual}
§ azgãnipsi-ri/azgãnipsire (az-gã-nip-sí-ri) sf azgãnipsiri (az-gã-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva azgãnipseashti; azdisiri
{ro: acţiunea de a deveni sensual}
{fr: action de devenir sensuel}
{en: action of becoming sensual}
pãnghii
pãnghii (pãn-ghí-i) sf pãnghii (pãn-ghíĭ) – bana nitinjisitã tsi u duc putanili; bana tsi u duc atselj tsi vor sã-sh facã mash chefea-a truplui ca, bunãoarã, s-bea, s-mãcã, s-glindiseascã, s-bagã tu-ashtirnut deadun muljeri sh-bãrbats, etc.; purnilji, curvãrilji, putãnlichi, earanlãchi
{ro: curvie, desfrâu, voluptate}
{fr: prosti-tution, débauche, dévergondage}
{en: prostitution, debauchery}
ex: nu sh-agãrshirã pãnghiili (purniljili) shi pãrãmitili a sor-sai; pãnghia easti urãtã di tuts a noshtri
§ purnilji/purnilje (pur-ní-lji) sf purnilji (pur-ní-lji) – (unã cu pãnghii)
§ pãnghios (pãn-ghĭósŭ) adg pãnghioasã (pãn-ghĭŭá-sã), pãnghiosh (pãn-ghĭóshĭ), pãnghioasi/pãnghioase (pãn-ghĭŭá-si) – atsel tsi dutsi unã banã nitinjisitã di pãnghii (purnjilji); purnu, fatigei, pushtu, pushtean, aspartu, palju-om {ro curvar, depravat, nedemn, josnic, lasciv}
{fr: débauché, dévergondé, lascif, indigne}
{en: debauched, lewd}
ex: din gura-a lui, nu insha vãrnãoarã grairi pãnghioasi (nitinjisiti)
§ purnu2 (púr-nu) adg purnã (púr-nã), purnji (púr-nji), purni/purne (púr-ni) – (unã cu pãnghios)